Investigația privind prăbușirea avionului Air India, soldată cu peste 240 de morți, se concentrează pe posibile defecțiuni ale motorului, flapsurilor și trenului de aterizare, potrivit unei surse apropiate anchetei, relatează Reuters.
Tragedia aviatică, considerată cea mai gravă din ultimul deceniu la nivel global, a avut loc la scurt timp după decolarea aeronavei Boeing 787-8 din orașul Ahmedabad, în vestul Indiei.
Avionul care se îndrepta spre Marea Britanie, a pierdut brusc altitudine și s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, izbucnind într-o explozie uriașă care a afectat o clădire de tip cămin a unui colegiu medical.
Impactul cu o pasăre este exclusDin cei 242 de pasageri aflați la bord, doar unul a supraviețuit, iar surse media locale au raportat că până la 24 de persoane de la sol și-ar fi pierdut viața.
Informația nu a fost confirmată oficial până în prezent.
Potrivit unei surse citate de Reuters, anchetatorii analizează motivele pentru care avionul ar fi avut probleme de tracțiune la motoare, flapsurile nu ar fi funcționat corect, iar trenul de aterizare ar fi rămas deschis la decolare.
Se investighează inclusiv dacă Air India ar fi avut deficiențe de întreținere tehnică.
Un eventual impact cu o pasăre nu este printre ipotezele principale, a mai precizat sursa.
Articolul Investigația accidentului aviatic din India: se cercetează dacă avionul Air India ar fi avut deficiențe de întreținere tehnică apare prima dată în Mediafax.
Cercetători de la Pacific Northwest National Laboratory (PNNL) au analizat, în 2023, peste 4.700 de molecule din fluidele corporale ale pompierilor supuși unui efort fizic intens. Participanții au urcat timp de 45 de minute pe teren accidentat, purtând până la 20 kg de echipament, în cadrul unui experiment menit să evidențieze modificările fiziologice asociate efortului extrem.
Conform studiului publicat în revista „Military Medical Research, citată de ScienceAlert, rezultatele sugerează o scădere a activității inflamatorii după efort intens, fapt care ar putea afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor respiratorii virale.
„Persoanele foarte în formă ar putea fi mai predispuse la infecții virale respiratorii imediat după exerciții intense”, a explicat biologul Ernesto Nakayasu.
Kristin Burnum-Johnson, chimist bioanalitic, afirmă că rezultatetele studiului ar putea ajuta la identificarea timpurie a riscurilor asociate cu efortul fizic extrem, în special pentru pompieri, sportivi sau militari.
Autorii atrag atenția că studiul are limitări, fiind realizat pe un grup mic de bărbați sănătoși și activi, iar expunerea la poluanți specifică pompierilor ar putea influența rezultatele.
Deși concluziile sunt prudente, studiul susține ideea că există o legătură între efortul fizic intens și un risc crescut de infecții respiratorii pe termen scurt, fenomen care merită investigat mai profund.
Articolul Oamenii foarte activi fizic pot deveni temporar mai vulnerabili la infecții, arată un studiu apare prima dată în Mediafax.
Apărarea antiaeriană a Iranului a doborât o dronă israeliană în apropierea instalației subterane de îmbogățire a uraniului Fordow, situată la aproximativ 30 de kilometri nord-est de orașul Qom, potrivit televiziunii de stat iraniene Press TV, preluată de CNN.
Incidentul a fost raportat în același interval în care aceeași sursă a anunțat că baza aeriană Hamedan, aflată în vestul Iranului, ar fi fost lovită de un atac aerian israelian.
Orașul Fardiz, situat în centrul-nord al țării, ar fi fost de asemenea țintit, conform Press TV.
ContextIsraelul a inițiat vineri o operațiune militară de proporții, denumită „Operațiunea Rising Lion”, vizând mai multe obiective din Iran. Forțele israeliene au desfășurat atacuri aeriene asupra unor orașe iraniene, lovind inclusiv instalații nucleare-cheie, precum centrul de îmbogățire a uraniului de la Natanz, dar și baze militare strategice.
Potrivit surselor israeliene, în urma loviturilor au fost uciși mai mulți comandanți iranieni de rang înalt, printre care și Hossein Salami, comandantul Gărzilor Revoluționare Islamice. Printre victime s-ar număra și oameni de știință implicați în programul nuclear iranian, ceea ce face ca acest atac să fie considerat cel mai amplu asupra Iranului de la Războiul Iran-Irak.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a justificat acțiunea militară, afirmând că programul nuclear iranian reprezintă o amenințare existențială pentru statul Israel. De asemenea, ambasadorul Israelului la ONU a susținut – fără a prezenta dovezi – că Iranul pregătea un „atac surpriză” din toate direcțiile, folosind mii de teroriști.
Ca răspuns, Iranul a lansat peste 100 de drone către Israel, însă majoritatea au fost interceptate de sistemele de apărare israeliene.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a promis o „pedeapsă severă”, iar președintele Masoud Pezeshkian a declarat că „Israelul va regreta acest atac”.
Atacurile au provocat pagube majore în Teheran, presa locală raportând peste 70 de morți și 320 de răniți.
Statele Unite au fost informate de Israel înainte de declanșarea atacului. Washingtonul a îndemnat la reținere, în timp ce fostul președinte Donald Trump a avertizat că „ce este mai rău abia urmează”. La rândul său, Regatul Unit a reiterat necesitatea unei soluții diplomatice, în interesul stabilității regionale.
Articolul Iranul anunță doborârea unei drone israeliene în apropierea unei instalații nucleare apare prima dată în Mediafax.
Este prima acțiune militară directă a Israelului pe teritoriul iranian, o schimbare majoră de paradigmă într-un conflict care s-a desfășurat prin acțiuni indirecte și operațiuni sub acoperire, timp de mai bine de un deceniu.
Oficialii israelieni au anunțat că ofensiva militară a vizat sisteme de apărare aeriană și instalații asociate programului de rachete, ucigând oameni de știință iranieni de elită, implicați militar și nuclear, potrivit informațiilor publicate vineri de AP News, care a realizat și o retrospectivă a ostilităților dintre cele două state. Istoria recentă a confruntărilor dintre Israel și Iran ilustrează escaladarea lentă, dar constantă a conflictului, de la sabotaje cibernetice și asasinate țintite, la atacuri reciproce cu rachete și drone.
