Potrivit Basilica, agenția de știri a Patriarhiei, slujba a fost săvârșită joi în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
Racla a fost lucrată la Atelierele Patriarhiei Române, fiind împodobită cu icoane ale sfântului și cu alte ornamente și păstrează peroneul și rotula de la piciorul drept al Sfântului Apostol Andrei, dăruite Patriarhiei Române de către Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Italiei, și de Arhiepiscopul catolic Orazio Soricelli de Amalfi–Cava de’ Tirreni.
„Sfântul Andrei este Apostolul românilor și Ocrotitorul României și, de aceea, am considerat că este potrivit ca noua catedrală, Catedrala Națională, să fie ocrotită atât de Mântuitorul Iisus Hristos Cel înălțat la Cer – sărbătoarea Înălțării Domnului fiind și Ziua Eroilor, iar Catedrala este dedicată și comemorării tuturor eroilor români – cât și de către Sfântul Apostol Andrei”, a spus Părintele Patriarh Daniel la sfârșitul slujbei.
Racla va fi așezată permanent spre închinare în Catedrala Națională. Ea are chiar forma Catedralei.
Pictura Catedralei Naționale va fi sfințită în 26 octombrie de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române.
Jucătoarele din China s-au impus în două seturi, scor 7-5, 6-4, după o oră și jumătate.
Chinezoaicele au avut un joc solid la serviciu: 69% la prim serviciu și 64% puncte câștigate pe propriul serviciu, față de 61% pentru adversare.
Chong și Liang au convertit 3 din 4 șanse de break (75%), în timp ce Niculescu și Santamaria au profitat doar de una din șapte oportunități de a câștiga pe serviciul adversarelor (14%).
Polițiștii Secției 17 din Capitală au făcut, joi, o percheziție la locuința unui bărbat în vârstă de 39 de ani, vizat într-un dosar penal ce vizează infracțiuni de violență și agresiune asupra mai multor femei.
Surse din anchetă au declarat pentru MEDIAFAX că este vorba despre Emil Munteanu, cunoscut în mediul monden drept „Tăurașul Emi”.
Potrivit Poliției Capitalei, ancheta a început după ce o tânără de 26 de ani a reclamat că a fost amenințată și agresată de un bărbat cunoscut recent pe o rețea de socializare.
Femeia s-ar fi întâlnit cu acesta pe 16 octombrie și, după ce a mers la locuința lui, ar fi fost împiedicată să plece, agresată fizic și atinsă fără consimțământ. „Tăurașul Emi” i-a promis că o duce la Poiana Brașov, la Therme, și îi gătește, spun sursele citate.
În aceeași zi, un incident similar s-ar fi produs și cu o altă femeie, pe care bărbatul ar fi lovit-o și i-ar fi distrus telefonul, furându-i din geantă 200 de lei.
În timpul percheziției, suspectul nu a fost găsit inițial acasă, dar a fost localizat la scurt timp.
În momentul imobilizării, s-ar fi opus violent și ar fi mușcat un polițist de picior, conform Poliției Capitalei.
Agentul a primit îngrijiri medicale de la un echipaj SMURD și a fost dus la spital pentru investigații suplimentare.
Emil Munteanu, cunoscut sub porecla „Tăurașul Emi”, este un personaj frecvent întâlnit în cluburile de lux din București.
Mai multe femei l-au acuzat în trecut de comportamente agresive, iar unele au depus plângeri la Poliție.
Cercetările în acest caz continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, pentru lovire sau alte violențe, amenințare, agresiune sexuală, lipsire de libertate în mod ilegal, distrugere și furt.
Parchetul a preluat și ancheta privind agresiunea asupra polițistului.
Grindeanu a anunțat, joi, că PSD va face o campanie „curată”, axată pe proiecte, și că partidul speră să discute despre realizări concrete, nu despre atacuri personale.
„Candidatul nostru va fi cel care va veni deschis în fața bucureștenilor să spună ce vrea să facă, ce a făcut”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele interimar al PSD a criticat unii politicieni care au ocupat funcții importante, dar care doar au lucrat pe imagine: „Sunt unii care, chiar și atunci când au fost în anumite funcții, doar au lucrat pe imagine, dar când te uiți n-au făcut nici măcar un kilometru de autostradă”.
