MediaFax.ro

Privind posibilitatea ca Donald Trump să candideze pentru un al treilea mandat, Mike Johnson a spus: „Nu văd o cale pentru asta”, adăugând că modificarea Constituţiei americane ar fi un proces prea dificil.

Declaraţiile sale vin după ce preşedintele Trump a sugerat luni că ar fi deschis la o candidatură pentru al treilea mandat. Acesta nu a exclus luni posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat la Casa Albă la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”.

De asemenea, săptămâna trecută, Steve Bannon a declarat într-un interviu pentru The Economist că ar exista „un plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat. „Trump va fi preşedinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obişnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon.

Constituţia americană prin cel de-al 22-lea Amendament menţionează că preşedinţii pot fi aleşi pentru maxim două mandate, iar abrogarea amendamentului ar necesita aprobarea a două treimi din Camera Reprezentanţilor şi Senat.

La emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache” Lia Olguța Vasilescu a fost întrebată dacă informația publicată de Gândul, potrivit căreia PSD l-ar fi înștiințat pe premierul Bolojan că va fi demis dacă legea pensiilor magistraților nu trece, este adevărată.

„Da, dar haideți să vă prezint care este contextul”, a răspuns Vasilescu.

„Eu vă spun că vreo șapte guverne până acum au încercat să rezolve această chestiune, plus Parlamentul, dar de fiecare dată s-a ajuns la Curtea Constituțională, unde s-a blocat”, a spus Vasilescu.

Potrivit acesteia, atunci când s-a discutat despre proiectul de lege privind pensiile magistraților, PSD a propus formarea unui grup de lucru comun cu magistrații, pentru ca forma finală să fie constituțională.

„Haideți să facem un grup de lucru și cu magistrații, ca să ne asigurăm că trece, că e o variantă care trece. Pentru că altfel, dacă nu îi băgăm în seamă, automat o să uzeze de toate pârghiile pe care le au, ca dovadă că Înalta Curte a atacat la Curtea Constituțională”, a declarat primarul Craiovei.

Lia Olguța Vasilescu a explicat că ministrul Justiției a transmis Guvernului că legea nu poate fi adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă premierul ar fi ignorat această solicitare.

În interiorul coaliției, PSD ar fi cerut refacerea pachetului legislativ, însă premierul Ilie Bolojan ar fi refuzat, dorind să trimită proiectul în aceeași formă.

„Și atunci decizia noastră astăzi a fost aceea de a-i transmite premierului Bolojan că dacă se încăpățânează să meargă la fel cu aceeași lege care a fost deja declarată neconstituțională și care știm că va fi declarată neconstituțională și nu acceptă o altă formă de lege, atunci trebuie să-și asume din punct de vedere politic acest lucru.”, a spus Vasilescu.

Wizz Air, cel mai mare operator aerian low cost din România, a raportat, în cadrul conferinței de presă de la Londra cel mai buun sezon de vară din istoria companiei ungare și a prezentat progresele din ultima jumătate de an din cadrul planului de transformare „customer first compass”, o investiție în valoare de 14 miliarde de euro.

Prin acest program, compania a înregistrat cel mai bun sezon de vară de până acum, cu o rată medie de finalizare a zborurilor de 99,5%, în timp ce flota companiei a crescut la 249 de aeronave.

Oficialii companiei au detaliat politica companiei de a oferi bilete la prețuri mic, pe care clienții și le pot permite, cât prețul unei perechi de pantofi sport, astfel că 30% din zboruri sunt disponibile la un preț de sub 40 de euro.

10.000 de noi abonamente

În cadrul conferinței, Michael Delehant, Senior Chief Commercial and Operations Officer la Wizz Air, a anunțat lansarea a 10.000 de noi abonamente pentru programul „All You Can Fly”, disponibile de la 499 de euro pe an, prin prima cererii foarte mari înregistrate de la lansarea de anul trecut.

Acest produs, construit pe tipicul pachetelor turistice all inclusiv, a atras deja 1 milion de consumatori, care au beneficiat în medie de 9 zboruri dus, iar românii sunt pe locul trei al naționalităților în funcție de cerere, după unguri și polonezi.

