MediaFax.ro

Într-o intervenție la Digi24, prim-ministrul Ilie Bolojan a confirmat că alocarea bugetară pentru Apărare va fi „puțin mai mare decât anul acesta”. Este o decizie care reflectă obligațiile asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Această direcție de creștere a investițiilor în securitate urmează o traiectorie clar ascendentă. De asemenea el a vorbit și despre programul de serviciul militar voluntar. Conform datelor Eurostat, bugetul Apărării a urcat de la 1,8 miliarde de euro în 2022 la aproximativ 2,4 miliarde de euro în 2025, atingând ținta de 2% din Produsul Intern Brut.

Noul sistem de armată pe bază de voluntariat va fi introdus treptat, începând din 2026. Deși capacitatea națională de formare militară se situează între 1.000 și 10.000 de persoane anual, Executivul preferă o abordare prudentă și etapizată.

„Trebuie să începem treptat, pentru că în momentul în care intră oameni noi într-o procedură nouă, lucrurile trebuie așezate”, a explicat premierul logica din spatele acestei decizii.

Inițiativa a stârnit opinii variate pe scena publică. Radu Magdin, expert în securitate, a calificat programul drept „un pas important pentru întărirea capacităților de apărare”. El a avertizat însă că succesul depinde de o gestionare meticuloasă a proceselor de instruire și integrare a voluntarilor.

Pe de altă parte, opoziția ridică semne de întrebare cu privire la aspectele logistice. Senatorul USR Andrei Caramitru a subliniat că „infrastructura trebuie să fie pregătită pentru a susține un astfel de program”, indicând potențiale provocări.

Susținătorii proiectului argumentează că serviciul militar voluntar oferă tinerilor perspective valoroase, precum dezvoltarea disciplinei, formarea profesională și încurajarea implicării civice. În același timp, programul este văzut ca o modalitate de a consolida legătura dintre cetățeni și instituțiile de apărare.

Într-un context internațional tot mai volatil, aceste două măsuri – creșterea bugetului Apărării și lansarea armatei voluntare – reprezintă o mișcare strategică pentru România. Urmează etapa esențială a definirii detaliilor operaționale. De asemenea și alocarea resurselor necesare pentru a garanta o instruire eficientă și sustenabilă a viitorilor recruți.

Viktor Orban a anunțat că se va întâlni cu Vladimir Putin într-un interviu video pe pagina sa de Facebook. „Merg (la Moscova) pentru a mă asigura că aprovizionarea Ungariei cu energie este garantată pentru iarnă și pentru anul viitor”, a declarat acesta, potrivit Reuters.

Orban a menținut relații strânse cu Moscova în pofida războiului din Ucraina, iar Ungaria depinde în continuare în mare măsură de energia rusească, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce această dependență.

Întrebat dacă eforturile de pace în Ucraina vor fi, de asemenea, pe ordinea de zi, Orban a spus: „Cu greu putem evita asta”.

Statele Unite au acordat luna aceasta Ungariei o derogare de la sancțiuni pentru a putea utiliza petrol și gaze rusești, după ce Orban și-a susținut cauza pentru o exceptare în timpul unei întâlniri cu președintele Donald Trump la Washington.

Ungaria a semnat, de asemenea, un pact de cooperare în domeniul energiei nucleare cu Statele Unite.

Acordul prevede ca Ungaria să cumpere combustibil nuclear din Statele Unite și tehnologie americană pentru depozitarea combustibilului uzat la centrala nucleară Paks I, construită de Rusia. Rosatom lucrează în prezent la extinderea centralei, un proiect demarat în 2014 și afectat de întârzieri majore.

Orban a declarat anterior că dorește să reînvie planurile pentru un „summit al păcii” la Budapesta între Trump și Putin privind Ucraina, plan care a fost abandonat.

Ungaria a importat anul acesta 8,5 milioane de tone de țiței și peste 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, a anunțat vineri Ministerul de Externe din Ungaria într-un comunicat.