Grindeanu a subliniat că, indiferent cine va fi desemnat candidatul PSD la Primăria Capitalei, acesta are experiență administrativă și realizări concrete: „Candidatul nostru, oricare va fi el, are ce să arate în spate, ca și experiența administrativă, ceea ce a făcut. Și, în mod sigur, campania va fi axată pe ceea ce vrea să facă, cu sprijinul nostru. Al tuturor”.
Președintele interimar al PSD și-a exprimat speranța că viitoarea campanie electorală pentru Primăria Capitalei se va concentra pe proiecte și soluții concrete pentru București.
Până în prezent, PSD nu a anunțat oficial numele candidatului pentru Primăria Capitalei.
Un incendiu puternic a izbucnit la rafinăria de petrol din Riazan, la sud-est de Moscova, în urma unui presupus atac cu drone, potrivit relatărilor locuitorilor și canalelor locale de Telegram.
Rafinăria, una dintre principalele surse de combustibil pentru regiunea centrală a Rusiei, a fost scena unor explozii puternice în cursul nopții de miercuri spre joi.
Canalul rusesc Astra a raportat că drumurile de acces spre rafinărie au fost blocate, iar în zonă s-a instituit o prezență masivă a forțelor de securitate.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a doborât 14 drone ucrainene deasupra regiunii Riazan, iar guvernatorul local, Pavel Malkov, a afirmat că incendiul ar fi fost provocat de resturile unor drone distruse.
Nu a precizat însă în mod explicit că este vorba despre rafinărie.
Rafinăria din Riazan a fost ținta mai multor atacuri similare de la începutul anului 2025, în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit Kyiv Independent.
Instalația are un rol esențial în aprovizionarea cu combustibil a regiunii centrale și a armatei ruse.
Atacul de la Riazan ar fi făcut parte dintr-un val amplu de lovituri cu drone, care a vizat peste 10 regiuni din Rusia.
UPDATE ora 11:30
În urma incidentului de azi-noapte, reprezentanții Ambasadei Rusiei au revenit cu un comunicat.
„În noaptea de miercuri spre joi, de 23 octombrie, la ora 3:15, un cetățean român în vârstă de 53 de ani a sosit cu un autoturism la poarta principală a Ambasadei. Unul dintre jandarmii ai Jandarmeriei Române aflați în postul de pază a încercat să discute cu acesta, însă cetățeanul s-a comportat inadecvat, a început să strige și a încercat să fugă cu autovehiculul, fiind însă reținut de echipaje de jandarmerie și unul de intervenție antiteroristă din cadrul SRI aflate în apropierea Ambasadei”, se arată în comunicatul publicat joi pe pagina de Facebook a instituției.
Investigațiile ulterioare ale polițiștilor au arătat că, în momentul reținerii, cetățeanul se afla sub influența substanțelor psihoactive și nu deținea un permis de conducere valabil. „Niciun angajat al Ambasadei nu a fost rănit, iar clădirii misiunii diplomatice ruse nu i-au fost aduse daune materiale”, au mai precizat reprezentanții ambasadei.UPDATE, ora 07:41
Surse judiciare spun pentru MEDIAFAX că obiectivul diplomatic menţionat este Ambasada Rusiei.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Potrivit Jandarmeriei Capitalei, incidentul s-a produs în data de 23 octombrie 2025, în jurul orei 03:15. Jandarmul aflat în postul de pază a observat autovehiculul care se îndrepta spre poarta de acces auto şi a reuşit să-l oprească după ce l-a somat pe şofer.
În sprijinul său au intervenit rapid două echipaje de jandarmerie şi unul antiterorist din cadrul Serviciului Român de Informaţii. La vederea forţelor de ordine, bărbatul a încercat să fugă cu maşina, însă a fost blocat şi ulterior imobilizat.
Poliţiştii rutieri sosiţi la faţa locului au descoperit că şoferul avea permisul de conducere suspendat şi era sub influenţa benzodiazepinelor şi amfetaminelor. Bărbatul, cetăţean român, a fost dus la Institutul Naţional de Medicină Legală pentru recoltarea de probe biologice, apoi la sediul Brigăzii Rutiere pentru continuarea cercetărilor şi aplicarea măsurilor legale.
Autorităţile precizează că securitatea obiectivului diplomatic nu a fost pusă în pericol, iar în urma incidentului nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale semnificative.