În ceea ce privește a treia etapă a programul de abonamente „All You Can Fly”, cele 10.000 de noi abonamente care vor fi disponibile pot fi achiziționate în 34 de țări, oferind pasagerilor posibilitatea de a efectua un număr extins de zboruri în rețeaua companiei, pentru un preț anual fix și o taxă recurentă de rezervare de doar 9,99 de euro per segment de zbor.

Această nouă etapă vine în urma cererii ridicate din partea pasagerilor. De la lansarea programului anul trecut, abonații au efectuat în medie nouă zboruri pe an.

„Suntem extrem de mândri de rezultatele obținute de la lansarea programului «Customer First». Într-un context economic dificil, în care prețurile cresc în majoritatea sectoarelor, noi am continuat să oferim opțiuni de călătorie accesibile, permițând clienților să zboare la prețul unei perechi de pantofi sport. Acest lucru reflectă ambiția noastră de a redefini conceptul de călătorie low-cost. Credem că prețurile accesibile trebuie să vină la pachet cu operațiuni eficiente și servicii de calitate – iar noi livrăm exact asta. Vara aceasta a fost cea mai bună pentru noi, cu îmbunătățiri semnificative în punctualitate, operare și timpi de pregătire la sol – toate acestea în timp ce am atins pragul de 1.000 de zboruri zilnice”, a declarat Michael Delehant, în cadrul evenimentului organizat la Londra.

Wizz Air operează o flotă de 249 de aeronave Airbus A320 și A321, iar anul trecut a ajuns la 62,8 milioane de pasageri.

„Nu doar că aducem îmbunătățiri, ci mergem și mai departe, extinzându-ne oferta pentru pasageri. În ultimele șase luni, am introdus 250 de rute noi și am lansat o gamă de produse inovatoare care transformă deja experiența de călătorie. Pe măsură ce intrăm în următoarea etapă a acestei călătorii, vom continua să inovăm și să descoperim noi modalități de a oferi cea mai bună experiență posibilă de zbor. «Let’s WIZZ!»”, a precizat oficialul Wizz Air.

Abonamentele „All You can Fly” sunt disponibile în Italia, România, Polonia, Regatul Unit, Spania, Germania, Ungaria, Albania, Franța, Bulgaria, Cipru, Serbia, Macedonia, Grecia, Israel, Țările de Jos, Norvegia, Austria, Georgia, Emiratele Arabe Unite, Belgia, Portugalia, Turcia, Armenia, Lituania, Suedia, Cehia, Danemarca, Egipt, Elveția, Arabia Saudită, Slovacia, Bosnia-Herțegovina și Malta.

Potrivit oficialilor Wizz Air, prin implementarea planului „Customer First Compass”, pe care îl prezintă drept un cadru strategic care plasează pasagerii în centrul tuturor operațiunilor companiei, compania a raportat o creștere de 10% a nivelului general de satisfacție a clienților.

Compania a anunțat cel mai bun sezon de vară – care se întinde din aprilie în septembrie – cu o îmbunătățire de aproape 22% a punctualității zborurilo, față de același interval de anul trecut.

În 2025 compania a trecut de pragul de 75 de milioane de pasageri transportați.

Astfel, rata medie de finalizare a zborurilor a fost de 99,5% în pofida faptului că a operat cu 7% mai multe zboruri față de 2024, ajungând la 1.000 de zboruri zilnice în vârful sezonului.

Cele 0,5% anulate au fost cauzate de factori independenți de companie, precum conflictele din Orientul Mijlociu și grevele din controlului aerian.

Potrivit oficialilor Wizz Air, această performanță este rezultatul investițiilor continue în cadrul întregii companii aeriene, prin utilizarea de tehnologii moderne și soluții bazate pe inteligență artificială în centrul de control operațional, în cabina de pilotaj și în serviciul pentru clienți, pentru optimizarea proceselor și luarea rapidă a deciziilor în situații de perturbare a operațiunilor.