Virusul Stuxnet a întârziat considerabil programul nuclear iranianÎn anul 2010, virusul informatic Stuxnet, creat de Israel împreună cu Statele Unite, a provocat distrugeri semnificative în instalația de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Opt ani mai târziu, în 2018, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că Israelul a obținut documente secrete din Teheran care dovedeau că Iranul și-a ascuns o parte din programul nuclear înaintea acordului semnat cu marile puteri în 2015. Fostul șef al Mossad avea să confirme ulterior că informațiile au fost extrase de o echipă de agenți neisraelieni.
Asasinarea „părintelui programului nuclear iranian”După prăbușirea acordului nuclear, în 2020, atacurile atribuite Israelului s-au intensificat. În luna iulie a acelui an, o explozie a distrus o fabrică de centrifuge la Natanz, iar în noiembrie, omul de știință Mohsen Fakhrizadeh, considerat „părintele programului nuclear militar” al Iranului, a fost ucis cu o armă controlată de la distanță. The New York Times, CNN, BBC și alte publicații au citat oficiali americani și israelieni, care au confirmat, în mod anonim, implicarea Israelului și a Mossadului. Referindu-se la programul nuclear, președintele de atunci al Iranului, Hassan Rouhani, a precizat pentru BBC News că „sacrificiul lui Fakhrizadeh nu va încetini realizările iraniene”, imediat după moartea fizicianului. Ulterior, legislativul iranian a adoptat un proiect de lege pentru a bloca inspecțiile programului său nuclear.
În aprilie 2021, un atac cibernetic a cauzat o pană de curent tot la Natanz, iar în aceeași lună, Iranul a anunțat că îmbogățește uraniu la un nivel de 60%, apropiat de pragul pentru armament nuclear.
Conflictul a escaladat dramatic, mutându-se pe terenÎn paralel, confruntarea a ieșit treptat din sfera tehnologică și a trecut în cea regională. În octombrie 2023, Hamas a lansat un atac masiv asupra Israelului, ucigând 1.200 de persoane și luând 250 de ostatici. Iranul, cunoscut pentru sprijinul acordat Hamas, și-a exprimat susținerea pentru militanți. Răspunsul israelian s-a extins dincolo de Gaza: în februarie 2024, un atac de sabotaj a afectat o conductă de gaze din vestul Iranului, iar în aprilie, un raid aerian israelian a distrus consulatul iranian din Damasc, conducând la moartea a 16 persoane, inclusiv doi generali iranieni.
Atacul din Damasc a provocat o reacție directă fără precedent: în 14 aprilie 2024, Iranul a lansat peste 300 de rachete și drone asupra Israelului, majoritatea interceptate cu ajutorul unei coaliții internaționale conduse de SUA. Conflictul a escaladat dramatic în lunile următoare, Israelul fiind acuzat de multiple atacuri, inclusiv de cel din 19 aprilie asupra unui sistem de apărare aeriană din Isfahan.
În octombrie 2024, Israelul a atacat deschis Iranul pentru întâia oarăLa sfârșitul lunii iulie, liderul Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat într-un atac aerian în Teheran. În septembrie, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost ucis într-un raid israelian, urmat de un al doilea atac iranian cu rachete asupra Israelului, la 1 octombrie. Pe 16 octombrie, Israelul l-a eliminat și pe Yahya Sinwar, liderul Hamas din Gaza.
Israelul a atacat deschis Iranul pentru prima dată în 26 octombrie, asumându-și public acțiunea. Ulterior, în aprilie 2025, Iranul a anunțat execuția unui bărbat acuzat că a colaborat cu Mossad și ar fi fost implicat în uciderea colonelului Hassan Sayyad Khodaei din Garda Revoluționară, în anul 2022.
Evoluția conflictului israeliano-iranian arată tranziția clară de la războiul din umbră la confruntarea directă. Dacă, în ultimii 15 ani, ofensivele între cele două state s-au purtat prin intermediari și operațiuni neasumate, 2024-2025 a marcat o etapă nouă, în care Israelul și Iranul s-au atacat direct, punând în pericol stabilitatea întregii regiuni.
Articolul Conflictul dintre Israel și Iran a escaladat constant, de-a lungul a 15 ani apare prima dată în Mediafax.
Israelul a lansat vineri un al doilea val de atacuri asupra Iranului. Continuă operațiunea militară începută în noaptea de joi spre vineri, prin care a vizat instalații nucleare și militare iraniene.
Forțele aeriene israeliene au anunțat că își continuă atacurile asupra „lansatoarelor de rachete și infrastructurii” din Iran, după ce în primele ore ale zilei de vineri au fost raportate explozii în capitala Tehran.
În jurul orei 19:05 ora locală s-au auzit noi explozii în mai multe zone din Iran. Martori din vestul Teheranului și din alte părți ale capitalei au confirmat că au auzit explozii, iar pe rețelele sociale au circulat videoclipuri care arată Teheran fiind țintit pentru a doua oară în aceeași zi, conform BBC.
Televiziunea de stat iraniană nu a menționat noile atacuri, preferând să invite oficiali iranieni care promit răzbunare împotriva Israelului.
Atacurile au vizat chiar locuințele unor oficiali iranieniÎn atacurile de peste noapte, Israelul a vizat facilități nucleare, baze militare și chiar locuințele unor oficiali iranieni. Operațiunea, denumită „Rising Lion”, a fost cea mai mare ofensivă împotriva Iranului de la războiul Iran-Irak din anii 1980.
Atacurile au vizat instalația nucleară de la Natanz și au ucis cel puțin patru comandanți superiori, inclusiv generalul major Hossein Salami, șeful Gardienilor Revoluției.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a promis „pedeapsă severă” pentru atacuri, spunând că Israel și-a creat „un destin amar și dureros”.
Președintele american Donald Trump a îndemnat Iranul să „facă o înțelegere” cu Israelul „înainte să fie prea târziu”, avertizând că alte atacuri planificate vor fi și mai brutale.