Problema reală nu este lipsa banilor, ci o criză profundă a relaţiilor, aproape jumătate dintre polonezii sub 30 de ani fiind singuri, iar tinerii nereuşind să formeze cupluri stabile.
În 2015, Polonia avea o rată a natalităţii de 1,3 copii pe femeie. Un deceniu mai târziu, în ciuda tuturor măsurilor economice implementate, situaţia s-a înrăutăţit. În 2024, rata a scăzut la 1,1 copii pe femeie, iar în 2025 se preconizează că va ajunge la 1,05, plasând Polonia alături de Ucraina marcată de război în topul negativ al ţărilor cu cea mai scăzută fertilitate din lume.
În aceeaşi perioadă, populaţia ţării a scăzut cu 1,5 milioane de locuitori, iar un milion de noi gospodării cu o singură persoană au apărut în registrul demografic.
De la căderea comunismului, transformarea economică a Poloniei a fost spectaculoasă. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de opt ori din 1990. Şomajul a scăzut de la 20% în 2002 la 2,8%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Veniturile s-au mai mult decât dublat. Locurile în creşe şi grădiniţe s-au înmulţit. Statul plăteşte familiilor 800 de zloţi pe lună pentru fiecare copil prin programul „800 Plus”.
Cu toate acestea, nicio măsură financiară nu a reuşit să oprească declinul demografic.Anna Gromada, expert în politici demografice care a oferit consultanţă preşedintelui Poloniei în 2015, spune că problema reală nu este economică, ci una a conexiunii umane. Aproape jumătate dintre polonezii sub 30 de ani sunt singuri. Încă o cincime sunt într-o relaţie, dar trăiesc separat. Generaţia cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani se simte mai singură decât polonezii peste 75 de ani, scrie The Guardian.
În 2024, aproape doi din cinci tineri au declarat că nu au avut relaţii sexuale de cel puţin un an. Doar 9% dintre cuplurile tinere s-au întâlnit efectiv online, deşi şapte din zece au încercat aplicaţiile de întâlniri. Abstinenţa a devenit, de asemenea, o chestiune partizană, bărbaţii de dreapta şi femeile de stânga fiind cei mai predispuşi să fie inactivi sexual.
Expertul identifică trei forţe care au creat această criză în Polonia şi alte ţări postcomuniste.Prima forţă este viteza ameţitoare a schimbării sociale şi economice. Transformarea rapidă a făcut ca părinţii să nu mai poată fi modele pentru copiii lor. Pentru mulţi tineri, maturitatea nu mai înseamnă să înveţe de la părinţi, ci să le explice lor lumea nouă. Bunica Annei Gromada, care a părăsit şcoala la 10 ani, a îndemnat-o să renunţe la universitatea din Cambridge ca să nu îşi piardă iubita. Mama sa, care a fost una dintre primele asistente medicale cu studii superioare din oraşul lor, a încurajat-o să meargă, dar a avertizat-o să nu facă un împrumut studenţesc în Marea Britanie, insistând că este greşit să trăieşti cu datorii, de parcă ar fi o aberaţie şi nu o piatră de temelie a noii ordini economice.
A doua forţă este moştenirea comunismului, care creează un paradox al egalităţii. Polonia este în acelaşi timp mai egalitară şi mai puţin egalitară din punct de vedere al genului decât Occidentul. Comunismul a propulsat femeile către ocuparea deplină a forţei de muncă. Polonia are una dintre cele mai mici diferenţe salariale între femei şi bărbaţi din Uniunea Europeană. Femeile obţin două din trei diplome universitare. Dar în sfera privată, în căsătorie, muncă domestică şi creşterea copiilor, normele conservatoare au persistat. Când femeile caută parteneri cu statut egal sau superior, cifrele nu mai corespund.
A treia forţă este explozia psihoterapiei ca nouă gramatică culturală. În ultimii 10 ani, consultaţiile psihologice în sistemul public au crescut cu 145%. Furnizorii privaţi se laudă cu rate de creştere care ar face invidioşi chiar şi investitorii de capital de risc. Tinerii, în special femeile, vorbesc fluent limbajul îngrijirii de sine, nevoilor şi limitelor, adresându-se bărbaţilor care răspund în limbajul îndatoririlor, normelor şi aşteptăriilor. 22% dintre polonezi care s-au grăbit să se aşeze pe canapeaua psihologului în ultimii cinci ani sunt în mod disproporţionat tineri, femei şi necăsătoriţi.
