Băncile au început goana după banii populaţiei cu dobânzi care aduc profit

După o perioadă de doi ani, în care băncile au pus accent pe acordarea de credite, acum a venit rândul să-şi îndrepte atenţia spre produsele de economisire. Instituţiile financiare au crescut ratele dobânzilor la depozite cu câteva puncte procentuale.

La baza acestor mişcări surprinzătoare din partea băncilor comerciale stă nevoia de lichidităţi a băncilor, necesară pentru susţinerea ritmului de creştere a creditării. Astfel, în luna martie a acestui an, ratele dobânzilor la depozitele bancare au “sărit în aer”, majorându-se, în medie, cu 5,67 puncte procentuale până la 11,61%.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, comparativ cu luna februarie 2015, rata medie a dobânzii la depozitele atrase la termen în moneda naţională în perioada de raportare a crescut cu 2,73 puncte procentuale. Depunerile cu termen de la 3 până la 6 luni, care au fost atrase la o rată medie a dobânzii de 13,55 la sută, în luna de raportare, au fost cele mai atractive. Ele au constituit 40,2 la sută din totalul depozitelor atrase la termen în moneda naţională. Ponderea depozitelor atrase la termen în moneda naţională de la persoanele fizice a constituit, în perioada respectivă, 75,5 la sută din totalul depozitelor atrase la termen în moneda naţională, majorându-se cu 4,3 puncte procentuale faţă de luna precedentă. Rata medie ponderată a dobânzii aferente acestora a constituit 13,54 la sută. Rata medie la depozitele acordate persoanelor juridice a constituit 5,67 la sută, reflectând o creştere cu 0,19 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară.
Unele bănci au ajuns să plătească chiar şi 16% pentru un depozit de trei luni, în timp ce pentru un plasament de jumătate de an rata este de 15,5%. Pentru plasamentele de 12 luni ratele sunt ceva mai mici depăşind cu un punct procentual rata de politică monetară a BNM de 13,5%.
Soldul total al depozitelor în lei moldoveneşti s-a majorat nesemnificativ cu doar 1 mil. de lei la 29,1 miliarde de lei, dintre care 54,2% sunt plasamentele persoanelor fizice, iar 45,3% sunt depozitele persoanelor juridice. Marja bancară la operaţiunile în moneda naţională a constituit 1,89 puncte procentuale în martie 2015, diminuându-se cu 1,17 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente.
Cel mai interesant este că depozitele în valută străină continuă să aibă cea mai mare pondere în totalul economisirilor populaţiei şi persoanelor juridice, chiar dacă rata medie a dobânzii s-a redus cu 0,75 p.p, la 2,63%. Astfel că, la sfârşitul lunii martie, ponderea constituia 56,3%, iar soldul total a însumat echivalentul a 37,6 miliarde de lei, diminuându-se cu 6,3% faţă de luna februarie a acestui an. Cea mai mare pondere a economisirilor în valută o au persoanele fizice – 51%, iar 48,9 – plasamentele persoanelor juridice.
Economiştii explică ponderea mare a depozitelor în valută, comparativ celei în lei moldoveneşti, ca urmare a neîncrederii populaţiei faţă de moneda naţională după ce s-a depreciat cu peste 42% faţă de dolarul american şi cu peste 30% comparativ cu moneda unică europeană. Marja bancară la operaţiunile în valută străină a constituit 4,81 puncte procentuale în luna de referinţă, majorându-se cu 0,83 puncte procentuale faţă de februarie 2015.
„Deprecierea monedei naţionale a cauzat o redistribuire a depozitelor în favoarea depunerilor în valută. Pe parcursul perioadei decembrie 2013 – 2015, ieftinirea leului moldovenesc a determinat creşterea plasamentelor în depozite valutare, în timp ce soldul depunerilor în lei s-a diminuat. Pentru a se proteja de reducerea puterii de cumpărare, generată de deprecierea monedei naţionale, populaţia şi agenţii economici şi-au direcţionat economiile către depozite valutare. Astfel, reducerea stocului depozitelor în lei a fost cauzată de retragerea depunerilor populaţiei şi a persoanelor juridice (cu excepţia băncilor), însă, pe de altă parte, soldul depozitelor deţinute de bănci, a crescut brusc în noiembrie 2014. În acelaşi timp, soldul depunerilor în valută s-a majorat continuu pentru toate categoriile de deponenţi”, susţine Alexandru Fala, responsabil pe sectorul bancar de la Expert Grup.