Trump a declarat că a dat Iranului un ultimatum de 60 de zile pentru a ajunge la un acord nuclear, iar astăzi este ziua 61.
Articolul Teheranul – țintit pentru a doua oară în aceeași zi apare prima dată în Mediafax.
Premierul israelian a făcut din Iran o prioritate în întreaga sa carieră politică, spunând în mod repetat că va împiedica regimul de la Teheran să se înarmeze nuclear. Atacul din zorii zilei de vineri ar fi cel mai important lucru pe care l-a făcut, consideră fostul său șef de cabinet, Aviv Bushinsky: „Timp de două decenii, Iranul a fost prioritatea numărul unu pentru Netanyahu. Este cel mai important lucru pe care l-a făcut.”
Noi explozii în IranAgenția de presă iraniană Nour spune că s-au auzit noi explozii și s-a văzut fum provenind din provincia Alborz, la vest de Teheran.
Netanyahu a discutat cu Trump și Putin despre situația din IranPremierul israelian Benjamin Netanyahu a purtat discuții cu liderii SUA și Rusiei, potrivit unui comunicat emis de biroul său.
„Cei doi lideri și-au exprimat înțelegerea față de necesitatea Israelului de a se apăra în fața amenințării de anihilare venite din partea Iranului”, se arată în declarația oficială.
Mossad publică un clip cu presupuse operațiuni în Iran împotriva apărării aerieneServiciul de informații israelian susține că imaginile video arată doi agenți desfășurând sisteme de atac de mare precizie pe teritoriul Iranului.
Potrivit declarației, aceste sisteme sunt special concepute pentru a neutraliza infrastructura iraniană de apărare aeriană.
Israel vs. Iran. Comparativul forței militare dintre cele două mari puteri din Orientul MijlociuIsraelul și Iranul sunt două puteri militare importante din Orientul Mijlociu, cu forțe armate și bugete diferite. Iranul are mai mulți soldați activi și echipamente clasice, în timp ce Israelul dispune de o tehnologie militară mai avansată și un buget semnificativ mai mare.
Consiliul de Securitate al ONU se reunește după atacurile Israelului asupra IranuluiConsiliul de Securitate al ONU se va reuni astăzi, la cererea Teheranului, în urma atacurilor aeriene lansate de Israel asupra Iranului, potrivit unor diplomați citați de agenția Reuters.
Agenția iraniană Fars susține că, potrivit unor „statistici neoficiale”, peste 70 de persoane ar fi fost ucise și peste 320 rănite în urma atacurilor israeliene.
În contextul escaladării, Israelul își va închide toate misiunile diplomatice din lume, iar serviciile consulare vor fi suspendate, a anunțat guvernul israelian.
Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a confirmat că situl nuclear de la Natanz a fost avariat în atacul israelian de azi dimineață, dar susține că nu există scurgeri radioactive sau contaminare chimică în afara facilității.
Postul israelian Channel 12 relatează că sistemul de apărare Iron Dome a interceptat două drone iraniene deasupra nordului Israelului.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu va rămâne tăcut în fața acestor atacuri și a avertizat că un răspuns „puternic” va face „inamicul să regrete actul său nechibzuit”.
Armata israeliană a anunțat că l-a ucis pe Amir Ali Hajizadeh, comandantul forțelor aerospațiale ale Gardienilor Revoluției (IRGC).
De asemenea, principalii lideri europeni analizează criza din Orientul Mijlociu. Este o convorbire la telefon, convocată în regim de urgență. La discuția de vineri participa liderii Franței, Marii Britanii și Germaniei.
Agenți Mossad infiltrați, spionaj și ghidaj de la sol. Detalii din spatele masivului atac al Israelului asupra IranuluiAgenții Mossad au înființat o bază de drone pe teritoriul iranian, lângă Teheran, care au fost activate peste noapte, lovind lansatoare de rachete îndreptate către Israel.
Articolul Atacul Israelului în Iran: Mossad publică un clip cu presupuse operațiuni în Iran împotriva apărării aeriene / Netanyahu a discutat cu Trump și Putin despre situația din Iran apare prima dată în Mediafax.
Însă analiştii internaționali nu sunt de aceeași părere cu cercul de putere de la Ierusalim, catalogând acțiunea drept „cea mai riscantă mișcare făcută de Netanyahu în decenii de viață politică”, potrivit Ziarului Financiar.
Decizia lui Netanyahu, de a ataca direct Iranul, trimițând peste 200 de avioane să lovească ținte iraniene, este un atac de o amploare fără precedent în ultimele patru decenii și un moment de cotitură, apreciază Financial Times. Acțiunea israeliană a transformat un conflict latent, alimentat prin interpuși, într-un război deschis între doi dintre cei mai influenți actori ai Orientului Mijlociu.
Raidul aerian a avut ca obiectiv infrastructura nucleară a Iranului, sisteme de apărare aeriană, instalații de rachete, dar și comandanți militari și oameni de știință cu rol-cheie în programele strategice ale republicii islamice. Operațiunea a fost declanșată după aproape doi ani de confruntări indirecte între Israel și Iran, confruntări care au inclus misiuni sub acoperire, atacuri cu drone și sprijinirea de grupări militante.
„Nu puteam aştepta un alt moment pentru a acţiona”În toată această perioadă, forțele israeliene au slăbit rețeaua de aliați a Teheranului din regiune. Hezbollah, cea mai influentă organizație interpusă în alianțele iraniene, și-a văzut capacitățile diminuate, regimul Assad din Siria a fost mult destabilizat, iar Fâșia Gaza a suferit distrugeri masive după ofensiva israeliană împotriva grupării Hamas.
Surse din cadrul armatei israeliene au precizat că ofensiva a fost declanșată într-un moment considerat oportun tactic, dat fiind faptul că programul nuclear iranian s-ar afla într-un stadiu avansat, aproape de punctul în care regimul de la Teheran ar fi produs o armă nucleară.