Migraţia internă a creat un dezechilibru demografic. În cele mai mari oraşe ale Poloniei, precum Varşovia, Łódź şi Cracovia, există cel puţin 110 femei la fiecare 100 de bărbaţi. Bărbaţii rămân mai frecvent în oraşe mai mici, departe de noua economie şi de noile norme sociale.
Familia, odată considerată nucleul indestructibil al Poloniei, s-a schimbat radical. Când Zidul Berlinului a căzut, mai puţin de 6% dintre copii se năşteau în afara căsătoriei, de aproape cinci ori mai puţini decât în Marea Britanie. Dar, pe măsură ce acea generaţie a ajuns la maturitate, mulţi au ales distanţa în locul datoriei. Potrivit unei estimări, până la unul din patru polonezi sub 45 de ani nu are niciun contact cu tatăl său. Până la unul din 13 este rupt de mama sa. Când părinţii nu mai servesc drept modele de urmat, a deveni părinte devine un act de improvizaţie.
Deficitul de copii din Polonia nu este ceva ce poate fi remediat cu bonusuri în bani, ipoteci mai ieftine sau creşe subvenţionate, concluzionează Anna Gromada. Ceea ce clatină în primul rând nu este dorinţa de a creşte un copil, ci capacitatea de a construi o viaţă alături de cineva.
La cererea echipelor de jandarmi, polițiștii Brigăzii Rutiere au mers acolo și au testat șoferul, un bărbat în vârstă de 53 de ani.
Ulterior, acesta a fost condus la Institutul Național de Medicină Legală, pentru recoltarea de probe biologice, urmând ca măsurile legale să fie dispuse în funcție de rezultatele buletinului de analiză toxicologică.
În ceea ce privește situația juridică a permisului de conducere, Brigada Rutieră precizează că bărbatului i-a fost anterior suspendat dreptul de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, ca urmare a unei contravenții la regimul rutier.
Totodată, în urma verificărilor făcute la sediul Brigăzii Rutiere, s-a stabilit că, la acest moment, bărbatul are o dovadă cu drept de circulație, valabilă în perioada 16.10.2025 – 31.10.2025.
Verificările în acest caz sunt continuate de polițiști.
Bărbatul a încercat să intre cu forța în Ambasada Rusiei din București, aflată în Sectorul 1 al Capitalei. Incidentul a avut loc în jurul orei 03:15.
Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat joi că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să își asume în mod colectiv riscurile legate de utilizarea miliardelor de dolari în active rusești înghețate pentru finanțarea economiei și efortului militar al Ucrainei.
„Dacă vrem să le oferim Ucrainei, trebuie să o facem împreună. În caz contrar, represaliile rusești ar putea lovi doar Belgia, iar asta nu este deloc rezonabil”, a spus De Wever la sosirea la summitul Consiliului European de la Bruxelles.
Cea mai mare parte a activelor înghețate, aproximativ 225 de miliarde de dolari, este deținută în Belgia, iar guvernul de la Bruxelles avertizează că nu va accepta folosirea acestor fonduri fără garanții clare din partea celorlalte state membre.
Premierul a subliniat că Belgia este „o țară mică” și că represaliile Moscovei, precum confiscarea activelor băncilor occidentale sau a companiilor europene din Rusia, ar putea fi severe.
Comisia Europeană a propus un așa-numit „împrumut de reparație”, în valoare de aproximativ 165 de miliarde de dolari, garantat de statele membre.
Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar după ce Rusia va plăti despăgubiri de război, iar activele rusești ar rămâne înghețate până atunci, scrie Associated Press.
Kremlinul a condamnat planul, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov acuzând Uniunea Europeană de „furt” și de intenția de a confisca ilegal proprietăți rusești.
În replică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că nu este vorba despre o confiscare, ci despre utilizarea temporară a dobânzilor generate de fonduri pentru a acorda un împrumut Ucrainei.
„Rusia este agresorul și trebuie să răspundă pentru distrugerile pe care le-a provocat”, a afirmat von der Leyen, adăugând că executivul european a găsit „o bază legală solidă” pentru implementarea planului.
