MediaFax.ro

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii a participat la invitația președintelui Camerei Deputaților, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul generalal Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la o întâlnire organizată la sediul Parlamentului României, la care au luat parte și reprezentanți ai puterii executive.

Într-un comunicat de presă CSM apreciază invitația: „Este esențial ca aspectele care privesc statutul magistraților să fie discutate cu implicarea efectivă a reprezentanților autorității judecătorești, astfel încât orice demers în acest sens să respecte independența justiției, garanție esențială a statului de drept. Dezbaterile referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie în acord cu principiile constituționale care guvernează activitatea sistemului judiciar”.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că independența justiției, predictibilitatea și stabilitatea cadrului normativ, adoptarea unei reglementări echitabile, care să țină cont de rolul justiției într-un stat democratic, precum şi de realităţile sistemului judiciar, elaborată în condiții care să nu transforme corpul profesional al magistraților într-o țintă de presiune publică, trebuie să fie liniile directoare ale oricărui dialog interinstituțional onest, pe care de altfel Consiliul l-a solicitat în mod constant.

Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă responsabilitatea magistraturii față de societate, dar și necesitatea unui discurs public echilibrat al tuturor factorilor implicați, în legătură cu puterea judecătorească, astfel încât să fie evitate stigmatizarea corpului profesional al judecătorilor și procurorilor, precum și consecințele nefaste pe care astfel de abordări le au în privința încrederii publicului în sistemul judiciar.

Președintele Ucrainei a fost întâmpinat la Castelul Windsor cu o ceremonie oficială impresionantă, care subliniază sprijinul continuu al Marii Britanii pentru Kiev în lupta împotriva invaziei ruse.

La sosirea lui Zelenski în curtea castelului, a fost intonat imnul național ucrainean, iar președintele a trecut apoi în revistă garda de onoare – un protocol ceremonial rezervat șefilor de stat și demnitarilor de rang înalt.

Recepția oferită lui Zelenski cu toate onorurile ceremoniale a fost evidențiată de mass-media britanică, care a afirmat că întâlnirea a reprezentat o importantă manifestare de sprijin pentru Kiev din partea regelui Charles al III-lea, conform ANSA.

Este a treia întâlnire din acest an între suveranul britanic, care s-a întors în Anglia după vizita de stat de joi la Vatican, și liderul ucrainean.

După întâlnirea de la Windsor, președintele ucrainean merge la Londra. Va fi primit de premierul britanic Keir Starmer pentru discuții bilaterale despre sprijinul militar și economic continuu pentru Ucraina.

Liderul de la Kiev va participa apoi la reuniunea unui grup de națiuni angajate în susținerea militară și diplomatică a Ucrainei, organizată de guvernul britanic. Conform premierului Starmer, reuniunea „Coaliției de voință” are ca prioritate creșterea presiunii asupra Kremlinului prin noi sancțiuni și furnizarea de armament suplimentar pentru forțele ucrainene.

Black Friday este una dintre cele mai așteptate perioade de cumpărături din an. Tradițional, are loc într-o singură zi din luna noiembrie, când comercianții oferă reduceri masive, în special la produse electronice și IT. Însă, de multe ori, entuziasmul cumpărătorilor depășește durata evenimentului: o zi nu este suficientă pentru toată lumea, iar stocurile se epuizează rapid, lăsând numeroși clienți fără produsele dorite.

Pentru a le oferi tuturor mai mult timp de alegere și o experiență de cumpărături mai relaxată, PC Garage a decis să dea startul campaniei de Black Friday mai devreme. Astfel, pasionații de tehnologie pot profita din timp de reduceri semnificative la o gamă variată de produse.

Citeşte comunicatul integral AICI

Cu toate acestea, el a avertizat că, atâta timp cât poliomielita există undeva, va reprezenta o ameninţare peste tot.

Cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Poliomielitei, marcată astăzi, 24 octombrie, şeful OMS a lansat un apel pentru eradicarea completă a bolii, subliniind că progresele înregistrate în ultimele aproape patru decenii sunt impresionante, dar insuficiente.

