Alexandru Stratan: INCE este considerat drept „un făuritor de cadre”

– În opinia Dvs., ce reprezintă ştiinţa economică în R. Moldova?

– Ştiinţa economică ancorează un complex de cunoştinţe şi idei, cercetate şi bine structurate, care sunt în deplină concordanţă cu anumite obiective fixate fie de individ, ca membru al societăţii, fie de Stat sau Guvern care, de facto, au finalitatea în a oferi careva soluţii şi propuneri eficiente pentru ca scopurile pe care le are atât individul ca persoană fizică, cât şi Guvernul ca organ de stat, să fie atinse. În acest context, utilitatea ştiinţei economice este în a sintetiza cercetările deja testate în timp pentru a oferi soluţii cât mai eficiente pentru dezvoltarea unei ţări, evitând erorile comise şi anticipând evoluţiile prin modele formalizate.

În condiţiile internaţionalizării, nu putem spune că cercetarea economică pentru ţara noastră este una detaşată de curentele ştiinţifice actuale, chiar dacă pe alocuri poate fi specifică şi/sau distinctă. Noi toţi ne fundamentăm ideile pornind de la marii savanţi economişti ca Montesquieu, Adam Smith, John Keynes, Gilbreth, dar şi şcolile occidentale, cea românească şi rusească, care au la bază aceleaşi fundamente şi lucrări ale savanţilor. Adeseori, se întâmplă că apare o minte mai lucidă care vine cu anumite idei geniale şi care la acel moment sunt apreciate drept foarte bune, iar peste câteva secole se poate întâmpla ca ideile respective să fie respinse. De exemplu, Adam Smith a criticat mercantilismul, care până în sec. XVIII era considerat doctrina economică de bază, ulterior John Keynes vine cu o altă doctrină care este în defavoarea celei lansate de Smith. Astfel, fiecare doctrină îşi avea sensul şi rostul într-o perioadă anumită.

Economia politică afirma că nu există o economie de piaţă cu o concurenţă perfectă în proporţie de 100%, cu toate că tindem spre asta. Mai mult decât atât, putem afirma că intervenţia statului este necesară şi în cadrul economiei de piaţă. Aceste intervenţii sunt utile mai ales în circumstanţe de incertitudine, pentru a preveni unele situaţii de criză sau mai mult decât atât, ca unele probleme să nu degenereze în riscuri. Însă aceasta nu înseamnă că dacă cineva este orientat doar pe o economie de piaţă liberală, intervenţia statului nu ar fi necesară. Consider că şi noi avem o şcoală economică distinctă, pentru că fiecare economie are specificul său şi nu poate prelua integral aceleaşi mecanisme, căi de dezvoltare sau soluţii implementate cu succes în alte ţări. De exemplu, nu putem prelua strict măsurile de austeritate la infinit după modelul altor state dezvoltate, pentru că ele au un potenţial şi dispun de rezerve.

Şcoala noastră a economiştilor autohtoni este una complexă şi îmbină diverse trăsături, având în vedere că R. Moldova este un stat tânăr, cu o economie deschisă, sub influenţa economiştilor şcolilor estice şi occidentale. În acelaşi timp, avem economişti foarte bine pregătiţi care cunosc în detaliu problemele locale şi soluţiile pentru aceste probleme specifice statului nostru. Este evident că INCE nu a monopolizat domeniul cercetării economice, pe piaţă activând mai multe centre ştiinţifice, dar preponderent acestea sunt centre din mediul societăţii civile specializate în analize economice, pe când INCE este orientat spre oferirea soluţiilor bazate pe o profundă analiză teoretică, îmbinată cu bunele practici ale altor entităţi economice.

– Economiştii despre care vorbiţi unde sunt concentraţi – în cadrul INCE, în proiecte private sau programe de grant?

– Dacă ar fi să privim separat cercetarea economică în R. Moldova, atunci aceasta s-a dezvoltat în cadrul a mai multor modele: în instituţiile Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a ministerelor de profil şi, într-o măsură mai mare sau mai mică, în cadrul universităţilor cu profil economic.