De asemenea, compania a consolidat activitatea de la sol, prin suplimentarea personalului de asistență pe cele mai aglomerate aeroporturi, pentru a sprijini pasagerii și a asigura o eficiență sporită în pregătirea aeronavelor pentru următorul zbor – un proces care a înregistrat o îmbunătățire cu 34% în ultimele șase luni.

Mai mult, ca parte a planului de investiții, Wizz Air a continuat să-și extindă flota, urmând să atingă pragul de 250 de aeronave în luna noiembrie.

În ultimele șase luni, Wizz Air a deschis noi baze operaționale în București Băneasa, Bratislava, Varșovia Modlin, Erevan și Podgorica, lansând totodată 250 de noi rute.

Organizarea și dezvoltarea operațiunilor a fost supusă și provocărilor determinate de verificarea motoarelor de către producător, în derulare în ultimii aproximativ doi ani la nivelul industriei. Potrivit Michael Delehant, în prezent sunt la sol 41 de avioane la sol și întregul demers tehnic este așteptat să fie finalizat în aprilie 2028.

În paralel, compania a investit în tehnologii menite să echilibreze creșterea operațională cu obiectivele sale de reducere a emisiilor.

În prezent,  Wizz Air operează una dintre cele mai tinere flote din industrie, cu o vârstă medie a flotei de doar 4,6 ani, și deține unul dintre cele mai reduse niveluri de emisii de CO₂ per pasager-kilometru dintre companiile aeriene europene

Peste 70% din flotă este compusă din aeronave Airbus A321neo, de ultimă generație, care oferă un consum de combustibil cu 20% mai redus, emisii scăzute și un nivel de zgomot mai mic. Astfel, compania progresează constant în implementarea planului pentru zero emisii nete și își menține obiectivul de a atinge neutralitatea emisiilor până în 2050.

Potrivit oficialilor, compania a îmbunătățit și modul în care comunică cu pasagerii, prin modernizarea centrului de asistență pentru pasageri, introducerea noilor funcționalități „My Journey” și extinderea capabilităților chatbotului AI Amelia, pentru a oferi informații mai clare și actualizate despre rezervări. Ca urmare, Wizz Air a înregistrat o îmbunătățire anuală de 5% în modul de gestionare a situațiilor de perturbare a operațiunilor.

În acest context, Summitul MDPI România 2025, desfășurat la București în perioada 21-22 octombrie, a reunit aproximativ 30 de participanți din toată România. Printre aceștia s-au numărat cadre universitare cu funcții editoriale în jurnalele MDPI, precum și factori de decizie de nivel înalt din sectoarele educației și cercetării. Mai mult, printre participanți s-au numărat, de asemenea, și reprezentanți ai Academiei Române și ai Comisiei Naționale de Acreditare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Academice (CNATDCU).  Evenimentul a servit drept platformă pentru schimbul de idei, explorarea de noi forme de colaborare și reflectarea asupra rolului în continuă evoluție al modelului Open Access în promovarea vizibilității cercetării la nivel global.

Citeşte comunicatul integral AICI

Formațiunile vizate de plângerea depusă de Visul Georgian sunt Coaliția pentru Schimbare, Mișcarea Națională Unită și Georgia Puternică. Potrivit lui Papuashvili, cele trei formațiuni reprezintă „o amenințare reală la ordinea constituțională”.

În contextul izbucnirii Războiului din Ucraina, guvernarea georgiană a devenit tot mai autoritară, fapte ce a condus la detariorarea rapidă a relației cu Uniunea Europeană, fiind înghețate negocierile privind aderarea.

Visul Georgian afirmă în continuare că susține parcursul european al statului, însă insistă că acest proces să-și mențină relația apropiată cu Federația Rusă și respectarea valorilor ortodoxe.

În paralel, mai mulți lideri ai opoziției se află în închisoare, iar protestele anti-guvernamentale, desfășurate de peste un an, sunt frecvent reprimate de poliție.

Parlamentul a adoptat la începutul acestui an o lege care facilitează interzicerea partidelor politice.

Cinci municipalități olandeze testează de miercuri un nou format de buletin de vot mult mai mic și mai ușor de folosit, conceput pentru a simplifica procedura de votare și a accelera numărarea voturilor.