„Când am lansat Iniţiativa Globală de Eradicare a Poliomielitei în 1988, peste 350.000 de copii erau paralizaţi de poliomielită în fiecare an”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Astăzi, acest număr a scăzut cu peste 99%: până în prezent, în acest an au fost raportate doar 36 de cazuri de poliovirus sălbatic”.

Această reducere spectaculoasă reprezintă una dintre cele mai mari realizări în domeniul sănătăţii publice globale, demonstrând eficienţa campaniilor de vaccinare şi a eforturilor coordonate internaţional.

Cu toate acestea, directorul OMS a subliniat că victoria nu este completă.

„Nu am terminat şi, atâta timp cât poliomielita există undeva, va reprezenta o ameninţare peste tot”, a avertizat Tedros.

Poliomielita este o boală extrem de contagioasă care afectează în principal copiii sub cinci ani şi poate cauza paralizie ireversibilă.

Virusul se transmite de la persoană la persoană, de obicei prin apă contaminată, şi se poate multiplica în intestine, invadând sistemul nervos.

Evenimentul a avut loc în jurul orei 7:25, arată cadenaser.com, când vehiculul greu a încercat să treacă pe sub arcul monumentului, ignorând semnalizările privind restricțiile de înălțime. Autoritățile au confirmat că șoferul, de origine română, a scăpat nevătămat și a fost testat de poliție, rezultatele fiind negative pentru consumul de substanțe interzise sau alcool.

Apeductul Arcos del Cobre, ridicat între anii 1777 și 1783 cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a orașului Algeciras, este un monument protejat la nivel regional. În urma accidentului, zona a fost securizată, iar traficul a fost blocat pentru a permite evaluarea pagubelor și demararea lucrărilor de consolidare necesare.

Reprezentanții Primăriei Algeciras au calificat daunele drept „semnificative” și au anunțat că restaurarea va fi acoperită din fonduri locale, urmând ca despăgubirile să fie solicitate companiei de transport.

„Este o pierdere de patrimoniu serioasă. Vom colabora strâns cu autoritățile culturale pentru a restabili cât mai rapid structura afectată”, a declarat primarul José Ignacio Landaluce, conform declarațiilor făcute presei spaniole.

Informații preliminare din presa locală sugerează că vehiculul ar fi fost ghidat greșit de sistemul GPS pe o rută neadecvată pentru vehiculele de mare tonaj.

Rezultatele arată că între 3 şi 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate până la sfârşitul secolului, în funcţie de viteza încălzirii globale şi a topirea gheţii.

Prima evaluare la scară largă care cartografiază clădirile individuale şi vulnerabilitatea lor la creşterea nivelului mării relevă un pericol major pentru infrastructura de coastă din Africa, Asia de Sud-Est şi America Centrală şi de Sud.

Studiul, publicat în revista npj Urban Sustainability, a analizat trei scenarii de creştere a nivelului oceanelor: 0,5 metri, 5 metri şi 20 de metri, utilizând date satelitare, hărţi detaliate ale altitudinii şi tehnologii de învăţare automată.

Scenariul optimist (creştere de 0,5 m): Chiar şi cu reduceri ambiţioase ale emisiilor de CO₂, nivelul mării se preconizează că va creşte cu cel puţin jumătate de metru înainte de 2100. În acest caz, aproximativ 3 milioane de clădiri ar fi inundate de inundaţiile de coastă.

Scenariul moderat (creştere de 5 m): Aproximativ 45 de milioane de clădiri ar fi afectate, distrugând peste 80% din fondul imobiliar în unele ţări.

Scenariul sever (creştere de 20 m): Peste 130 de milioane de clădiri ar fi probabil inundate, conform Science Alert.

Cercetătorii subliniază că aceste cifre sunt minime, deoarece studiul nu a luat în considerare eroziunea, furtunile şi intensificarea mareelor.

Aproximativ o zecime din umanitate – aproape 750 de milioane de oameni – trăiesc la mai puţin de 5 kilometri de ţărm, ceea ce înseamnă că chiar şi o creştere modestă a nivelului mării poate cauza probleme grave.

„Fiecare dintre noi va fi afectat de schimbările climatice şi de creşterea nivelului mării, indiferent dacă locuim lângă ocean sau nu”, spune Eric Galbraith, geolog la Universitatea McGill şi coautor al studiului. „Cu toţii depindem de bunuri, alimente şi combustibili care trec prin porturi şi infrastructuri de coastă expuse creşterii nivelului mării”.