În debutul întâlnirii, cetățenii au cerut lămuriri privind procedurile urmate de primărie, existența avizelor și responsabilitatea pentru eventualele incidente. Au fost invocate inclusiv avertismentele tehnice formulate de specialiștii Transgaz, potrivit cărora traficul greu pe arterele construite peste conducte poate produce vibrații ce duc la fisuri și, implicit, la riscuri majore de explozie.
„Țeava nu e a mea ca să mă îngrijesc de ea”, a declarat Robert Negoiță, susținând că responsabilitatea directă pentru siguranța conductelor aparține operatorului rețelei. „Gazul care trece prin țeava aia nu-i nici al meu, nici al dumneavoastră… Țevile sunt ale dumnealor”, adăugat Negoiță
„Nu strada noastră e pe țeava dumnealor, țeava dumnealor e sub strada noastră”, a afirmat edilul, declarație ce s-a viralizat deja.
Întrebat despre pericolul public semnalat în materialul de presă, primarul a precizat că a transmis în scris către Transgaz că, dacă apreciază existența unui risc, poate închide imediat drumurile vizate. „Dacă dumnealor consideră că există un pericol public cu străzile astea, eu le-am dat în scris să vină să le închidă azi”, a spus Negoiță, adăugând că „de când mă știu, pe drumurile astea cu camioane grele se circula”.
Potrivit investigației Recorder, Primăria Sectorului 3 nu ar fi obținut avizele obligatorii din partea Transgaz, deși compania ar fi notificat administrația locală încă de la începutul lucrărilor. În 2025, Transgaz a acționat în instanță Primăria Sectorului 3, potrivit aceleiași surse. În fața acuzațiilor, edilul a insistat asupra delimitării atribuțiilor: primăria construiește și întreține drumurile, iar operatorul de transport gaze are obligația de a-și proteja infrastructura.
Secvențe din întâlnire au fost filmate și publicate pe pagina de Facebook a Grupului de Inițiativă Civică Pallady, care își propusese inițial să discute tema spațiilor verzi din sector, însă dezbaterea a fost acaparată de subiectul siguranței drumurilor.
Rusia a declarat joi că noile sancțiuni americane împotriva industriei sale petroliere sunt „contraproductive” și că țara a dezvoltat o „imunitate puternică” la restricțiile impuse de Occident.
Declarația vine la o zi după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat noi măsuri împotriva celor mai mari două companii petroliere ruse, acuzând Moscova că blochează negocierile de pace privind conflictul din Ucraina.
„Considerăm acest pas complet contraproductiv, inclusiv în ceea ce privește transmiterea unui semnal privind necesitatea unor soluții negociate pentru conflictul ucrainean”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit acesteia, Rusia va continua să-și dezvolte economia „cu încredere”, în ciuda restricțiilor.
„Țara noastră a dezvoltat o imunitate puternică la sancțiunile occidentale și își va consolida în continuare potențialul economic și energetic”, a adăugat Zaharova.
Președintele Trump a amânat timp de mai multe luni introducerea unor noi sancțiuni, sperând într-un progres diplomatic cu Vladimir Putin, precizează agenția AFP.
Totuși, decizia de a acționa a venit după ce planurile pentru un nou summit ruso-american la Budapesta au eșuat.
Întrebat, joi, la Digi24, dacă Nicușor Dan, președintele României, îl mai susține, Cătălin Drulă a răspuns scurt: „Da”.
De asemenea, el a afirmat că a mai avut, recent, o întâlnire cu șeful statului.
„Da, am mai avut o întâlnire în care am discutat despre acest proiect de transpunere a referendumului. Am discutat pe textul pe care l-am depus cu el. M-am sfătuit chiar pe text, nu numai pe principiu. Este un text agreat, e un text care are implementarea imediată. Putem intra în detalii tehnice, dar practic toate aceste taxe și impozite colectate se duc într-un buget central și se face o hotărâre de Consiliu General unde se distribuie apoi. Se păstrează ce trebuie pentru Primăria Capitalei, de exemplu pentru dezvoltare de rețele mari de transport, pentru termie, pe bază de nevoi și pe criterii obiective se împart banii mai departe la sectoare și nu se mai dau la Ilfov. (…) Eu cred că cel mai mult contează votul bucureștinilor, dar mă bazez pe susținerea lui Nicușor Dan, dacă proiectul nostru are succes. Pentru că, pe mine, mă interesează mai mult susținerea lui Nicușor Dan, pentru când aș fi primar”, încheie Drulă.