Mini-buletinul conține doar două cercuri de completat: unul pentru partid și unul pentru candidatul preferat.

Este mult mai compact decât foaia tradițională de format A2 – aproape cât un poster – folosită în mod normal în restul țării.

Principalul avantaj este că nu trebuie pliat înainte de a fi introdus în urnă, ceea ce face procesul mai rapid și mai simplu atât pentru alegători, cât și pentru cei care numără voturile.

Experimentul se desfășoară în cinci municipalități: Tynaarlo, în provincia Drenthe (nordul țării) – a doua testare, Alphen aan den Rijn, la sud de Amsterdam, Boekel, în Brabantul de Nord, Borne, în regiunea estică Overijssel și Midden-Delfland, între Rotterdam și Haga.

Primul test a fost făcut în timpul alegerilor europene din 2024.

Dacă rezultatele continuă să fie pozitive, a treia testare va avea loc anul viitor la alegerile municipale.

Guvernul olandez ar putea decide apoi să extindă sistemul de buletine în miniatură la nivel național, dar acest lucru va necesita o modificare a legii electorale.

Potrivit postului regional de televiziune Rtv Drenthe, avantajele noului format sunt „bine cunoscute” și simplificarea procedurilor electorale este bine primită de populație.

Înalta Curte de Casație și Justiție respinge afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților.

Fără a exista o declarație certă în această privință, ÎCCJ îl numește pe Kelemen Hunor.

ÎCCJ transmite, într-un comunicat de presă, că „declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”.

Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative.

„O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege.

Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului.

Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat.

Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”, se arată în comunicatul de presă citat.

Kelemen Hunor a spus, luni seara, la Digi24, că a existat o discuție „să fie de 15 ani, dar guvernul, cu primul proiect care a fost trimis și la Curte informal pentru o analiză, a pus 10, și la consultările cu magistrații a fost tot 10 ani, n-a mai propus 15.

Iar în Parlament nimeni n-a avut amendament de 15 ani, pensie la 70%, nu 75%, nu 80%”.

Biroul de Stat de Investigații al Ucrainei (SBI) a anunțat marți că l-a reținut pe fostul președinte al companiei naționale de transport al energiei electrice, Ukrenergo, în urma unei anchete privind însușirea ilegală a fondurilor întreprinderii de stat.

Dosarul vizează o schemă organizată în 2018, în care oficialul ucrainean a conspirat cu reprezentanții unei companii private în timpul unor licitații pentru reconstrucția gardurilor exterioare ale stațiilor electrice din sudul și vestul Ucrainei. La acel moment, acesta ocupa funcția de director adjunct al Departamentului de Investiții din cadrul Ukrenergo.

„Întreprinderea de stat a transferat peste 13,7 milioane hrivne (325 000 de dolari) drept plăți în avans către contractant, sume pe care făptașii și le-au însușit”, au comunicat anchetatorii SBI, citați de Interfax-Ukraine.

Ei l-au depistat și pe inițiatorul schemei – un om de afaceri din Liov, implicat anterior într-un scandal privind furnizarea de echipament de calitate slabă pentru armata ucraineană, în valoare de peste 1 miliard hrivne.

Deși raportul oficial nu menționează nume, presa locală i-a identificat pe cei doi suspecți drept Volodimir Kudritskii, fostul șef al Ukrenergo, și omul de afaceri Ihor Hrinkevich.

Afaceristul ucrainean este cunoscut ca dezvoltator în construcții și, de asemenea, pentru contractele consistente cu statul ucrainean, inclusiv în domeniul echipamentelor militare. Companiile sale au furnizat îmbrăcăminte pentru armata ucraineană, în baza unor contracte de peste 1,5 miliarde hrivne, iar unele dintre aceste activități fac deja obiectul unor anchete anticorupție.

Papa a emis o serie de ordine către educatorii catolici în timpul unei celebrări speciale a Anului Sfânt, care a adus la Roma mii de profesori, elevi și administratori.

Textul scurt, pe care Leo l-a semnat luni la o liturghie pentru pelerinii jubileului, este o actualizare a unui document al Vaticanului din 1965 care stabilește prioritățile pentru educatorii catolici, adoptat în timpul Conciliului Vatican II, reuniunile din anii 1960 care au modernizat biserica, potrivit AP.