Capacitatea limitată a Hezbollah de a reacționa eficient, după ce apărarea aeriană și producția de rachete a Iranului au fost slăbite în ultimul an, ar fi fost văzută, de asemenea, ca o „fereastră de oportunitate: „Nu ne putem permite să aşteptăm un alt moment pentru a acţiona, nu avem altă opţiune. Evenimentele recente şi cele din trecut ne-au învăţat că, atunci când duşmanul încearcă să ne distrugă, nu trebuie să închidem ochii”, a afirmat șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir.
Decizia atacului a fost luată luni, iar „americanii au ştiut tot timpul ce se pregăteşte”În decursul anilor, Israelul a desfășurat eforturi secrete de sabotare a programului nuclear iranian, prin operațiuni sub acoperire, atacuri cibernetice și acțiuni țintite împotriva oamenilor de știință implicați în dezvoltarea tehnologiei nucleare. Cea mai cunoscută este Stuxnet, un virus informatic creat de SUA și Israel, care a vizat instalațiile nucleare din Natanz, Iran. Dezvăluit în 2010 de The New York Times, The Washington Post și alte publicații, virusul a întârziat considerabil programul nuclear iranian, fiind considerat una dintre cele mai importante operațiuni cibernetice din istorie.
Potrivit experților, Netanyahu a fost încurajat de succesul campaniilor militare desfășurate împotriva forțelor afiliate Iranului în regiune, dar și de evoluțiile de pe scena politică internațională. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar fi contribuit la această decizie de escaladare. Spre deosebire de administrația Biden, care a criticat guvernul de extremă dreapta condus de Netanyahu pentru acțiunile din Gaza și pentru politica de colonizare din Cisiordania ocupată, administrația Trump nu s-a opus în mod activ planurilor israeliene. Sursele Financial Times au declarat că decizia de finalizare a pregătirilor pentru atacul împotriva Iranului a fost luată luni, 9 iunie, iar „americanii au ştiut tot timpul ce se pregăteşte”.
Articolul Ofensiva lui Netanyahu asupra Iranului, pentru a-i opri programul nuclear, „este cel mai important lucru pe care l-a făcut” apare prima dată în Mediafax.
Vârstnicii din România se confruntă cu întârzieri în privința recalculării pensiilor. Mii de pensionari încă așteaptă de luni întregi actualizarea dosarelor.
O situație ce reflectă perfect experiența prin care trec mulți vârstnici este cea a unui pensionar, care a solicitat în septembrie 2024 trecerea de la pensie anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă. Au trecut 10 luni și, încă, acesta nu și-a primit decizia, potrivit Newsweek, citat de Gândul.ro.
Casa Județeană de Pensii Ilfov a motivat că situația actuală este cauzată de lipsa unui program informatic compatibil.
Lipsa unui program informatic compatibil întârzie termenele legale, iar pensionarii pierd sume importanteAstfel, noile dosare de pensie sunt soluționate abia în 4-5 luni, deși legea prevede un termen de 45 de zile.
Mai mult, cei care depun trecerea de la pensia de handicap sau anticipată la cea pentru limită de vârstă este blocată, trebuie să aștepte chiar și 12 luni.
Din păcate, cei mai afectați sunt tot pensionarii, care pierd lunar sume importante din cauza întârzierilor. În unele cazuri, diferențele sunt destul mari, ajungând până la 1.500 lei pe lună.
Pentru recuperarea banilor și a eventualelor penalități, vârstnicii trebuie să se adreseze instanței, a informat Casa de Pensii. O astfel de soluție este una anevoioasă, un proces putând dura până la 3-4 ani.
„Blocajul afectează și pensionarii de pe Pilonul II”„Am cerut audiență ca să aflu în ce stadiu se afla solicitarea de emitere a deciziei de trecere din pensie anticipată parțială la pensie limită vârstă, având în vedere faptul că au trecut 10 (zece) luni de la data depunerii cererii (solicitării)”, a povestit un pensionar aflat în această situație.
Bătrânul a primit și un răspuns din partea Casei de Pensii Ilfov.
„Nu dispunem de modulul software necesar pentru prelucrarea datelor din decizia emisă în baza legii 263, în modulul software din noua lege 360”, a fost răspunsul Casei de Pensii Ilfov.
Pilonul II reprezintă componenta obligatorie de pensie privată, finanțată din contribuția la pensia de stat. La pensionare, suma acumulată ar trebui plătită ca pensie suplimentară.
Articolul Pensionarii – victimele birocrației. 10 luni de așteptare pentru o recalculare simplă apare prima dată în Mediafax.
Dincolo de măriri de taxe, este esențială combaterea dură a evaziunii fiscale „care întrece limita bunului simț”, declară Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, o parte importantă a soluției la problemele financiare stă în combaterea evaziunii fiscale, care, în unele cazuri, „a scăpat de sub control”.
„Doar prin măriri de taxe îi sancționăm tot pe cei care plătesc taxe în România. Ceilalți, care reușesc să fugă de aceste taxe, nu fac decât să câștige mai mult”, a declarat Bolojan.
Bolojan: Viitorul premier are nevoie de o autoritate, pentru că aceste măsuri nu vor fi ușoareÎntrebat dacă își asumă funcția de prim-ministru în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern, Ilie Bolojan a evitat un răspuns clar, menționând că România are nevoie de un lider cu autoritate, sprijin parlamentar și capacitatea de a implementa măsuri dure.
„Cred că este corect să le spunem românilor adevărul, să le spunem care este situația, să nu creăm așteptări care nu pot fi acoperite. Premierul care, foarte probabil, va fi desemnat săptămâna viitoare, pentru a putea face performanță, are nevoie de o masă critică, de o susținere în Parlament, are nevoie de o autoritate. Vor fi situații în care oameni din executiv, oameni din companii nu vor executa lucrurile așa cum s-a stabilit, dacă nu ai autoritatea să-i sancționezi, oricine va fi premier, va fi doar un om de mucava care nu va rezolva problemele”.
Ilie Bolojan: E nevoie să facem o reformă a pensiilor speciale și să eliminăm sinecurileFostul președinte interimar a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că „E nevoie să facem o reformă a pensiilor speciale. Nu mai putem să acceptăm, așa cum am spus, să avem pensionări în floarea vârstei pentru că un om a acumulat o experiență și într-o perioadă de maturitate putem avea servicii cel puțin la fel de bine, asigurate, cu mult mai puține cheltuieli în zonele unde avem acest fenomen și, de asemenea, prin această reformă putem corecta inechitățile care le avem în sistemul de pensii”.