Deoarece clădirile vulnerabile sunt concentrate în zone joase cu densitate mare a populaţiei, întregi cartiere sunt expuse riscului, pe lângă porturi importante şi zone industriale.

Nivelul global al mării creşte în prezent cu aproximativ 4,5 milimetri pe an, un ritm care se preconizează că va accelera în următoarele decenii. Atmosfera Pământului conţine astăzi mai mult dioxid de carbon decât în ultimii cel puţin 4 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului modern.

Cercetătorii au creat o hartă interactivă care identifică zonele cu cel mai mare risc, instrument care ar putea ghida elaborarea de noi strategii de utilizare a terenurilor, proiecte adaptative sau decizii privind relocarea comunităţilor departe de coastă.

Cercetătorii au analizat 30 de antidepresive frecvent utilizate și au descoperit că unele determină creșteri în greutate de până la 2 kg sau variații ale ritmului cardiac de până la 21 de bătăi pe minut în primele opt săptămâni de tratament.

Studiul fără precedent publicat în revista medicală Lancet arată că efectele secundare fizice ale antidepresivelor variază de la un medicament la altul, sugerând că tratamentul ar trebui personalizat în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Cercetătorii au analizat 151 de studii privind 30 de medicamente utilizate frecvent în tratarea depresiei, care au implicat peste 58.500 de pacienți.

Este prima dată când aceste efecte sunt clasificate sistematic, permițând comparații directe între medicamente.

Greutatea corporală: Agomelatina a fost asociată cu o scădere medie de 2,4 kg, în timp ce maprotilina a dus la o creștere de aproape 2 kg – o diferență de peste 4 kg între cele două medicamente.

Ritmul cardiac: Fluvoxamina l-a încetinit, iar nortriptilina l-a accelerat, diferența ajungând la 21 de bătăi pe minut.

Tensiunea arterială: Diferență de 11 mmHg între nortriptilină și doxepină.

„Este clar că nu există două antidepresive identice”, a declarat dr. Atheeshaan Arumuham de la King’s College London.

În general, cea mai prescrisă clasă de antidepresive – SSRI-urile (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), precum paroxetina, citalopramul, escitalopramul și sertralina – au avut mai puține efecte secundare fizice.

Totuși, fluoxetina (cunoscută și sub numele de Prozac), tot un SSRI, a fost asociată cu scăderea în greutate și creșterea tensiunii arteriale.

Cercetătorii susțin că aceste diferențe ar trebui să determine medicii să personalizeze tratamentul în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient.

De exemplu, un pacient cu hipertensiune ar trebui să evite medicamente precum venlafaxina sau nortriptilina, care cresc tensiunea arterială, optând în schimb pentru citalopram sau escitalopram.

Cineva preocupat de creșterea în greutate ar trebui să evite amitriptilina sau mirtazapina și să ia în considerare agomelatina sau sertralina.

Cercetătorii dezvoltă un instrument online gratuit pentru a ajuta medicii și pacienții să aleagă medicamentul potrivit, însă aceasta va necesita o schimbare culturală semnificativă.

Cercetătorii insistă că nimeni nu ar trebui să întrerupă tratamentul fără consultarea medicului.

„Ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca această poveste să sperie oamenii”, a spus dr. Toby Pillinger. „Vreau să văd acest lucru ca pe o încurajare a persoanelor să ia inițiativa și să se implice în luarea deciziilor împreună cu medicul lor”.

Studiul a analizat doar efectele din primele opt săptămâni de tratament. Dr. Pillinger a menționat că se așteaptă ca schimbările pe termen scurt să persiste, dar acest lucru trebuie încă testat corespunzător.

Până la unul din șase adulți din Europa și America de Nord iau antidepresive, ceea ce înseamnă că până și schimbări modeste ar putea avea un impact major asupra sănătății publice.

Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020.

În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii.

„Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat.

„Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate”  aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ.

Sunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări.

Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen.

Totodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale.

Inițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli.

Inițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen.

Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.