Copiii care nu pot merge la școală din cauza bolii pot totuși să învețe, chiar din salonul de spital. Pentru ei, Ministerul Educației și Cercetării a publicat miercuri apelul de selecție adresat cadrelor didactice care vor să facă parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital”, în cadrul anului școlar 2025-2026.
Apelul vizează profesori de toate nivelurile – de la educatori și învățători până la profesori de gimnaziu și liceu – care vor să predea copiilor aflați în tratament sau recuperare medicală. Potrivit Ministerului Educației, „selecția candidaților se realizează pe baza evaluării dosarelor cu calificativul admis/respins”, iar înscrierea este deschisă „pe tot parcursul anului calendaristic”.
Ministerul a precizat că „sunt declarați admiși candidații care prezintă actele solicitate conform fișei de înscriere”, iar rezultatele vor fi publicate „în maximum trei luni de la înscriere, pe pagina web a Ministerului Educației și Cercetării, la secțiunea Concursuri”. Cei selectați vor fi înscriși într-un registru electronic, urmând să participe la cursuri speciale de formare pentru predarea în mediul spitalicesc.
Dascălii care aleg să predea în spitale trebuie să aibă, pe lângă pregătirea pedagogică, o mare capacitate de empatie și adaptare. În apel se subliniază că printre competențele cerute se numără „adaptarea programei la nevoile de moment și capacitatea de a îmbina empatia cu profesionalismul”.
Lecții printre tratamente„Școala din spital” este o formă specială de educație, creată pentru copiii și adolescenții care sunt internați pentru tratamente de lungă durată sau se află în recuperare. În cadrul programului, elevii și preșcolarii spitalizați continuă studiile chiar și în timpul tratamentului, cu ajutorul profesorilor special selectați. Înscrierea copiilor se face la recomandarea medicului curant și la cererea părintelui, iar procesul educațional este coordonat de cadre universitare desemnate de universitățile de medicină și farmacie.
Lecțiile se desfășoară individual, în grupuri mici sau online, în funcție de starea copilului. În fiecare spital există un cadru didactic monitor, care se ocupă de înscriere, de planul educațional și legătura cu școala de proveniență, astfel că fiecare elev primește un program personalizat de învățare, adaptat stării sale de sănătate și nivelului de studiu.
Drumul înapoi către școalăOrele se țin în saloane sau spații special amenajate, respectând normele sanitare, iar activitățile se completează cu momente creative, terapeutice sau de consiliere emoțională, alături de medici, psihologi și terapeuți. Programul a fost instituit prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, iar normele sale de aplicare și metodologiile de organizare și funcționare au fost aprobate în mai 2025.
Copiii care învață în „Școala din spital” nu pierd anul școlar. Notele și activitățile lor sunt transmise școlii de proveniență, iar la externare își reiau locul în clasă, continuând parcursul educațional firesc. Cei care termină clasa a VIII-a pot chiar fi admiși la liceu fără examen, pe locuri speciale.
Finanțarea educației din spitaleProfesorii care predau în spitale sunt plătiți de stat, prin Ministerul Educației, la fel ca orice cadru didactic din învățământul preuniversitar, dar cu o finanțare mai mare. Potrivit Legii învățământului preuniversitar, costul standard per elev este majorat cu cel puțin 100%, pentru a acoperi particularitățile acestui tip de învățământ. Finanțarea suplimentară acoperă nu doar salariile, ci și resursele care fac posibile orele din spital: de la materiale adaptate și condiții speciale de predare, până la formarea continuă.
Decizia de a suplimenta fondurile recunoaște munca dificilă și sensibilă pe care o fac profesorii alături de copiii internați. Banii sunt transferați din bugetul Ministerului Educației către universitățile de medicină și inspectoratele școlare implicate în program, care gestionează contractele profesorilor.
UPDATE:
Potrivit ISU Vaslui, în avion se afla doar pilotul. Bărbatul în vârstă de 65 de ani, care pilota avionul ultraușor, a murit în urma accidentului aviatic produs joi în zona Băcani, județul Vaslui.
Potrivit ISU Vaslui, în jurul orei 10:40, dispeceratul a fost alertat prin două apeluri succesive cu privire la un posibil accident aviatic produs în zona localității Băcani.