Biserica Catolică este unul dintre principalii actori mondiali în domeniul educației, gestionând peste 225.000 de școli primare și secundare și având aproximativ 2,5 milioane de studenți înscriși la universități catolice din întreaga lume, potrivit statisticilor Vaticanului.

Leon a fost educat de augustinieni și este membru al ordinului religios augustinian, care pune un accent special pe căutarea adevărului de către Sfântul Augustin și porunca „Tolle, lege” („Ia și citește”).

În text, Leon a repetat că părinții sunt principalii educatori ai copiilor lor și că școlile catolice trebuie să coopereze cu ei, nu să le ia locul. El a mai spus că profesorii catolici trebuie să fie ei înșiși modele pentru elevii lor.

„Educatorii sunt chemați la o responsabilitate care depășește contractul lor de muncă: mărturia lor valorează la fel de mult ca lecțiile lor”, a scris el, solicitând formarea continuă a profesorilor catolici atât în domeniul academic, cât și în cel spiritual.

Leon a spus că educația catolică nu se măsoară în eficiență sau rezultate, ci mai degrabă „în demnitate, justiție și capacitatea de a servi binele comun”.

O astfel de viziune, a spus el, „contravine unei abordări pur mercantiliste care adesea obligă educația de astăzi să fie măsurată în termeni de funcționalitate și utilitate practică”.

PapPal a anunțat marți că a semnat un acord cu OpenAI, adoptând Agentic Commerce Protocol (ACP) pentru a integra portofelul său digital în ChatGPT. Această mișcare permite utilizatorilor ChatGPT să descopere și să cumpere de la milioane de comercianți susținuți de PayPal, în timp ce vânzătorii pot lista stocurile fără o înregistrare separată, scrie Baha.

„Sute de milioane de oameni apelează la ChatGPT în fiecare săptămână pentru ajutor în sarcinile zilnice, inclusiv găsirea produselor pe care le iubesc, iar peste 400 de milioane folosesc PayPal pentru a face cumpărături”, a declarat Alex Chriss, președinte și CEO al PayPal.

„Prin parteneriatul cu OpenAI și adoptarea Protocolului de Comerț Agentic, PayPal va alimenta experiențele de plată și comerț care ajută oamenii să treacă de la chat la finalizarea comenzii în doar câteva atingeri pentru bazele noastre comune de clienți”. a mai spus acesta.

Acțiunile PayPal au crescut cu 14% în tranzacțiile premarket de la New York, în urma anunțului.

Comisia de Reglementare Nucleară (NRC) a finalizat evaluarea impactului asupra mediului pentru reactorul experimental de 345 MWe și a confirmat că nu există obstacole care ar putea împiedica construcția acestuia.

Următorul pas este o evaluare finală a siguranței, programată pentru sfârșitul anului 2025, înainte de începerea construcției. Centrala va fi operațională până în 2030, scrie Il Messaggero.

Reactorul de 345 de megawați este răcit cu sodiu lichid și dispune de un sistem inovator de stocare a energiei care folosește sare topită. Această tehnologie transformă întreaga centrală nucleară într-o baterie gigantică la scară de rețea electrică. În funcționare normală, reactorul produce o putere de bază constantă de 45 de megawați. Când cererea de energie crește brusc în rețea, centrala poate crește rapid producția și poate atinge 500 de megawați în doar câteva minute. Practic, centrala funcționează ca o baterie uriașă pentru rețeaua electrică, stocând energia sub formă de căldură în sarea topită și eliberând-o rapid atunci când este nevoie.

Energiile regenerabile sunt intermitente, iar bateriile clasice sunt scumpe. Acest reactor poate stoca căldura, furniza energie constantă și crește puterea când rețeaua are cea mai mare nevoie.

Este un răspuns la cererea tot mai mare de energie și un ajutor în lupta împotriva schimbărilor climatice, promovând independența energetică a SUA și reducând nevoia de combustibili fosili.