Partidul Laburist britanic, aflat la putere, a pierdut vineri un loc în parlamentul regional din Țara Galilor, bastionul său tradițional, un semn de rău augur pentru premierul Keir Starmer, aflat în dificultate, înaintea alegerilor locale mai ample de anul viitor.

Partidul Laburist, care a fost cel mai mare partid din Parlamentul galez de la înființarea sa în 1999, a ocupat un dezamăgitor loc trei în alegerile parțiale din Caerphilly, sudul Țării Galilor, unde nu pierduse niciodată până acum, anunță AFP.

Partidul naționalist galez Plaid Cymru a câștigat locul în adunare, urmat de partidul anti-imigrație Reform UK al lui Nigel Farage, care a obținut 36% din voturi și a contribuit la limitarea Partidului Laburist la doar 11%.

Candidatul victorios al Plaid Cymru, Lindsay Whittle, a declarat la numărarea voturilor că voturile Partidului Laburist „s-au evaporat”.

Partidul Laburist a dominat timp de peste un secol politica din sudul Țării Galilor, o regiune tradițional muncitorească, unde industria grea, odată dominantă, precum mineritul, s-a închis în mare parte în ultimele decenii.

Partidul a deținut locul din Caerphilly în parlamentul britanic încă de la înființarea sa în 1918 și în parlamentul galez, cunoscut sub numele de Senedd, de la înființarea acestuia în urmă cu aproape 30 de ani.

Partidul Laburist, ale cărui sondaje la nivel național au scăzut drastic de când Starmer a preluat puterea în iulie anul trecut, se confruntă cu o sarcină dificilă de a-și păstra alegătorii în mai anul viitor, la alegerile locale din Țara Galilor, Londra și Scoția, unde Partidul Național Scoțian, pro-independență, este favorit să rămână la putere.

Două persoane au supravieţuit, potrivit agenţiei de ştiri DHA, care a precizat că unul dintre migranţi a înotat până la ţărm, iar pentru cel de-al doilea a fost demarată o operaţiune de căutare.

Bodrum se află în apropierea insulelor greceşti, precum Kos, care sunt un magnet pentru migranţii care speră să ajungă în ţările europene.

Există multe decese în timpul călătoriilor periculoase către Grecia.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a ONU a declarat că aproximativ 1.400 de migranţi au murit până în prezent în acest an încercând să traverseze Mediterana pentru a ajunge în Europa.

Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă va candida la Primăria Capitalei, Vlad Gheorghe a răspuns: „Puteţi să mă treceţi acolo cu candidat la Primăria Capitalei şi voi candida, tocmai ca să desfiinţez sectoarele şi Ilfovul”.

„Referendumul pe care l-am cerut eu nu se desfăşoară şi, în calitate de primar, primul lucru pe care îl fac o să fac acest referendum de a desfiinţa sectoarele. Trebuie să unim Bucureştiul, nu putem să stăm cu şapte primării şi şapte primari, un singur Bucureşti, un singur primar”, a spus acesta.

Întrebat dacă dă asigurări că va rămâne pe buletinul de vot pe data de 7 decembrie, Gheorghe a spus că are o provocare majoră: „Am un hop foarte mare de trecut, respectiv strângerea de semnături, pentru că eu strâng semnături pe bune şi este foarte greu să le strângi într-un termen atât de scurt cum au făcut cei de la partide”.

„Lor le e foarte uşor să le facă într-un sol undeva la sediu, dar nouă, candidaţilor independenţi, ne e foarte greu. Deci am nevoie de ajutorul tuturor cetăţenilor din Bucureşti care vor să avem această temă şi care vor să desfinţeze sectoarele”, a spus fostul europarlamentar.

Referitor la o eventuală cerere de retragere din partea liderului USR, Cătălin Drulă, jurnalista l-a întrebat dacă va lua în calcul această variantă.
Gheorghe a răspuns: „Văd că domnul Cătălin Drulă mi-a preluat ideea cu sectoarele, deşi foarte diluată, deci eu cred că nu vrea să mă retrag din moment ce avem aceleaşi idei, numai că ale mele sunt mai bune”.