Astăzi însă, putem face referinţă la Institutul Naţional de Cercetări Economice, ca singura instituţie publică de cercetare economică din ţară care are o istorie de 70 de ani. Instituţia a fost fondată în 1946, când a fost creat sectorul de economie şi geografie în cadrul bazei de cercetări ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice. Ulterior, pe parcursul dezvoltării R. Moldova, inclusiv ca stat independent, unele ministere îşi aveau şi instituţiile lor de cercetare. De exemplu, Institutul de Economie şi Informaţie care era în cadrul Ministerului Economiei sau Institutul de Management şi Dezvoltare Rurală, axat mai mult pe cercetarea economiei agriculturii şi dezvoltării spaţiului rural, funcţiona în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. În cadrul Academiei de Ştiinţe, la nivelul cercetărilor economice fundamentale şi aplicative, activa Institutul de Cercetări Economice şi Centrul pentru studierea problemelor pieţei.

În ultima perioadă au apărut mai multe organizaţii neguvernamentale şi structuri, care au drept misiune efectuarea cercetărilor economice. Este de menţionat faptul că Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) a reuşit să păstreze o infrastructură foarte bună a instituţiilor de cercetare, inclusiv a demarat, în anul 2005, o reformă amplă prin care au fost comasate mai multe organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării. Astfel, toate instituţiile cu atribuţii faţă de cercetările economice sectoriale, fie în agricultură, fie în alte ramuri ale sectorului real sau problemele economiei teoretice etc. au fost comasate în una singură. Mai mult decât atât, ulterior, a fost bine simţit efectul sinergetic al acestei comasări şi, în prezent, avem o echipă de specia­lişti economişti în diferite domenii antrenaţi într-un cadru instituţional sub egida forului ştiinţific principal al ţării – Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Este important să reiterez că cercetarea economică efectuată în cadrul INCE, în proporţie de 80%, este adresată necesităţilor stringente ale ţării, iar printre principalii beneficiari figurează autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Totodată, cercetările sunt conectate la tendinţele internaţionale cu preluarea şi adaptarea celor mai bune şi relevante practici. Institutul obţine finanţare prin intermediul concursurilor desfăşurate pentru proiectele instituţionale, astfel provenienţa, alocarea şi întreaga procedură de obţinere a resurselor este în strictă conformitate cu prevederile actului normativ ce reglementează acest domeniu. De cele mai dese ori, resursele de care dispunem sunt mult mai mici decât out-put-ul ştiinţific oferit de către INCE. Partea cea mai complicată pentru conducerea INCE constă în atragerea tinerilor în activitatea de cercetare, deoarece acest domeniu rămâne a fi unul încă neatractiv şi nemotivant.

INCE activează în beneficiul sectorului public şi privat, dar totodată, primeşte o mulţime de cereri de la diferiţi parteneri, cum ar fi primării, ministere, agenţii, care deseori solicită suport în efectuarea unor analize a diferitor procese, determinarea unor indicatori sau realizarea unor studii. În mare parte, aceste solicitări sunt efectuate fără remunerare de către institut, în virtutea statutului de organizaţie publică a INCE. Până acum, practic, nu au fost respinse solicitările parvenite, contrar faptului că fluxul acestora este unul în creştere, invers proporţional resurselor umane şi financiare de care dispunem.

Adiţional la solicitarea diferitor actori publici, INCE elaborează şi pune la dispoziţia publicului, fără alocaţii financiare de la buget, diverse metodologii, studii, strategii, proiecte de acte normative şi legislative, servicii, pe care alte organizaţii de pe piaţă le oferă doar contra plată.

– Urmărind site-ul INCE, am observat că, deşi efectuaţi o mulţime de studii şi cercetări, acestea nu sunt făcute publice şi astfel se creează un vid informaţional...

– În ceea ce ţine de diseminarea informaţiei, ne străduim să plasăm pe site doar studiile şi publicaţiile cele mai relevante, cu aspect general şi pe înţelesul cetăţeanului de rând. Majoritatea rezultatelor ştiinţifice sunt reflectate în proiectele de cercetare, rapoartele asupra cărora, fiind voluminoase, sunt plasate în Biblioteca institutului pentru a servi drept suport în cercetare destinat economiştilor din domeniu. Pe site, însă, plasăm informaţii ce pot fi utile şi interesante publicului larg. De exemplu, trimestrial sunt plasate pe site datele cu privire la tendinţele economiei R. Moldova, astfel ca fiecare cetăţean simplu, chiar dacă nu este versat în domeniu, să înţeleagă cum evoluează economia ţării, care e situaţia în agricultură, sectorul financiar ş.a. Totodată, analizele efectuate de către institut la comandă, sunt distribuite strict beneficiarilor, care sunt în drept să decidă despre modul de diseminare a lor.

