Creditarea businessului continuă să fie una slabă, iar băncile continuă să acumuleze depozite de la populaţie fără să crediteze economia. La sfârşitul lunii august lichiditatea din bănci a atins nivelul de 56%, ceea ce semnifică, că mai bine de jumătate din expunerile băncilor sunt reprezentate de active lichide (valori mobiliare de stat, certificate ale BNM sau rezerve obligatorii). În aceste condiţii, băncile continuă acumularea de profit, acesta atingând volumul de 1,2 miliarde lei la sfârşitul lunii august, fiind influenţat negativ de pierderile calculate de o singură bancă – Eximbank – 92,4 milioane de lei.
Potrivit clasamentului eficienţei bancare din luna august publicat de Expert Grup, creditarea bancară înregistrează o uşoară dinamizare susţinută preponderent de creditele acordate persoanelor fizice. Cu toate acestea, în pofida micşorării ratelor dobânzii, agenţii economici par a fi atraşi de finanţarea nebancară, aceştia optând chiar şi pentru o finanţare mai scumpă în detrimentul conformării la exigenţele de transparenţă şi calitate a informaţiei financiare.
În contextul plasării VMS, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă susţine că anul 2018 este unul favorabil pentru ca statul să se împrumute de pe piaţa internă ca urmare a dobânzilor mici la hârtiile de valoare. Băncile în prezent au un surplus de lichidităţi de 15 miliarde lei, bani pe care BNM le ţine pe conturile sale sub formă de rezerve obligatorii şi achită o dobândă de 3,5% anual, ceea ce va însemna peste 500 milioane lei dobândă în acest an. Din acest punct de vedere, ar fi mai bine ca aceste surse financiare care stau “moarte” la BNM să fie utilizate de Guvern.
Piaţa VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (aproximativ 86%), care au în prezent lichidităţi în exces. Restul investitorilor sunt în continuare slab dezvoltaţi şi neiniţiaţi în investiţiile în titluri de stat (nivelul scăzut de educaţie financiară a populaţiei şi lipsa cunoştinţelor cu privire la posibilităţile şi avantajele investiţiilor în instrumentul respectiv). Doar 0,2% din investiţiile în VMS aparţin investitorilor nerezidenţi.
Rata medie a dobânzii la VMS realizate prin licitaţie, cumulativ în lunile ianuarie-iulie 2018, a fost de 4,9% (cu 2,2 p.p. sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2017), dar numai în luna iulie a fost la nivel de 4,6%. Rata dobânzii la VMS, la fel ca şi rata dobânzii la depozite şi credite, sunt corelate cu rata de bază a BNM, care este stabilită în funcţie de conjunctura pieţelor monetară şi valutară, situaţia în economia naţională, dinamica proceselor inflaţioniste şi aşteptările prognozate ale indicatorilor macroeconomici. În acelaşi timp, se observă faptul că rata dobânzii la VMS este mai mare decât rata dobânzii la depozitele în monedă naţională – principalele instrumente de investiţii concurente. Constatarea respectivă determină alegerea investitorilor de a-şi plasa lichidităţile în instrumente mai rentabile, cu o dobândă mai mare, respectiv, în VMS.
La capitolul împrumuturi, în august 2018, stocul total de credite a înregistrat un volum de 33,9 miliarde lei, în creştere cu circa 500 milioane de lei faţă de luna iulie, contribuţia cea mai mare fiind asigurată de creditele acordate industriei alimentare (+153 milioane de lei) şi creditele de consum (+144 milioane de lei).
De asemenea, volumul de credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului a înregistrat o creştere de aproximativ 134 milioane de lei faţă de luna precedentă aducând în prim-plan interesul pentru programul “Prima Casă”. De cealaltă parte, cea mai mare reducere o înregistrează creditele acordate sectorului energetic (-40 milioane de lei), iar gradul de acoperire cu provizioane rămâne adecvat. Astfel, la sfârşitul lunii august, rata creditelor neperformante a înregistrat un nivel de aproximativ 14,2%, oscilând în limitele 5 – 33% în dependenţă de bancă.
Băncile cu cea mai mare cotă de piaţă după portofoliul de credite sunt Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Mobiasbancă.
Ministerul Economiei susţine că gradul de acoperire a creditelor prin depozite este la nivelul de 157,5%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei.
Un indicator important care arată atât eficienţa bancară, cât şi riscul creditării, este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creând probleme şi dificultăţi băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după aproape doi ani de evoluţie ascendentă, a înregistrat o tendinţă de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 14,4% în luna iulie 2018, această pondere fiind practic la nivelul înregistrat în luna mai 2016 (14,2%). Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora.
Comerţul continuă să deţină cea mai mare pondere în contractarea împrumuturilor – 26,5%, 14,2% au fost destinate consumului, 9,5% – credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, 9,1% – credite acordate industriei alimentare etc. Cea mai intensă creştere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora de la începutul anului s-a majorat cu 19,8% (522,4 mil. lei), fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna martie curent a programului “Prima Casă”.
Veaceslav Ioniţă susţine că în luna august portofoliul de credite a depăşit nivelul anului 2017, ceea ce indică că după o cădere de peste trei ani, în 2018 începe recuperarea portofoliului pierdut în această perioadă. Datorită faptului că creditarea persoanelor fizice creşte mult mai rapid decât am anticipat, până la finele anului portofoliul de credite din sistemul bancar cel mai probabil va depăşi 35,2 miliarde lei, ceea ce ne permite să spunem că în 2018 va fi recuperată căderea din ultimii 2 ani, însă mai este mult până la nivelul anului 2014.
În februarie 2018, portofoliul de credite din sistemul bancar a atins nivelul minim de 32,1 miliarde lei sau cu 15,9 miliarde lei mai puţin decât maxima din octombrie 2014. Această cădere s-a datorat exclusiv reducerii portofoliului de credite acordat persoanelor juridice. În toată această perioadă, băncile şi-au majorat portofoliul de credite oferite persoanelor fizice, care au crescut de la 5,8 miliarde în octombrie 2014 la 9,1 miliarde lei în august 2018.
“Persoanele fizice au diminuat din impactul căderii creditării persoanelor juridice şi, drept consecinţă, în prezent cota împrumuturilor oferite persoanelor fizice de către sistemul bancar a crescut de la 11,3% în 2014 la 26,9% în august 2018 şi va continua să crească pe tot parcursul acestui an. Creşterea portofoliului de credite cu 1,7 miliarde lei în acest an se datorează majorării creditelor oferite persoanelor fizice cu 1,37 miliarde lei, iar a persoanelor juridice cu 330 milioane lei. Aproape 70% din această creştere s-a produs în trei luni din vara acestui an, când portofoliul de credite s-a majorat cu 1,15 miliarde lei. Principalele domenii de creştere a portofoliului de credite sunt: creditele de consum – 700 milioane lei, imobiliare – 590 milioane lei, agricultura – 391 milioane lei, care împreună au asigurat o creştere de aproape 1,7 miliarde lei”, a mai spus Ioniţă.
Victor URSU