Întrebat cine este preferatul preşedintelui Nicuşor Dan – Drulă sau el, Vlad Gheorghe a încercat să nu-l implice pe şeful statului în dispută: „Domnul Nicuşor Dan este preşedinte şi nu vreau să-l trag în această discuţie”.

Întrebat insistent dacă se va retrage în cazul în care preşedintele României îi va cere acest lucru, Vlad Gheorghe a rămas evaziv: „Eu am avut de-a lungul timpului foarte multe discuţii cu domnul Nicuşor Dan, ne ştim de foarte multă vreme şi foarte bine şi voi discuta oricând cu dânsul”.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat vineri că a avut, la Parlament, o întâlnire „constructivă” cu reprezentanții din justiție pentru a stabili pașii necesari în elaborarea unei noi legi a pensiilor magistraților.

„Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa de 231 de milioane de euro din PNRR până la data de 28 noiembrie”, a transmis Grindeanu pe Facebook.

El a precizat că demersul urmărește două obiective principale: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru coordonat de Parlament, format din specialiști, care să identifice „cu celeritate” o soluție legislativă constituțională.

La întâlnirea de la Parlament au participat președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, procurorul general Alex Florența, ministrul Justiției Radu Marinescu, ministrul Muncii Florin Manole și vicepremierul Marian Neacșu.

Grindeanu a făcut apel și către ceilalți lideri ai coaliției de guvernare să se implice în acest demers. „Trebuie să folosim toate mijloacele parlamentare pentru a avea o soluție reală și constituțională la o problemă serioasă”, a subliniat liderul PSD.

Deputatul PSD Adrian Câciu a criticat, într-o postare pe Facebook, declarațiile publice privind o eventuală incapacitate de plată a României, despre care spune că au generat o creștere a costurilor de finanțare.

Potrivit fostului ministru de Finanțe, „dobânda a urcat la 7,75% de la 7,2%” în urma acelor afirmații, în timp ce mesajele PSD, axate pe „rațiune și stabilitate”, ar fi determinat scăderea acesteia la 7,1%.

„Piața financiară nu este deloc progresistă, e chiar foarte conservatoare, pentru că e pe bani reali”, a scris Câciu, adăugând că piețele reacționează la „declarații iresponsabile”, nu la avertismentele PSD.

El a făcut referire la un „erou salvator”, fără a-l nominaliza, despre care a spus că „nu înțelege deloc cum funcționează piața financiară”.

Câciu a publicat și un grafic care arată evoluția dobânzilor: o creștere marcată în perioada discuțiilor despre incapacitatea de plată și o scădere odată cu intervențiile PSD.

„Propaganda nu vă va spune asta”, a mai scris deputatul social-democrat.

Ioan Pavel era patronul lanțului Daily Coffee din Suceava și cel care a cumpărat fostul combinat de vin „Vinia” Iași. Deținea spații comerciale în mai multe orașe din România și era proprietarul a cel puțin șapte firme. Pentru el, Vasluiul era un loc special, întrucât locuise o perioadă în județ, iar în prezent venea aici periodic, la proprietatea sa, notează publicația locală Vremea Nouă.

Acesta derula proiecte ambițioase, inclusiv în sectorul imobiliar. La Suceava, intenționa să ridice blocuri cu până la 25 de etaje, un plan deja aprobat de Consiliul Local. Proiectul, considerat unul îndrăzneț pentru oraș, urma să fie implementat prin compania sa, Daily Group SRL, și prevedea construirea unor clădiri rezidențiale cu o înălțime maximă de 115 metri.

Accidentul care i-a curmat viața s-a produs în jurul orei 09:40. Potrivit autorităților, ceața densă din zonă ar putea fi o cauză a prăbușirii, întrucât omul de afaceri obișnuia să aterizeze în curtea betonată a fermei, care avea o lungime suficientă pentru aparatul său de zbor.

Echipajul medical al Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui a constatat decesul pilotului, iar polițiștii și jandarmii au delimitat zona pentru a permite desfășurarea anchetei.

Ioan Pavel venea frecvent la Băcani cu avionul său și era așteptat și în dimineața tragediei de către angajații de la ferma viticolă.

La nivel național, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului s-au concentrat în domeniul recuperării deșeurilor, materialelor și economisirii de resurse la producătorii specializați, cu o pondere de 70,2% din totalul cheltuielilor din acest sector.