Într-un articol publicat pe Gates Notes, miliardarul a comentat cu entuziasm: „Astăzi, mă aflu în orașul Kemmerer, Wyoming, pentru a sărbători ultima fază a unui proiect la care se lucrează de peste 15 ani: proiectarea și construirea unei centrale nucleare de nouă generație”.

„Când va intra în funcțiune (probabil în 2030), va fi cea mai avansată centrală nucleară din lume, mult mai sigură și cu mult mai puține deșeuri decât reactoarele convenționale”, a continuat el.

Gates a subliniat în articolul său că energia nucleară este esențială pentru satisfacerea nevoilor energetice și eliminarea emisiilor de carbon, dar centralele sunt scumpe de construit, iar erorile umane pot provoca accidente. În plus, există riscul de a lăsa în urmă comunități care au furnizat energie timp de decenii.

„Centrala Natrium este proiectată pentru a rezolva aceste probleme și multe altele”, a declarat Gates.

Potrivit unui comunicat al MApN, discuțiile au vizat principalele aspecte privind contribuția României la operațiile, misiunile militare și inițiativele Uniunii Europene în domeniul apărării, cu accent pe sprijinul acordat Ucrainei prin Misiunea Uniunii Europene de Asistență Militară (EUMAM UA) și prin participarea la coalițiile de capabilități.

De asemenea, au fost analizate rezultatele colaborării dintre Armata României și structurile militare ale Uniunii Europene, dar și direcțiile de consolidare a interoperabilității și instruirii comune, inclusiv prin Centrul European de Instruire F-16 din România.

Generalul Vlad a subliniat angajamentul constant al Armatei României pentru consolidarea eforturilor comune pentru întărirea posturii de securitate a Uniunii Europene pe Flancul Estic.

Zece ani au trecut de la tragedia care l-a avut în prim-plan pe fostul ministru de Interne Gabriel Oprea. Tânărul polițist Bogdan Gigină care îl însoțea pe demnitar în coloana oficială a murit după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă din București. Moartea singurului lor copil i-a devastat pe părinții lui Bogdan Gigină. Odată cu trecerea timpului, durerea nu s-a estompat, ci le-a săpat și mai adânc în suflet. Zilele trecute, soții Gigină i-au făcut lui Bogdan parastasul de zece ani. Mama acestuia a vorbit despre suferința care o îngenunchează zi de zi.

În urmă cu zece ani, într-o seară ploioasă de octombrie, soții Gigină au primit cea mai cumplită veste din viața lor. Fiul lor, Bogdan, și-a pierdut viața într-un accident rutier. Tânărul de 28 de ani era polițist, iar în momentul tragediei îl escorta pe fostul ministru de Interne Gabriel Oprea.

Bogdan deschidea drumul coloanei oficiale când a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe strada Ştirbei Vodă, din București, care nu era semnalizată corespunzător. Accidentul a avut loc în condiţii de vizibilitate redusă, dat fiind faptul că era întuneric şi ploua.

În 2018, Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA pentru ucidere din culpă. La acea vreme, procurorii susțineau că responsabili pentru producere accidentului sunt atât fostul ministru, cât și administratorul firmei care săpase groapa din carosabil în vederea unor lucrări la rețeaua de gaze.

Gabriel Oprea ar fi cerut ca cei care însoțeau coloana oficială să circule cu viteză mare, deoarece se grăbea. Oprea a fost acuzat de procurorii DNA că, astfel, a încălcat prevederile legale în privința deplasării demnitarilor.

Anchetatorii au stabilit că, în momentul accidentului, polițistul avea o viteză de 84 km/h. Din cauza întunericului și a condițiilor meteo nefavorabile, Bogdan nu a văzut obstacolele de pe carosabil, mai exact elementele de semnalizare a lucrării. În seara accidentului, ministrul Oprea se deplasa către locuința sa.

În iulie 2023, fostul ministru Gabriel Oprea a fost achitat definitiv în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină, în care a fost judecat pentru ucidere din culpă. La rândul lui, administratorul firmei care nu a semnalizat groapa a fost condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. Instanța a mai stabilit că patronul și firma trebuie să plătească în solidar familiei polițistului daune morale de 150.000 de euro și 50.000 de lei.

