Autonomia financiară locală – un pas înainte şi doi înapoi

Intrată în vigoare la începutul anului curent, Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nu are încă efecte asupra autorităţilor, în special, de nivelul doi. Primarii remarcă că mâinile lor sunt în continuare legate şi că dependenţa de deciziile de la centru este încă una extrem de accentuată. În acelaşi timp, experţii economici susţin că autorităţile publice locale au nevoie acum de o autonomie financiară reală. Aceasta, însă, este obţinută cu greu, deoarece reforma de descentralizare decurge anevoios.

Majoritatea primarilor invocă faptul că, în prezent, nu-şi pot asigura cu lichidităţi activităţile programate, chiar dacă Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale prevede că autorităţile publice locale (APL) pot de sine stătător să-şi stabilească priorităţile de dezvoltare. Asta în condiţiile în care transferurile din bugetul de stat trebuie să meargă direct la autorităţile de nivelul doi şi, separat, la cele de nivelul unu, adică raioane.

“Stăm până în prezent cu veniturile proprii, încercăm să realizăm bugetele pe care le-am aprobat la sfârşitul lui 2014, dar avem speranţe mari că lucrurile începute anul trecut vor fi subvenţionate, suplinite şi finanţate de fondurile rezervate, inclusiv şi de la bugetul de stat. Anul trecut am primit careva finanţe cu care am avut posibilitatea să începem nişte proiecte, dar astăzi acestea stau pe punct mort”, spune Maria Ursachi, primar de Lozova, Străşeni.

De altă parte, primarii susţin că împuternicirile lor sunt, în continuare, limitate, în condiţiile în care mecanismul noii legi nu este implementat. Ei mai spun că imediat după alegerile locale din 14 iunie vor cere înfăptuirea până la capăt a reformei de descentralizare a administraţiei publice locale.

La nivel local, baza fiscală nu este consolidată

În acelaşi timp, experţii de la IDIS “Viitorul” susţin că, pe moment, există lacune şi în activitatea autorităţilor publice locale, care trebuie eliminate. Ei fac referire la lipsa transparenţei în gestionarea finanţelor în raioanele şi localităţile ţării – un adevărat “călcâi al lui Ahile”. Potrivit experţilor, chiar dacă se încearcă o reformă, lucrurile decurg lent, iar noua lege este doar un prim-pas pentru descentralizarea financia­ră a localităţilor.

“Legislaţia actuală a creat un mecanism de relaţii directe între primării şi bugetul de stat, însă mai avem de lucrat la transparenţa propriu-zisă a autorităţilor publice locale. Aici trebuie interconectată societatea civilă, trebuie revizuit mecanismul de stabilire şi aplicare a taxelor locale. Or, în prezent, ceea ce stârneşte reacţii negative a mediului de business este modul cum unele autorităţi fixau taxele locale, când agentul economic era nevoit să achite taxe care nu au nimic comun cu modul său de activitate”, argumentează Veaceslav Ioniţă, expert IDIS “Viitorul”. El mai spune că, de fapt, această lege a creat un model matematic prin care să fie redusă influenţa politică în distribuirea banilor către localităţi, mai ales către cele de nivelul II.

În aceste condiţii, cea mai aşteptată acţiune este consolidarea capacităţilor fiscale ale APL-urilor. Scenariul descris de noua lege prevede un transfer de la autoritatea centrală la autorităţile locale, a competenţelor şi resurselor financiare necesare. Acesta este, aşa-zisul, pasul unu al reformei. Potrivit Directorului de program în cadrul Congresului Autorităţilor Publice Locale din Moldova (CALM), Alexandru Osadci, concomitent cu delimitarea competenţelor, trebuie aprobat şi mecanismul de acoperire financiară. Or, în prezent, baza fiscală a autorităţilor publice locale nu este consolidată.

“Un al doilea pas care trebuie făcut este consolidarea bazei fiscale proprii în comunităţi la autorităţile publice locale. Aici deja o să crească posibilitatea acestora de colectare a impozitelor şi vor apărea pârghii adiţionale de majorare a veniturilor, dar şi de atragere a investiţiilor. Or, la moment, doar s-au creat nişte precondiţii pentru creşterea capacităţilor fiscale, deşi la direct nu aceasta a fost esenţa şi scopul final al reformei, ci doar de făcut ordine în relaţiile cu bugetul central”, afirmă Alexandru Osadci. El mai crede că odată cu încercarea de a descentraliza guvernarea locală, primarii au obţinut o oarecare independenţă faţă de autorităţile centrale, însă aceasta este doar parţială. “Având posibilitatea să dirijeze cu cheltuielile recurente, autorităţile publice locale rămân, în acelaşi timp, foarte dependente politic de finanţarea centralizată a investiţiilor capitale. De fapt, pe acest segment se dă bătălia”, mai spune el.

Situaţia financiară a APL-urilor va fi monitorizată online

Situaţia financiară a autorităţilor publice locale din Moldova va fi monitorizată online. Preluând experienţa slovacă, în ţara noastră va fi elaborat un portal de date deschise menit să transparentizeze managementul banilor în localităţi, sub presiunea societăţii civile. Proiectul respectiv este administrat de Institutul pentru Reforme Economice şi Sociale din Slovacia în parteneriat cu IDIS Viitorul şi va fi lansat în luna ianuarie din 2016. Pentru început, portalul va prezenta nivelul de transparenţă al gestionării finanţelor publice în 50 de localităţi. Printre indicatorii monitorizaţi se numără ponderea veniturilor şi cheltuielilor, datoriile înregistrate, împrumuturile luate de la stat, activele financiare şi numărul locuitorilor.