Tot la nivel național, cele mai mari investiții pentru protecția mediului au vizat domeniul apelor uzate și al resurselor de apă, în special la nivelul administrației publice, reprezentând 66,9% din totalul investițiilor din acest domeniu.

În anul 2024, la nivel naţional, investiţiile pentru protecţia mediului au reprezentat 26,3% din totalul cheltuielilor la nivel naţional pentru protecţia mediului.

La nivel naţional, investiţiile administrației publice au cea mai mare pondere în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului (50,3%), fiind urmate de investiţiile producătorilor nespecializați (37,1%) şi de cele ale producătorilor specializaţi (12,6%).

Producătorii nespecializați au înregistrat cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului în sectorul „industria prelucrătoare” (48,5%), în sectorul „captarea, tratarea și distribuția apei” (21,1%) și în sectorul „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” (16,6%).

În anul 2024, cele mai mari investiții pentru protecția mediului au fost înregistrate pe domeniul “ape uzate și resurse de apă”, cu o valoare de aproximativ 4,0 miliarde lei prețuri curente, urmate de domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale”, cu 1,8 miliarde lei prețuri curente.

În anul 2024, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului au fost înregistrate pe domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale”, cu o valoare de 10,6 miliarde lei prețuri curente, urmate de domeniul „aer și climă”, cu 6,6 miliarde lei prețuri curente.

Pe categorii de producători, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului s-au înregistrat la producătorii specializați pentru domeniul „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale” cu 91,3% din cheltuielile acestei categorii de producători, reprezentând 70,2% din cheltuielile pentru protecția mediului la nivel național pentru acest domeniu de mediu. Acestea sunt urmate de cheltuielile administrației publice pentru domeniul „aer și climă” cu 39,5% din cheltuielile acestei categorii de producători, reprezentând 84,5% din cheltuielile pentru protecția mediului la nivel național pentru acest domeniu de mediu.

Inițiativa Guvernului spaniol de a propune Uniunii Europene încetarea schimbării orei sezonale readuce în discuție o cerere pe care Parlamentul European a pus-o pe masă acum mai bine de șase ani. Astăzi, negociatorul-șef pe această temă consideră clar că motivele istorice din spatele avansării și decalării ceasurilor nu mai au sens în prezent.

Este vorba despre europarlamentarul social-democrat suedez Johan Danielsson, care de la propunerea inițială a Bruxelles-ului din 2018 de a pune capăt schimbării orarului, a avut timp să fie numit negociator-șef al „dosarului” în 2019, să părăsească Parlamentul European pentru a deveni ministru al Locuințelor în țara sa în 2021, să revină în Eurocameră la alegerile din 2024 și să reia această responsabilitate.

„Spania este una dintre cele mai mari țări din Uniunea Europeană și, având în vedere că președintele Sánchez este, de asemenea, unul dintre cei mai puternici lideri din Uniunea Europeană, sper ca acesta să fie impulsul care ne va face să avansăm”, a declarat Danielsson într-un interviu pentru EFE.

Europarlamentul este pregătit să negocieze cu țările Uniunii Europene încă din 2019, dar lipsa de consens între guverne a blocat subiectul în Consiliul Uniunii Europene. Pentru a aproba o poziție de negociere este necesar acordul a 55% din cele 27 de țări, care, la rândul lor, să reprezinte 65% din populație.

„Toate țările ar trebui să dorească să avanseze în această privință. Știm că cel puțin 20% din populație se îmbolnăvește din cauza schimbării orei, în principal copii, vârstnici și bolnavi cronici. În același timp, toate beneficiile schimbării orei sezoniere și economiile de energie nu se mai aplică în societățile noastre moderne. Nu mai există motive pentru a menține schimbarea orei”, a explicat el.

Danielsson a găsit un aliat în comisarul european pentru Transporturi, grecul Apostolos Tzizikostas, care dorește să efectueze un nou studiu de impact pentru a aduce concluziile la masa miniștrilor europeni în sprijinul propunerii originale a Bruxelles-ului din 2018, ca strategie de „reluare a negocierilor”.