Pentru a înţelege volumul de muncă efectuat şi efortul depus de cercetătorii noştri, este necesar de a cunoaşte care este structura Institutului Naţional de Cercetări Economice. În cadrul INCE activează cinci secţii de profil şi Centrul de Cercetări Demografice. Acesta din urmă se ocupă de analiza dinamicii populaţiei şi efectuează prognozele demografice (fertilitatea şi comportamentul reproductiv, mortalitatea şi speranţa de viaţă a populaţiei, îmbătrânirea demografică, migraţia internă şi externă etc.).

Secţia „Politici financiare şi monetare”, care colaborează cu Banca Naţională a Moldovei, este specializată în efectuarea analizelor cu privire la stabilitatea financiară a ţării. Totodată, colaborarea se extinde şi vizează cercetări şi studii financiare utile pentru Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi alte autorităţi publice.

Secţia „Analize şi prognoze” este specializată în elaborarea prognozelor pe termen scurt şi mediu, pe care le prezintă Ministerului Economiei, iar el, la rândul său, în baza acestor date şi a altor metodologii, formulează prognoza generală pe ţară, care este luată în calcul la elaborarea Legii bugetului. În ultimii ani, avem un feedback pozitiv din partea acestui minister, care confirmă că prognozele făcute de INCE sunt de calitate şi sunt aproape de realitate, în ceea ce priveşte evoluţia indicatorilor macroeconomici. Un accent deosebit, în prezent, se acordă elaborării balanţelor interramurale natural-valorice care permit urmărirea economiei tenebre din relaţiile existente pe ramuri şi sectoare.

INCE acordă o atenţie importantă perfecţionării politicii de stat pentru dezvoltarea sectorului IMM-lor. Instituţia noastră a fost unul din autorii Strategiei de dezvoltare a sectorului IMM-lor în perioada anilor 2012-2020. Astfel, la fiecare doi ani, cu concurs şi în baza analizelor INCE, este elaborat Planul de acţiuni pentru implementarea strategiei respective.

În cadrul Secţiei „Economie agrară şi dezvoltare rurală” în anii precedenţi a fost oferit suportul pentru elaborarea Strategiei cu privire la dezvoltarea complexului agroindustrial. Anual, colaboratorii acestei secţii calculează peste 2 000 de normative ale tarifelor de costuri în agricultură, care sunt folosite atât de întreprinderile mari, mici şi mijlocii, cât şi de minister în procesul de elaborare a planurilor de afaceri, calcularea subvenţiilor, despăgubirilor etc. De asemenea, la solicitarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a fost elaborată Metodologia de calculare a normativelor de dotare energetică a sectorului agricol din R. Moldova.

Secţia de „Politici de dezvoltare socială” oferă suport pentru elaborarea anuală a Raportului despre sărăcie, de asemenea, secţia respectivă a efectuat un şir de studii şi analize, care au fost utilizate în procesul de elaborare a Legii cu privire la minimul de existenţă în R. Moldova şi a Regulamentului în cauză.

Trebuie să menţionez, că INCE are o colaborare foarte intensă şi cu autorităţile publice locale. În ultimii ani, cu suportul Institutului au fost elaborate Strategii de dezvoltare socio-economică a raioanelor pe perioada 2013-2020 în care INCE a venit cu o nouă abordare, de esenţă europeană, de planificare “bottom-up”, care reprezintă o modalitate ce permite funcţionarilor locali să determine nevoile zonei din care provin şi să contribuie la dezvoltarea teritorială din punct de vedere economic, social şi cultural.

– Care este opinia Dvs, referitor la problema migraţiei forţei de muncă, reforma sistemului de pensii, riscurile legate de sectorul financiar-bancar?