“Noi am stabilit o cooperare excelentă cu societatea civilă şi am conectat-o la procesul de luare a deciziilor la nivel local. Am înţeles că atunci când suntem criticaţi, facem ceva greşit. În aşa fel, socie­tatea civilă a devenit un indicator important care ne permite să ne corectăm politicile locale”, a menţionat ambasadorul Slovaciei în RM, H. S. Robert Kirnag, la prezentarea proiectului.

Potrivit Institutului pentru Cercetări Economice şi Sociale, doar în 2014 cele aproape trei mii de municipalităţi din Slovacia au raportat un venit cumulativ de peste patru miliarde de euro, lucru care se datorează, în mare parte, transparenţei gestio­nării finanţelor publice şi a activităţii administrative îmbunătăţite. “În perioada 2002-2003, în Slovacia a fost implementată reforma de descentralizare fiscală, iar competenţele originale ale municipalităţilor au început să fie finanţate din veniturile fiscale, în funcţie de colectările reale sau date concrete. În acest mod, a fost impulsionată şi dezvoltarea regională, ceea ce este foarte necesar de făcut acum şi în Republica Moldova”, crede Peter Golias, directorul Institutului pentru Cercetări Economice şi Sociale din Slovacia. Potrivit lui, cu referire la datele Ministerului de Finanţe din Slovacia, veniturile fiscale ale autorităţilor locale au ajuns să constituie în acest an tocmai 48% din bugetul total al municipalităţilor, ponderea cea mai mare fiind impozitul pe venit personal. În acelaşi timp, veniturile nefiscale se ridică la doar 14%.

Un element important descris de experţii slovaci ţine de transparenţa procedurii de achiziţii publice. “Dacă nu sunt publicate pe internet, contractele de achiziţii publice, de vânzare şi chirie a proprietăţii, atunci aceste documente nu au nicio putere juridică”, spune Peter Golias.

Portalul de date deschise a APL-urilor din Moldova urmează să măsoare sănătatea financiară a acestora. Astfel, în baza analizelor datelor prezentate şi a feed-back-ului primit din partea autorităţilor locale, vor fi înaintate recomandări pentru îmbunătăţirea politicii fiscale la nivel local şi va fi realizat un raport despre situaţia reală privind managementul financiar în localităţile ţării.

Reforma administrativ-teritorială poate contribui la descentralizarea financiară

Directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE), Alexandru Stratan, este de părere că, în actualele condiţii, localităţile noastre nu au cum să se dezvolte. Mai exact, el face referire la un sistem de organizare administrativ şi teritorial care nu oferă premise pentru dezvoltarea economică regională. El argumentează că fragmentarea excesivă de care dispunem acum trebuie eliminată aşa cum au făcut-o ţările din spaţiul Europei Centrale şi de Sud-Est, care sunt comparabile ca dimensiuni şi număr de populaţie cu Republica Moldova.

“Se vorbeşte mult, mai ales în ultima perioadă, despre o reformă administrativ-teritorială. Aceasta este iminentă, însă trebuie făcută gradual. Schimbarea respectivă trebuie să aibă un fundament foarte bun, iar aceasta ţine de dezvoltarea economică echilibrată, pentru că ceea ce avem astăzi este o “umplutură” de afaceri în centrul ţării, preponderent la Chişinău şi mai puţin sau aproape deloc în localităţile ţării”, menţionează Alexandru Stratan. El susţine că dacă va fi făcută atent, reforma va genera o descentralizare decizională, fiscală şi socială, însă reforma nu trebuie categoric grăbită, întrucât este un proces mult mai complex decât o simplă comasare a localităţilor.

Directorul INCE crede că reformele anterioare au fost compromise anume din considerentul că nu au luat în calcul dezvoltarea echilibrată a unităţilor teritoriale şi că, din contra, pe vremea respectivă a fost instalată o centralizare financiară şi mai mare. El susţine că reforma administrativ-teritorială poate decurge separat sau concomitent cu reforma de descentralizare financiară a APL-urilor. Este important, însă, să fie realizat un model complex care ar reflecta legăturile cauzale dintre diferiţi indicatori economici şi sociali.

“Din păcate, mai avem încă multe localităţi care există contrar legislaţiei în vigoare, adică au o populaţie de sub 1500 de locuitori. Circa 10% dintre localităţile ţării au sub o mie de locuitori, iar peste 25% – mai puţin de o mie. Aceste localităţi sunt o povară pentru bugetul de stat, întrucât din bugetul de stat sunt alocaţi bani pentru cheltuielile administrative ale acestora, iar de multe ori, primarii nu pot să acopere cheltuielile curente, cu atât mai mult să dezvolte localitatea. Din acest considerent, apare necesitatea să fie ajutaţi suplimentar de la centru”, afirmă Alexandru Stratan.

Efectele benefice ale reformei administrativ-teritoriale vor putea fi observate doar pe termen lung. Cel mai probabil, e vorba de o perioadă de 15-20 de ani, având în vedere ritmul de dezvoltare economică a Republicii Moldova.

Lilia Platon

Numarul ziarului: 
Nr.23 (593) din 10 iunie 2015