Bolojan, despre varianta rotativei cu PSD: Nicio soluție nu va mulțumi pe toată lumeaÎntrebat dacă ar accepta să fie premier într-o rotativă cu PSD, Ilie Bolojan a răspuns că „nicio variantă nu va fi perfectă”.
„Nici o variantă la care se va ajunge nu va fi perfectă. Foarte probabil va nemulțumi unele forțe politice sau poate chiar pe toate”, a declarat, vineri după-amiază, într-o conferință de presă, Ilie Bolojan.
Bolojan critică scenariile false despre taxe: „O combinație de adevăr și falsuri”Întrebat când vor intra în vigoare creșterile de taxe, Ilie Bolojan a răspuns că primele măsuri fiscale ar putea fi adoptate cu data de 1 a lunii viitoare, după formarea guvernului.
Întrebat despre momentul în care vor intra în vigoare creșterile de taxe, Bolojan a răspuns că măsurile pe termen scurt vor fi adoptate „foarte probabil de guvern după formarea lui, probabil cu data de întâi a lunii următoare”.
Bolojan: Niciun guvern care va veni nu va putea evita creșterea de taxe și impozite„Niciun guvern care va veni nu va putea evita creșterea de taxe și impozite”, declară Ilie Bolojan.
Taxele și impozitele respective vor fi decise „foarte probabil” zilele următoare.
„Este evident că trebuie să ne scădem urgent, cât mai rapid, cheltuielile statului în general. Aceste reduceri nu se pot face însă de pe o zi pe alta, pentru că înseamnă contracte, înseamnă audit, înseamnă proceduri”, a spus Bolojan.
Bolojan despre fondurile europene: Am încasat cam o treimeLiderul liberal Ilie Bolojan atrage atenția asupra unei absorbții scăzute a fondurilor europene, în special a granturilor nerambursabile, și cere măsuri urgente pentru a evita pierderea acestor sume necesare pentru investițiile României.
Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, Ilie Bolojan a subliniat dificultățile serioase ale României în accesarea fondurilor europene. Potrivit acestuia, doar 10,7 miliarde de euro au fost atrase până în prezent, reprezentând puțin peste o treime din totalul disponibil, incluzând aici atât prefinanțările, cât și cele trei cereri de plată deja depuse.
Ilie Bolojan: Prea puțini români muncescRomânia are prea puțini oameni care muncesc și prea multe cheltuieli cu salarii publice și pensii, explică Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a identificat principalele cauze ale crizei bugetare: cheltuieli excesive cu salarii publice și pensii, alături de prea puțini români care muncesc efectiv.
Bolojan: România are cel mai mare deficit bugetar din Europa: 9,3% din PIBRomânia are cel mai mare deficit bugetar din Europa – 9,3% din PIB – și a cheltuit anul trecut cu 152 miliarde lei mai mult decât a încasat, a avertizat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a prezentat o radiografie îngrijorătoare a situației financiare a României, arătând că țara are cel mai mare deficit bugetar din Europa și se îndatorează accelerat.
Articolul Ilie Bolojan, despre criza bugetară a României: „Nu există soluții magice” / Bolojan: E nevoie de o reformă a pensiilor speciale / Ce declară despre poziția de premier într-o rotativă cu PSD apare prima dată în Mediafax.
Victoria lui Dominic Fritz în cadrul alegerilor interne din USR a stârnit reacția președintelui AUR, George Simion.
Acesta a postat pe rețelele de socializare: „Noul președinte USR, Dominic Fritz, nu este cetățean român! Bine, nici Nicușor Dan nu a fost ales de români. Fără străini în funcții publice!”, atacând astfel și legitimitatea alegerii lui Nicușor Dan în funcția de președinte.
Despre subiectul cetățeniei, Dominic Fritz a susținut „Mi-am depus de un an cererea pentru obținerea cetățeniei române îndeplinesc toate condițiile. Dosarul meu încă nu a ajuns la rând”.
Articolul Simion, reacție la alegerea lui Dominic Fritz ca președinte USR: Fără străini în funcții publice apare prima dată în Mediafax.
Întrebat dacă ar accepta să fie premier într-o rotativă cu PSD, Ilie Bolojan a răspuns că „nicio variantă nu va fi perfectă”.
„Nici o variantă la care se va ajunge nu va fi perfectă. Foarte probabil va nemulțumi unele forțe politice sau poate chiar pe toate”, a declarat, vineri după-amiază, într-o conferință de presă, Ilie Bolojan.
El a subliniat că „important este să fie cea mai bună formulă care se găsește astăzi pentru România, în așa fel încât să avem un guvern cu susținere parlamentară, cu un program serios care atacă aceste probleme”.
Liderul liberal a explicat că România are nevoie de „un guvern credibil care începe să rezolve probleme zi de zi, pentru că o schimbare nu se poate face de pe zi pe alta”.
„Se va ajunge la o soluție până săptămâna viitoare”.El a avertizat că „ceea ce înseamnă ani de muncă în acest moment pentru ce se va întâmpla peste un an jumătate, peste doi ani de zile este un calcul care nu se bazează pe nici o formă de realism”.
Chestionat despre susținerea unui premier tehnocrat, Bolojan a menținut aceeași linie: „V-am spus că nicio variantă nu este perfectă, fiecare are niște avantaje și dezavantaje”.
El a precizat că „se va ajunge la o soluție până săptămâna viitoare”.
Bolojan a subliniat că este important ca lumea politică să înțeleagă că „voturile care s-au dat la sfârșitul anului trecut și în această primăvară au însemnat o lecție pentru lumea politică”.
Articolul Bolojan, despre varianta rotativei cu PSD: Nicio soluție nu va mulțumi pe toată lumea apare prima dată în Mediafax.
Întrebat când vor intra în vigoare creșterile de taxe, Ilie Bolojan a răspuns că primele măsuri fiscale ar putea fi adoptate cu data de 1 a lunii viitoare, după formarea guvernului.