– În Raportul de stabilitate financiară ne-am expus opiniile referitor la riscurile existente, dar şi am lansat propuneri şi soluţii pentru sectorul financiar-bancar. A fost determinat instrumentarul de măsurare a stabilităţii financiare prin abordarea comparată a tehnicilor de evaluare cantitativă a stabilităţii sistemice (în baza analizei experienţei internaţionale ce ţine de metodologia de măsurare a stabilităţii financiare), au fost elaborate modele menite să permită urmărirea permanentă a stabilităţii şi identificarea perioadelor de criză, cât şi să ofere informaţii despre soliditatea sistemului financiar naţio­nal. Raportul vine cu recomandări de perfecţionare a managementului sistemului financiar al R. Moldova cu scopul monitorizării stabilităţii financiare a statului, precum şi măsuri de avertizare a posibilelor şocuri.

În ceea ce priveşte reforma de pensii, încă trei ani în urmă, am prezentat Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei argumentele pro şi contra pentru majorarea vârstei de pensionare.

De asemenea, am elaborat un indicator integral teritorial de securitate demografică, graţie căruia pe site-ul institutului www.ince.md, la compartimentul Centrul cercetări demografice, poate fi accesată o Hartă interactivă a ţării, care presupune vizualizarea situaţiei ocupaţionale şi demografice pentru fiecare raion în parte. Ne-am propus să actualizăm aceste date anual.

Considerăm, că aportul INCE trebuie să fie unul complex pentru generarea unei economii competitive şi incluzive, bazată pe o creştere sănătoasă din investiţii şi nu una bazată pe consum. Iată de ce, colaboratorii institutului abordează destul de complex problemele existente în diferite sfere. Puţine instituţii sunt în ţară care analizează starea de lucruri în ansamblu, aşa cum o face INCE, începând de la situaţia demografică şi încheind cu sectorul financiar-bancar sau începând cu exerciţiile de prognoză economică şi încheind cu analize ample ale evoluţiei sectoarelor economiei reale etc. Şi toate aceste cercetări au la bază o fundamentare ştiinţifică consistentă, ce le conferă o calitate înaltă şi utilitate vastă, fapt remarcat de toţi beneficiarii rezultatelor muncii noastre.

– Câte cercetări şi studii a reuşit să realizeze INCE?

– Pe parcursul unui an, cercetările pe care le efectuăm sunt derulate în cadrul a 5-6 proiecte instituţionale, în baza cărora oferim 20-30 de rezultate sub forma diferitor studii, analize, note informative, calcule, scenarii, prognoze, normative şi modele. Pentru obţinerea fiecărui rezultat se lucrează de la câteva săptămâni până la câteva luni. În prezent avem în jur de 70 de cercetători, specializaţi în diferite sectoare.

Chiar dacă salariile în sectorul public sunt nemotivante, mă bucură faptul că indiferent de fluctuaţia cadrelor, INCE este considerat drept „un făuritor de cadre”, pentru că specialiştii care au lucrat la institut sunt angajaţi ulterior în structurile Băncii Mondiale, proiecte internaţionale şi la alte companii care se ocupă cu cercetarea economică din sectorul privat.

– În ce măsură colaboraţi cu instituţiile străine de cercetare economică?

– Avem foarte multe colaborări cu instituţii similare, universităţi, centre de cercetare din Est şi din Vest, Uniunea Europeană şi din spaţiul CSI. INCE este prima instituţie de cercetare din R. Moldova care a obţinut din partea Comisiei Europene logo-ul EURAXESS, ceea ce înseamnă – excelenţă în cercetare. De asemenea, suntem singura instituţie de profil economic de cercetare, care a avut şi continuă să deruleze proiecte din cadrul Programului Cadru 7 al Uniunii Europene.

– Care sunt domeniile în care vă propuneţi să vă concentraţi în anul 2017?

– În noul an vom continua proiectele instituţionale începute, cu referinţă la extinderea instrumentarului de măsurare a stabilităţii financiare a statului, diagnosticarea competitivităţii economiei naţionale, argumentarea şi perfecţionarea diferitor aspecte ale politicii de dezvoltare a IMM-urilor, actualizarea indicelui integral teritorial de securitate demografică care oferă informaţii complexe cu privire la situaţia economică, socială şi demografică în profil teritorial şi prezintă un instrument de monitorizare a securităţii demografice. Vom avansa cu elaborarea scenariilor de prognoză a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu (2017-2019) în dependenţă de evoluţia factorilor exogeni interni şi externi. Concomitent, vom impulsio­na activitatea legată de cercetările efectuate în cadrul proiectelor internaţionale.

A discutat Ghenadie Tudoreanu