Moartea unicului lor copil, la o vârstă atât de fragedă i-a distrus sufletește pe părinții acestuia. Nimic nu reușește să le aline durerea, la fel de intensă ca și cum tragedia s-ar fi întâmplat cu doar o zi în urmă.

Săptămâna trecută, soții Gigină i-au făcut lui Bogdan parastasul de zece ani. Mama acestuia, Carmen Gigină, a vorbit despre drama care i-a transformat viața într-un coșmar. Despre cei zece ani care s-au scurs de la moartea lui Bogdan, femeia ne-a mărturisit în exclusivitate că ”au fost zece ani grei, zece ani de dor și neputință”.

“A putrezit în pământ un copil nevinovat, iar cei din indolența cărora a murit sunt liberi. A lăsat în urmă multă durere. Eu doar respir, atât! În toți anii ăștia care au trecut, ceea ce am trăit nu se poate numi viață, așa cum nu mai poate fi viață până voi pleca lângă el”, ne-a spus în exclusivitate Carmen Gigină.

Potrivit The Guardian, propunerile prezentate în vară de cei mai buni zece jucători și jucătoare din lume, care cereau modificări în distribuirea premiilor, au fost respinse de Australian Open, Roland Garros, Wimbledon și US Open. Turneele au refuzat chiar să se întâlnească în timpul US Open pentru a discuta problema.

Conducerea Slam-urilor a explicat că nu poate intra în negocieri concrete până când nu se va soluționa procesul intentat de PTPA (Asociația Jucătorilor Profesioniști de Tenis), fondată de Novak Djokovic, care a dat în judecată ATP, WTA și Federația Internațională pentru practici anticoncurențiale.

„Am avut discuții constructive la Roland Garros și Wimbledon, așa că a fost frustrant când ne-au spus că nu pot acționa până când nu se rezolvă alte probleme”, a declarat Sinner. „Calendarul este important, dar nimic nu împiedică turneele să abordeze imediat probleme precum pensiile și asistența medicală”.

Italianul a subliniat discrepanța economică: „Turneele de Grand Slam generează cea mai mare parte a veniturilor din tenis, așa că solicităm o contribuție echitabilă pentru a sprijini toți jucătorii și premii care să reflecte mai bine veniturile acestor turnee”.

Premiile în bani reprezintă doar 12-15% din veniturile totale ale Grand Slam-urilor.

La Wimbledon 2025, fondul de premii de 53 milioane de lire a reprezentat doar 12,3% din veniturile totale de 406,5 milioane.

Deși Wimbledon a majorat premiile cu 7% anul acesta, cea mai mare parte a crescut a revenit semifinaliștilor și finaliștilor. Câștigătorii Sinner și Iga Świątek au primit câte 3 milioane de lire, în timp ce pentru cei eliminați în rundele anterioare, creșterea a fost minimă.

„Nu este vorba doar despre premiile câștigătorilor”, a explicat Coco Gauff. „Vrem ca turneele să investească mai mult în tenisul în ansamblu, nu doar în campioni. Există jucători clasați pe locul 200 sau 300 care se luptă să-și câștige existența din acest sport”.

Lupta lui Sinner este susținută de alți jucători de top precum Carlos Alcaraz, Aryna Sabalenka, Madison Keys, Alexander Zverev și Jack Draper, care au semnat scrisorile trimise conducerii Slam-urilor.

Primele discuții au avut loc în mai, înainte de Roland Garros, și în iulie la Wimbledon, dar fără rezultate concrete. Jucătorii s-au plâns de lipsa de transparență, acuzând turneele că nu împărtășesc informații financiare detaliate.

Problema premiilor în bani, a pensiilor și a asistenței medicale, împreună cu lipsa implicării jucătorilor în deciziile privind programarea, a dominat întregul sezon de tenis, iar liderii Slam continuă să amâne orice decizie, invocând procesul PTPA ca obstacol.