„Primul apel a fost generat automat prin sistemul E-CALL, urmat de apelul reprezentantului societății căreia îi aparține aeronava. Conform informațiilor primite, un avion ultraușor care urma să aterizeze în zonă a întâmpinat dificultăți din cauza ceții dense, iar ulterior s-a pierdut legătura cu pilotul”, arată pompierii.
Autoritățile au identificat aeronava și pilotul, un bărbat în vârstă de 65 de ani, care a fost declarat decedat de către echipajul medical aflat la fața locului.
Autoritățile fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Pompierii din cadrul ISU Vaslui intervin vineri în zona Băcani după ce a fost semnalat un posibil incident aviatic. Un avion ultraușor nu ar fi reușit să aterizeze din cauza ceții, iar legătura cu pilotul ar fi fost pierdută.
ISU Vaslui anunță că Detașamentul Bârlad intervine în în zona Băcani, la un posibil accident aviatic.
Printr-un apel la 112, o persoană din cadrul unei firme care deține avionul de mici dimensiuni a transmis că avionul ultraușor urma să aterizeze în zona Băcani, dar din cauza ceții nu a putut ateriza, ulterior pierzând legătura cu pilotul.
La fața locului intervin mai multe autospeciale ale ISU Vaslui, o ambulanță cu medic și serviciul de voluntari din Băcani.
Românca a pierdut în fața numărului 10 mondial în două seturi într-o partidă care a durat o oră și 11 minute.
Scorul a fost 6-1, 6-2.
Deși venea după o serie de rezultate pozitive în ultima perioadă, Cristian nu a putut face față ritmului impus de oponenta sa, care s-a remarcat printr-un serviciu redutabil și un stil de joc ofensiv de pe fundul terenului. Competiția de la Tokyo este parte a circuitului asiatic de la finalul anului, o perioadă în care sportivele caută să acumuleze puncte esențiale pentru ierarhia WTA.
În primul tur, Jaqueline Cristian a trecut de Alina Charaeva.
Măsura permite Kievului să intensifice atacurile asupra unor ținte critice din interiorul Rusiei și să crească presiunea asupra Kremlinului.
Decizia de a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow împotriva țintelor din Rusia marchează o schimbare semnificativă în politica militară a Washingtonului. Autoritatea pentru aprobarea acestor atacuri a fost transferată de la secretarul de război Pete Hegseth către comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, oferind astfel Kievului o mai mare libertate operațională.
Recent, Ucraina a folosit o rachetă Storm Shadow furnizată de Marea Britanie pentru a lovi o fabrică din regiunea Briansk, care producea explozibili și combustibil pentru rachete. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a descris atacul drept o „lovitură de succes” care a penetrat apărarea aeriană rusă.
Oficiali americani au precizat că, deși rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune mai mică decât sistemele americane Tomahawk, ele oferă Ucrainei posibilitatea de a extinde atacurile asupra infrastructurii militare ruse. Totuși, utilizarea lor rămâne condiționată de datele de țintire furnizate de SUA.
Măsura a fost aprobată înaintea întrevederii dintre președintele Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă, în timpul căreia liderul ucrainean a cerut livrarea de rachete Tomahawk. Solicitarea a fost refuzată, dar ridicarea restricției asupra Storm Shadow este considerată un pas strategic pentru a spori presiunea asupra Moscovei.
„În timp ce o trădătoare vândută Kremlinului, care aduce deservicii enorme României pe plan european, a ales să meargă la Moscova pentru a primi noi instrucțiuni de discreditare a țării noastre și a Uniunii Europene, câțiva adolescenți ruși au zdruncinat puternic cu vocea și curajul lor inocent un regim barbar”, a declarat Eugen Tomac, care este și europarlamentar, într-o postare publică.
Consilierul prezidențial a criticat ferm regimul rus pentru reprimarea tinerilor care și-au exprimat opoziția față de războiul din Ucraina: „Arestarea tinerilor care cântă împotriva războiului declanșat de Putin evidențiază disperarea ce bântuie acest regim criminal. Nu pot să nu-mi exprim deplina solidaritate cu aceste voci curajoase, care își strigă dorința de libertate într-o țară transformată într-un gulag de către un dictator cu mâinile pătate de sânge.”