„Poate că acest lucru, în combinație cu impulsul lui Sánchez, este ceea ce avem nevoie”, a mărturisit negociatorul-șef.

Deși componența Parlamentului European s-a schimbat mult față de cea care în 2019 a aprobat cu o largă majoritate mandatul de negociere al Eurocamerei, Danielsson s-a declarat convins că hemiciclul este în continuare în favoarea încetării schimbării orarului sezonier.

Dacă statele membre reușesc să ajungă la un acord asupra unei poziții de negociere, Parlamentul ar fi gata să negocieze și să ajungă rapid la un acord, a spus el.

„Apoi va trebui să discutăm despre care ar fi perioada de tranziție pentru sistemele energetice, sloturile aeroportuare și altele, pentru a face acest lucru într-un mod coordonat. Dar decizia în sine poate fi rapidă”, a considerat el.

Întrebat despre motivele blocajului dintre statele membre, europarlamentarul recunoaște că guvernele au de luat o decizie mai complexă deoarece, pe lângă abolirea în sine, trebuie să decidă și împreună în ce fus orar va rămâne fiecare.

„Nu putem ajunge la un mozaic de fusuri orare în Europa. De aceea are sens să le ia puțin mai mult timp, dar șase ani este ridicol, trebuie să avansăm”, a insistat el.

Comisia Europeană va lucra la o nouă analiză a impactului schimbării orei pentru a încerca să deblocheze situația dintre statele membre și să pună capăt acestei practici, pe care comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a calificat-o joi drept „o sursă de complicații inutile”.

Într-o dezbatere în Parlamentul European, Tzitzikostas a salutat faptul că Guvernul spaniol „și-a demonstrat motivația” de a avansa către încetarea schimbărilor orare sezoniere și că mai multe state membre s-au declarat în favoarea ideii.

Pentru a fi adoptată, este necesar acordul a 55% din cele 27 de țări, care să reprezinte 65% din populație. 

„Comisia Europeană a decis să efectueze o nouă analiză printr-un studiu detaliat la care lucrăm chiar acum pentru a sprijini decizia viitoare pe această chestiune. Europenii vor să acționăm și obiectivul meu este să avansăm: a sosit momentul să încetăm să schimbăm ora în fiecare an”, a declarat comisarul în fața Parlamentului European.

Comisarul grec s-a referit la această practică drept „un sistem care ne afectează pe toți, ne frustrează pe majoritatea și (…) nu mai servește niciunui scop”, deoarece digitalizarea și schimbările tehnologice au eliminat economiile de energie care se obțineau atunci când sistemul a fost introdus.

„A devenit o sursă de complicații inutile pentru societate. Uitați-vă la sectorul transporturilor: operatorii trebuie să ajusteze orele de sosire și plecare de două ori pe an, cu prețul confuziei și frustrării pasagerilor. Nimeni nu ar trebui să fie obligat prin lege să experimenteze o schimbare de oră în viața de zi cu zi, mai ales când știm că dăunează sănătății oamenilor”, a avertizat el.

Între europarlamentari, grupurile au demonstrat o unanimitate neobișnuită în favoarea ca Uniunea Europeană să pună capăt dublei schimbări de oră anuale: din partea Partidului Popular European, estonianul Jüri Ratas a sugerat că decizia ar putea fi mai simplă dacă toate țările UE rămân în fusul orar în care sunt deja și pur și simplu aleg, într-un mod coordonat, ora de vară sau ora de iarnă.

Pentru socialistul suedez Johan Danielsson, negociatorul-șef al Eurocamerei pe această temă, inițiativa Guvernului spaniol „ar trebui să fie un semnal clar pentru Consiliu (țările) că a venit timpul să acționeze”. „Știu că acest lucru necesită coordonare între țări pentru a evita un mozaic de fusuri orare, dar este o chestiune pe care ar trebui să o putem rezolva”, a îndemnat el.

Din extrema dreaptă a hemiciclului, francezul Julien Leonardelli (Patrioți pentru Europa) și lituanianul Aurelijus Veryga (Conservatorii și Reformiștii Europeni) au subliniat incapacitatea Comisiei de a duce la bun sfârșit această propunere ca o demonstrație că Uniunea Europeană nu își ascultă cetățenii.