Întrebat despre momentul în care vor intra în vigoare creșterile de taxe, Bolojan a răspuns că măsurile pe termen scurt vor fi adoptate „foarte probabil de guvern după formarea lui, probabil cu data de întâi a lunii următoare”.
Pentru măsurile pe termen lung, liderul liberal a precizat că „anualizările, impozitele pe proprietate, de exemplu, sau anumite impozite pe profit sau pe dividende, se iau așa cum este și normal cu începutul anului” – de la 1 ianuarie.
La remarca jurnalistului că în spațiul public circulă diverse scenarii despre creșterile de taxe, Bolojan a răspuns că „cea mai mare parte dintre știrile pe care le-ați dat în aceste zile, sau aș putea să spun pseudoștirile, uneori, sunt o combinație de adevăr și falsuri”.
El a avertizat că „oricine vă spune astăzi că anumite lucruri sunt linii de netrecut sau aspecte care s-au discutat, vă rog să mă credeți că vă dezinformează”.
Bolojan a explicat că România trebuie să se prezinte la Consiliul European din iulie cu un pachet credibil de măsuri fiscale. Întrebat despre termenul de 1 iulie menționat de Comisia Europeană, el a precizat că ce se va face „ține și de premierul care va fi desemnat și de coaliția care se formează”.
„Cu siguranță, și săptămâna viitoare și la Consiliul din luna iulie, România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil, care nu doar să rezolve niște probleme de pe o lună pe alta, ci să rezolve probleme structurale”, a subliniat liderul liberal.
Articolul Bolojan critică scenariile false despre taxe: „O combinație de adevăr și falsuri” apare prima dată în Mediafax.
România va fi forțată să aplice măsuri de corecție nepopulare dar necesare pentru a ieși din criza bugetară, deoarece „nu există soluții magice”, a avertizat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a prezentat măsurile de urgență necesare pentru ieșirea României din criza bugetară, avertizând că țara riscă să piardă fonduri europene importante dacă nu acționează rapid.
România are aproape 900 milioane euro blocați de Uniunea Europeană din cauza problemelor nerezolvate legate de pensiile speciale și conducerea companiilor de stat. Pentru a primi acești bani, guvernul trebuie să rezolve urgent aceste chestiuni.
„Dacă vrem să ne luăm acești bani, trebuie să rezolvăm aceste probleme”, a explicat Bolojan.
Liderul liberal consideră că România trebuie să renegocieze planul de accesare a fondurilor europene, deoarece anumite ținte nu mai pot fi îndeplinite. Multe proiecte în domeniul sănătății nu pot fi terminate și trebuie înlocuite urgent cu altele pentru a nu se pierde banii.
De asemenea, există încă apeluri de proiecte care nu sunt deschise, ceea ce face imposibilă finalizarea lor până în 2029, termenul limită pentru absorbția fondurilor.
Bolojan a subliniat că România are venituri fiscale sub 30% din PIB, comparativ cu media europeană de aproape 40%. Această situație este cauzată de legislația permisivă, evaziunea fiscală și performanța scăzută în colectare.
„E foarte greu să ai cele mai mici venituri, dar să ai printre cele mai mari cheltuieli”, a explicat el, precizând că țara nu își încasează TVA-ul decât într-o proporție care poate fi mult îmbunătățită.
Bolojan a avertizat că „nu există soluții magice” și că vor fi necesare măsuri de corecție nepopulare pentru reducerea deficitului sub 7% din PIB, așa cum s-a angajat România față de UE.
Corecția trebuie să combine creșterea veniturilor, eșalonarea investițiilor și scăderea cheltuielilor, deși ordinea ideală ar fi fost inversă – mai întâi reducerea cheltuielilor.
Liderul liberal consideră că recâștigarea încrederii piețelor financiare este esențială pentru ca România să poată lua credite în condiții mai avantajoase și să plătească dobânzi mai mici.
Articolul „Nu există soluții magice”. Bolojan: România trebuie să ia măsuri dure și nepopulare ca să evite colapsul bugetar apare prima dată în Mediafax.
„Niciun guvern care va veni nu va putea evita creșterea de taxe și impozite”, declară Ilie Bolojan.
Taxele și impozitele respective vor fi decise „foarte probabil” zilele următoare.
„Este evident că trebuie să ne scădem urgent, cât mai rapid, cheltuielile statului în general. Aceste reduceri nu se pot face însă de pe o zi pe alta, pentru că înseamnă contracte, înseamnă audit, înseamnă proceduri”, a spus Bolojan.
Potrivit fostului președinte interimar, este nevoie de o eșalonare a investițiilor.
Articolul Bolojan: Niciun guvern care va veni nu va putea evita creșterea de taxe și impozite apare prima dată în Mediafax.
Liderul liberal Ilie Bolojan atrage atenția asupra unei absorbții scăzute a fondurilor europene, în special a granturilor nerambursabile, și cere măsuri urgente pentru a evita pierderea acestor sume necesare pentru investițiile României.
Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, Ilie Bolojan a subliniat dificultățile serioase ale României în accesarea fondurilor europene. Potrivit acestuia, doar 10,7 miliarde de euro au fost atrase până în prezent, reprezentând puțin peste o treime din totalul disponibil, incluzând aici atât prefinanțările, cât și cele trei cereri de plată deja depuse „Am încasat până acum 10,7 miliarde, inclusiv ultima tranșă pe care am reușit să o încăsăm, incluzând aici atât prefinanțarea cât și primele trei cereri de plată, ceea ce înseamnă puțin peste 36% din aceste fonduri, iar din aceste sume atrase, 6,4 miliarde sunt banii din granturi, deci ne-am luat jumătate doar din banii din granturi, iar din împrumuturi, 4,3 miliarde, cam o treime, asta în condițiile în care termenul final pentru a trage toți acești bani înseamnă a doua jumătate a anului viitor”.