Expertul e de părere că majorarea mai rapidă a ratelor dobânzilor la depozite, la fel, putea fi influenţată de dorinţa băncilor de a obţine mai multe lichidităţi în lei moldoveneşti. În acest sens, băncile încearcă să facă mai atractivă plasarea economiilor populaţiei în lei moldoveneşti şi sporesc ratele dobânzilor la depuneri. Pe de altă parte, creşterea resurselor valutare permite băncilor să reducă ratele dobânzilor asociate depozitelor şi împrumuturilor în valută.
Alexandru Fala susţine că principalele provocări pe termen scurt pentru sectorul bancar arată destul de sumbru. O eventuală oscilaţie mai puternică pe piaţa valutară coroborată cu anticipările pesimiste ale populaţiei s-ar putea transpune în retrageri semnificative ale depunerilor bancare. O asemenea evoluţie ar putea diminua lichidităţile băncilor, iar realizarea acestui scenariu ar putea rămâne constant pe tot parcursul anului 2015. Totuşi, în ultimul timp, instituţiile financiare îşi fac rezerve de active lichide, fapt ce ar putea diminua impactul negativ al retragerilor mijloacelor băneşti din depunerile bancare.
„O altă problemă se referă la lipsa încrederii populaţiei în instituţiile publice. Toate instituţiile responsabile de securitatea economică, practic, au dat „undă verde”, în mod tacit, realizării tranzacţiilor frauduloase din sectorul financiar. Prestaţia lamentabilă a organelor statului a cauzat reducerea drastică a încrederii populaţiei în aceste instituţii. Totodată, permanenta perturbare a sectorului financiar a diminuat încrederea populaţiei şi în bănci. În condiţiile incertitudinii economice, neîncrederea în structurile statale şi în instituţiile financiare reprezintă o premisă ce ar putea intensifica anumite comportamente nocive din partea populaţiei. Astfel, în contextul unor oscilaţii financiare nefavorabile, populaţia ar putea fi iritată de mesajele transmise de reprezentanţii instituţiilor publice şi ar acţiona într-o manieră opusă recomandărilor parvenite de la oficiali”.
Fala crede că este absolut necesară asigurarea unei evoluţii stabile a pieţei valutare, fără producerea unor oscilaţii ample. Pentru a dispune de volumul necesar de resurse, ce ar permite stabilizarea pieţei, BNM trebuie urgent să identifice surse pentru majorarea rezervelor valutare. O soluţie în acest sens este negocierea şi semnarea cât mai rapidă a unui nou acord cu FMI. Totuşi, starea sectorului bancar ar putea deveni „mărul discordiei” în cadrul negocierilor. Cu siguranţă, FMI va insista asupra acestui aspect: părţii moldave i se vor cere garanţii reale privind asanarea sectorului şi vor fi solicitate informaţii mai ample privind tranzacţiile dubioase. Pe de altă parte, grupurile politico-oligarhice nu doresc să fie făcute publice informaţiile despre interesele lor din sectorul financiar şi despre posibila lor implicare în anumite operaţiuni suspecte. În aceste circumstanţe, discreţia negociatorilor moldoveni va fi stimulată, iar acest fapt va afecta discuţiile cu FMI.
El afirmă că la nivelul sectorului bancar, cu excepţia Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, în februarie 2015 nivelul lichidităţii curente a sporit cu aproximativ 3 p.p. faţă de anul precedent, după ce, în ianuarie 2014, creşterea a constituit 3,4 p.p. Această evoluţie este cauzată de reducerea volumului creditării. O altă cauză a majorării activelor lichide ţine de faptul că băncile au scăzut semnificativ livrarea lichidităţilor sub formă de procurări a Certificatelor BNM, chiar şi în condiţiile în care majorarea ratelor politicii monetare a făcut mai atractiv acest instrument.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.17 (587) din 29 aprilie 2015