Din rândurile liberalilor, germanul Joachim Streit a recitat un poem de câteva minute pentru a îndemna UE să avanseze către încetarea acestei practici: „Să economisim energie era planul, dar ce am economisit? Sincer, ‘nah’”, a declamat el.

Din partea Verzilor, deputata spaniolă Ana Miranda, din partea partidului galician BNG, a explicat cazul Galiciei și diferența de două ore dintre ora solară și ora reală care îi afectează pe cetățeni, precum și beneficiile pe care le-ar aduce o ajustare.

Colonişti israelieni au incendiat în noaptea de joi spre vineri mai multe vehicule aparţinând unor palestinieni din localitatea Deir Dibwan, aflată la est de Ramallah, în Cisiordania ocupată, au relatat surse locale citate de agenţia palestiniană WAFA.

Atacatorii au pătruns în zona Al-Tall a oraşului şi au dat foc mai multor maşini parcate în faţa locuinţelor palestinienilor.

Potrivit primelor informaţii, nu au fost raportate victime, însă incendiile au provocat pagube materiale semnificative.

Incidentul are loc pe fondul unei creşteri accentuate a violenţelor comise de colonişti israelieni în Cisiordania, în special în perioada recoltării măslinelor.

În ultimele săptămâni, grupuri armate de colonişti au intensificat atacurile asupra fermierilor palestinieni, a terenurilor agricole şi a proprietăţilor acestora.

Conform relatărilor din teren, multe dintre aceste atacuri se desfăşoară sub protecţia forţelor de ocupaţie israeliene, fiind considerate parte a unei campanii mai ample de alungare a palestinienilor de pe propriile pământuri.

Focul a izbucnit joi, la un depozit de deșeuri, și a produs degajări masive de fum.

Autoritățile au emis atunci un mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din zonă.

Joi, către locul intervenției au fost mobilizate inițial două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Ploiești.

Intervenția pompierilor continuă și în cursul zilei de vineri, pe aceeași suprafață afectată.

Conform DW, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus vineri că presupune că filiala germană a gigantului rus Rosneft va primi o derogare de la sancțiunile anunțate de Washington împotriva industriei petroliere din Rusia.

Merz a precizat că Berlinul va purta discuții cu autoritățile americane pentru clarificarea situației și a adăugat că „presupune că Rosneft va primi o derogare”.

Filiala Rosneft din Germania, deși este controlată de autoritățile germane, rămâne proprietate rusească și are un rol esențial în alimentarea cu petrol a economiei germane, furnizând carburant către stațiile de benzină și unele aeroporturi din cea mai mare economie europeană.

Statele Unite au anunțat miercuri un nou val de sancțiuni majore asupra industriei petroliere ruse, în încercarea de a crește presiunea asupra președintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Jaful de bijuterii din celebrul Muzeu Luvru, comis duminică dimineaţă de patru hoţi mascaţi, ar putea fi rezolvat rapid după ce anchetatorii au descoperit o cantitate impresionantă de dovezi biologice.

Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a declarat că la faţa locului au fost găsite „peste 150 de urme ADN, amprente şi alte probe” pe obiectele abandonate de suspecţi, inclusiv pe căşti, mănuşi, veste şi unelte electrice.

Autorităţile spun că rezultatele analizelor de laborator sunt aşteptate în următoarele zile şi ar putea duce la identificarea autorilor, mai ales dacă aceştia figurează deja în bazele de date ale poliţiei.

Hoţii, care purtau cagule şi mănuşi, au urcat pe o scară telescopică până la un balcon al muzeului, au spart geamul şi au pătruns în Galeria Apollo, unde se află ultimele bijuterii din colecţia coroanei Franţei.

Potrivit publicaţiei Le Parisien, primele încercări de a sparge vitrinele cu polizoare unghiulare au eşuat, dar infractorii au reuşit ulterior să facă mici deschizături prin care au scos manual opt piese de bijuterie, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.

Camerele de supraveghere au surprins momentul în care alarma s-a declanşat la ora 9:34, imediat ce hoţii au spart geamul balconului.

Două persoane din personalul muzeului au încercat să îi oprească, dar s-au retras, temându-se că indivizii ar putea fi înarmaţi.