Situația este similară și în cazul Politicii de Coeziune „Al doilea program important este cel de coeziune, unde și aici avem absorbție scăzută, avantajul este timpul, pentru că el poate fi închis până în 2029, avem 31 de miliarde de euro la dispoziție, din care am încasat o sumă destul de mică, de aproximativ 10,3 miliarde euro, și am făcut plăți către beneficiari mai mari, de 15% de 4,8 miliarde. Aici stăm mai bine la capitolul de contractare, unde avem peste 80% din sumă contractată, în condițiile în care însă valoarea totală a proiectelor este de 46 de miliarde, și aproximativ 15 miliarde, care înseamnă diferența dintre granturile europene și sumele care urmează să fie contractate la final, înseamnă cofinanțările care trebuie asigurate de România, de guvern, de autoritățile locale. În anii următori va fi o presiune financiară pentru a asigura aceste cofinanțări în așa fel încât să ne putem atrage fondurile”.
Articolul Bolojan despre fondurile europene: Am încasat cam o treime apare prima dată în Mediafax.
Recunoscut de Rolling Stone drept „The Hottest Name in Dance Music” și descris de Variety ca „One of EDM’s Biggest Rising Stars”, John Summit este considerat noul „must have” în lineup-ul celor mai mari festivaluri din lume.
Piesa „Deep End” (2020) a fost cel mai ascultat single house al acelui an pe platformele digitale și l-a propulsat rapid în topurile internaționale. În 2025, piesele lui John Summit au peste 1,5 miliarde de accesări pe platforma Spotify.
Organizatorii festivalului spun că, în vara lui 2024, John Summit a bifat un moment de referință în cariera sa: concertul sold-out de la Madison Square Garden din New York. Biletele s-au epuizat în timp record, iar Summit a descris show-ul drept „cel mai important moment din viața mea artistică până acum”.
Record de participare și Tim Cook (Apple) invitat specialAnul acesta, la „Super Bowl Weekend”, în cadrul unui eveniment desfășurat în New Orleans, John Summit și Dom Dolla au stabilit un record de participare și au avut un invitat special, CEO-ul companiei Apple, Tim Cook.
Americanul a avut show-uri sold-out în marile cluburi din Ibiza, Miami sau Las Vegas, apariții pe scene principale la cele mai mari festivaluri: Coachella, Ultra sau Creamfields și a fost invitat la show-urile sold-out realizate de Anyma la Sphere, în Las Vegas. A mixat alături de Green Velvet, într-o colaborare devenită clasică în circuitul EDC și ARC Festival Chicago. A format un duo inedit cu prietenul său Dom Dolla, „Everything Always”, și a susținut seturi legendare la Red Rocks.
În iulie 2024, și-a lansat primul album, „Comfort in Chaos”, care a debutat pe locul 2 în Billboard Dance/Electronic și are peste 454 de milioane de ascultări. Albumul a confirmat faptul că Summit nu este doar un hit-maker, ci un artist complet.
Paul Kalkbrenner: redefinirea techno-ului cu interpretări unice și complicate în timp realCunoscut ca unul dintre cei mai apreciați artiști de muzică electronică live, Paul Kalkbrenner a redefinit sound-ul techno. Originar din Berlin, Kalkbrenner s-a impus în anii 2000 printr-un stil care refuză convențiile: nu mixează piese, ci le interpretează în timp real, folosind echipamente hardware și software pentru a crea o experiență unică la fiecare apariție.
Albumul Berlin Calling (2008) l-a propulsat din scena underground la nivel global. Piesa „Sky and Sand”, la care a colaborat cu fratele său Fritz, a devenit imn în cultura techno, și a rămas în topuri peste 2 ani la rând. Producțiile germanului au peste 1,18 miliarde de ascultări pe Spotify.
Paul Kalkbrenner a fost headliner pe scena principală a celor mai mari festivaluri din lume: UNTOLD, Tomorrowland, Sónar, Coachella. În 2014, a susținut un show memorabil în fața a sute de mii de oameni la Poarta Brandenburg, pentru a marca 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Festivalul Neversea Kapital va transforma Arena Națională din București într-un hub al muzicii, tehnologiei și entertainmentului live. Lineup-ul din acest an reunește unele dintre cele mai mari nume din cultura mainstream și underground :
Axwell, Lost Frequencies, Salvatore Ganacci, Alok, KSHMR, Don Diablo, Steve Aoki, Claptone, Charlotte De Witte, Nina Kraviz, Deborah de Luca, MAU P, Korolova și mulți alții.
Articolul John Summit și Paul Kalkbrenner, pe scena Neversea Kapital apare prima dată în Mediafax.
Recunoscut de Rolling Stone drept „The Hottest Name in Dance Music” şi descris de Variety ca „One of EDM’s Biggest Rising Stars”, John Summit este considerat noul „must have” în lineup-ul celor mai mari festivaluri din lume.
Piesa „Deep End” (2020) a fost cel mai ascultat single house al acelui an pe platformele digitale şi l-a propulsat rapid în topurile internaţionale. În 2025, piesele lui John Summit au peste 1,5 miliarde de accesări pe platforma Spotify.
Organizatorii festivalului spun că, în vara lui 2024, John Summit a bifat un moment de referinţă în cariera sa: concertul sold-out de la Madison Square Garden din New York. Biletele s-au epuizat în timp record, iar Summit a descris show-ul drept „cel mai important moment din viaţa mea artistică până acum”.
Anul acesta, la „Super Bowl Weekend”, în cadrul unui eveniment desfăşurat în New Orleans, John Summit şi Dom Dolla au stabilit un record de participare şi au avut un invitat special, CEO-ul companiei Apple, Tim Cook.
Un nume cunoscutAmericanul a avut show-uri sold-out în marile cluburi din Ibiza, Miami sau Las Vegas, apariţii pe scene principale la cele mai mari festivaluri: Coachella, Ultra sau Creamfields şi a fost invitat la show-urile sold-out realizate de Anyma la Sphere, în Las Vegas. A mixat alături de Green Velvet, într-o colaborare devenită clasică în circuitul EDC şi ARC Festival Chicago. A format un duo inedit cu prietenul său Dom Dolla, „Everything Always”, şi a susţinut seturi legendare la Red Rocks.
În iulie 2024, şi-a lansat primul album, „Comfort in Chaos”, care a debutat pe locul 2 în Billboard Dance/Electronic şi are peste 454 de milioane de ascultări. Albumul a confirmat faptul că Summit nu este doar un hit-maker, ci un artist complet.