Mesajul vine după ce The Moscow Times a relatat că Diana Loginova, o artistă stradală de 18 ani din Sankt Petersburg, a fost arestată și pusă sub acuzare pentru „organizarea ilegală a unei adunări publice”. Tânăra, care cântă sub numele de scenă Naoko în trupa Stoptime, a fost filmată interpretând alături de public versurile piesei „Swan Lake Cooperative”, compusă de rapperul exilat Noize MC, cunoscut pentru poziția sa critică față de Kremlin.
Tomac a subliniat contrastul dintre curajul acestor adolescenți ruși și comportamentul „servil” al unor politicieni români care aleg să legitimeze regimul de la Moscova.
Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna august 2025 comparativ cu luna precedentă, pe total, a scăzut cu 20,7% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-21,2%) și în industria extractivă (-6,7%).
Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-32,8%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-23,7%), industria bunurilor intermediare (-18,8%) și industria bunurilor de uz curent (-11,4%). Industria energetică a crescut cu 7,3%.
Comparativ cu august 2024, cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 3,2% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-3,3%) și în industria extractivă (-2,0%).
Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-9,0%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-3,7%), industria bunurilor intermediare (-1,8%) și industria bunurilor de uz curent (-1,2%). Industria energetică a crescut cu 8,5%.
În primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 3,0% datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă (+14,4%) și în industria prelucrătoare (+2,6%).
Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+12,2%), industria bunurilor de uz curent (+4,0%), industria bunurilor de capital (+3,8%) și industria bunurilor intermediare (+2,7%). Industria energetică a scăzut cu 7,7%
József Váradi, directorul executiv al companiei low-cost din Ungaria, a declarat că decidenții politici ignoră potențialul transportului aerian de a contribui la creștere economică, plasând Europa într-un dezavantaj față de rivali precum companiile aeriene din Golf.
„Nu cred că în Europa aviația mai este privită ca un sector strategic, așa cum era odinioară”, a declarat Váradi pentru Financial Times, avertizând că regiunea riscă să intre în declin economic dacă nu își schimbă abordarea.
Comentariile lui Váradi se adaugă altora similare venite din partea directorilor companiilor aeriene europene, tot mai preocupați de competitivitatea sectorului, obligat să respecte reglementări costisitoare.
Liderii europeni trebuie să vadă „aviația ca un motor economic al creșterii pe termen lung”, a spus el.
„Întrebarea este ce reprezintă Europa pe termen lung. Peste 50 de ani, doar noi vom mai vorbi despre principii, în timp ce restul lumii va fi deja în altă parte. Trebuie să ne gândim serios cum ne menținem competitivitatea față de China, SUA sau Orientul Mijlociu”, a subliniat directorul Wizz Air.
Directorii Air France-KLM și Lufthansa au cerut miercuri ca transportatorii europeni să beneficieze de „condiții de concurență echitabile” față de rivalii din Golf, în special în privința schemelor de reducere a emisiilor.
Industria a criticat în special cerința ca liniile aeriene europene să utilizeze combustibili sustenabili, în timp ce transportatorii din Golf pot evita folosirea acestora pe zborurile spre Asia.
Directorul grupului Ryanair, Michael O’Leary, a afirmat recent că aceste reglementări generează „distorsiuni grave” care dezavantajează destinațiile de vacanță europene.
Primele explozii au fost raportate în jurul orei 23:00, ora locală, de jurnaliștii Kyiv Independent aflați la fața locului. Atacul survine imediat după un val de lovituri masive cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care a provocat moartea a șase persoane și rănirea a cel puțin 44 marți noaptea.
„Este o zonă rezidențială liniștită… Nu există obiective militare în zonă; oamenii locuiesc aici”, a declarat un locuitor al cartierului Podil, Paul Niland, pentru Kyiv Independent.
Conform relatărilor de la fața locului, acoperișul unei clădiri rezidențiale a fost lovit direct, iar geamurile altor imobile au fost sparte.
„Dacă vreți să vorbiți despre campania de denazificare a lui Putin, acesta tocmai a vizat o sinagogă”, a adăugat Niland, referindu-se ironic la retorica oficială a Kremlinului.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că cinci dintre răniți sunt internați în spital, iar alți doi primesc tratament ambulatoriu. Potrivit șefului Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, o grădiniță a fost lovită în atac, iar cinci autovehicule au fost grav avariate.
Autoritățile de la Kiev acuză Rusia de intensificarea atacurilor deliberate asupra zonelor civile.