Cunoscut ca unul dintre cei mai apreciaţi artişti de muzică electronică live, Paul Kalkbrenner a redefinit sound-ul techno. Originar din Berlin, Kalkbrenner s-a impus în anii 2000 printr-un stil care refuză convenţiile: nu mixează piese, ci le interpretează în timp real, folosind echipamente hardware şi software pentru a crea o experienţă unică la fiecare apariţie.
Albumul Berlin Calling (2008) l-a propulsat din scena underground la nivel global. Piesa „Sky and Sand”, la care a colaborat cu fratele său Fritz, a devenit imn în cultura techno, şi a rămas în topuri peste 2 ani la rând. Producţiile germanului au peste 1,18 miliarde de ascultări pe Spotify.
Paul Kalkbrenner a fost headliner pe scena principală a celor mai mari festivaluri din lume: UNTOLD, Tomorrowland, Sónar, Coachella. În 2014, a susţinut un show memorabil în faţa a sute de mii de oameni la Poarta Brandenburg, pentru a marca 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Festivalul Neversea Kapital va transforma Arena Naţională din Bucureşti într-un hub al muzicii, tehnologiei şi entertainmentului live. Lineup-ul din acest an reuneşte unele dintre cele mai mari nume din cultura mainstream şi underground :
Axwell, Lost Frequencies, Salvatore Ganacci, Alok, KSHMR, Don Diablo, Steve Aoki, Claptone, Charlotte De Witte, Nina Kraviz, Deborah de Luca, MAU P, Korolova şi mulţi alţii.
Articolul Noi artiști anunțați la Neversea Kapital apare prima dată în Mediafax.
Conform comunicatelor emise vineri de către ambasadele israeliene, toate reprezentanțele diplomatice ale Israelului vor fi închise pe termen nedeterminat. În aceasta perioadă, serviciile consulare vor fi suspendate, iar cetățenii israelieni sunt sfătuiți să rămână vigilenți și să evite expunerea simbolurilor naționale în public.
„În lumina evenimentelor recente, misiunile israeliene din întreaga lume vor fi închise și serviciile consulare nu vor fi disponibile”, se arată într-un comunicat oficial. La ambasada Israelului din Berlin, un angajat a confirmat telefonic decizia, fără a oferi alte detalii.
Măsura vine după ce Israelul a lansat o serie de atacuri asupra unor instalații nucleare și fabrici de rachete din Iran, anunțând, totodată, eliminarea mai multor comandanți militari iranieni.
În Europa, autoritățile au început deja să ia măsuri suplimentare de securitate. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Germania va întări protecția locațiilor evreiești și israeliene, după o discuție telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar la Stockholm, prezența poliției a fost intensificată în jurul Marii Sinagogi.
Fostul președinte american Donald Trump a comentat atacurile, sugerând că Iranul „și-a atras singur” represaliile, prin refuzul de a accepta condițiile americane în negocierile privind programul său nuclear. El a avertizat că următoarele atacuri ar putea fi „și mai brutale” dacă Teheranul nu acceptă o înțelegere.
Articolul Israel închide ambasadele din întreaga lume după atacurile lansate asupra Iranului apare prima dată în Mediafax.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, le-a cerut parlamentarilor să renunțe la deconturile pentru chirie dacă au proprietăți în Capitală.
„Le-am cerut tuturor colegilor parlamentari să renunțe de urgență la sumele provenite din deconturi ale chiriei în condițiile în care au o proprietate în Capitală! Aceste deconturi nu își găsesc vreo justificare în condițiile în care, în aceste zile, discutăm despre măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice!”, a scrie pe Facebook, vineri, Sorin Grindeanu.
Grindeanu: „Parlamentarii social-democrați să fie primii care dau dovadă de cumpătare”El spune că își dorește ca parlamentarii social-democrați să fie primii care dau un exemplu de cumpătare și de restrângere a cheltuielilor ce implică bani publici, chiar dacă legea permite astfel de deconturi.
„De aceea, am solicitat ca legea care permite decontarea acestor cheltuieli să fie modificată, în regim de urgență, în această sesiune parlamentară, astfel încât astfel de deconturi să nu mai fie posibile! Românii au nevoie de solidaritate!
Economia României are nevoie de cumpătare, iar politicienii trebuie să fie primii care să fie solidari!”, a adăugat Grindeanu.
Potrivit Europa Liberă, 270 de deputați din cei 331 din Parlamentul României primesc bani pentru chirie în București. Unii dintre ei au însă proprietăți în București sau în Ilfov, alții le-au vândut înainte de a intra în funcție. Unii au fost aleși chiar pe listele de la București sau Ilfov. Din cei 270 de deputați care primesc bani pentru chirie în Capitală, 20 au proprietăți chiar în București sau Ilfov.
Articolul Grindeanu: „Le-am cerut tuturor colegilor parlamentari să renunțe de urgență la sumele provenite din deconturi ale chiriei, dacă ei au o proprietate în Capitală” apare prima dată în Mediafax.
Decizia Curții de Apel a celui de-al 9-lea Circuit al SUA nu presupune însă automat că instanța îi va da dreptate în cele din urmă lui Trump, informează Reuters.
Anterior, judecătorul Charles Breyer din districtul american San Francisco a constatat că desfășurarea trupelor Gărzii Naționale de către Trump a fost ilegală. Hotărârea de 36 de pagini a lui Breyer a dispus ca Garda Națională să revină sub controlul guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, care a inițiat cazul.
Ordinul lui Breyer a fost suspendat la aproximativ două ore și jumătate mai târziu. Biroul de presă al lui Newsom a menționat că instanța „a pus o pauză temporară hotărârii, dar nu a anulat-o”.
„Sunt încrezător, pe baza revizuirii celor 36 de pagini, că (ordinul, n.r.) va rămâne în vigoare”, a declarat Newsom.
Trump a salutat hotărârea instanței într-o postare pe rețelele de socializare, vineri.
Articolul Curte de Apel SUA: Trump poate desfășura în continuare trupe ale Gărzii Naționale în Los Angeles apare prima dată în Mediafax.