„Am abordat și subiectul PNRR și i-am mulțumit domnului comisar pentru sprijinul acordat de Comisia Europeană în finalizarea negocierilor pentru revizuirea acestuia. Această formă revizuită ne va permite să continuăm investițiile importante pe care România le are în momentul de față în domeniul infrastructurii, construcției de spitale, reabilitări de școli și așa mai departe”, a declarat Bolojan.

Premierul a subliniat interesul major al României de a accesa eficient fondurile europene destinate redresării economice.

„Am subliniat interesul sporit al României de a accesa în mod eficient fundurile destinate redresării. Avem la dispoziție până în luna august anului viitor de cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro care vor constitui baza investițiilor României în cursul anului viitor”.

Șeful Executivului a precizat că Guvernul se va concentra pe finalizarea lucrărilor și respectarea jaloanelor pentru a asigura accesarea fondurilor europene.

„Pentru asta ne vom focaliza pe lucrări, pe respectarea jaloanelor în așa fel încât să putem să accesăm fundurile europene și mulțumesc încă o dată Comisia Europeană și domnului comisar, de asemenea echipei care îl însoțește pentru tot sprijinul pe care ne l-a acordat până acum”, a conchis premierul.

Societatea Spaniolă a Somnului (SES) recomandă menținerea orei de iarnă, considerând-o mai sănătoasă decât cea de vară, care scade durata somnului. Experții susțin că ora de iarnă menține un ritm biologic mai stabil, ceea ce îmbunătățește performanța intelectuală și reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare, obezității și insomniei. Este deosebit de benefică pentru grupurile sensibile, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă.

Un studiu internațional, în care a participat Departamentul de Fiziologie al Universității din Granada, confirmă avantajele orei de iarnă, deoarece variațiile luminii de-a lungul anotimpurilor sunt mai line și permit o adaptare mai bună, pe când ora de vară o perturbă. Totodată, ora de iarnă limitează expunerea excesivă la lumină seara, care poate afecta sănătatea prin perturbarea ceasului biologic.

Însă scurtarea zilei poate afecta starea de spirit, după cum avertizează psihologul și neuropsihologul José Antonio Portellano.

Expunerea redusă la lumina soarelui diminuează producția de serotonină și melatonină, substanțe esențiale pentru reglarea somnului și a stării de spirit, favorizând tristețea sau melancolia.

Pentru a face mai ușoară tranziția, Asociația pentru Autocontrolul Sănătății recomandă:

• Stabilește o rutină fixă de somn și trezire.
• Evită puii de somn până ce te obișnuiești cu noul program.
• Nu lua mese grele aproape de culcare și așteaptă cel puțin o oră după masă înainte de somn.
• Redu consumul de cafeină și alte stimulente.
• Practică exerciții fizice cu câteva ore înainte de culcare.
• Evită luminile puternice ale telefoanelor, tabletelor sau computerelor înainte de somn.

Copiii resimt mai intens schimbarea orei, putând fi mai nervoși, somnoroși sau iritabili.

Recomandările pentru adaptarea lor includ:

• Să își ajusteze treptat rutina cu 10–15 minute mai devreme în fiecare zi, cu câteva zile înainte.
• Să meargă la culcare și să se trezească puțin mai devreme progresiv.
• Să fie expuși cât mai mult la lumina soarelui dimineața, acasă sau pe drum spre școală/grădiniță.
• Puiul de somn din prima parte a după-amiezii poate fi menținut, dar nu mai lung decât de obicei; pentru copiii mai mari, nu mai mult de 30 de minute în primele zile de adaptare.

Bolojan a spus, după întâlnirea cu Valdis Dombrovskis, că în această lună sunt câteva evenimente importante ale Comisiei Europene care țin de România. Astfel, pe ordinea de zi a Consiliului Ecofin, din prima jumătate a lunii, va fi o evaluare a modului în care România a gestionat deficitul excesiv: „Ne bazăm ca în baza măsurilor care au fost luate, Comisia să ne susțină și să recunoască acest lucru”.

De asemenea, va fi un alt subiect important, respectiv PNRR-ul, care odată aprobat și în Consiliul Ecofin, României i se va permite să depună cererele de plată la final de an, în așa fel încât să poată încasa granturile europene pentru a asigura continuarea investițiilor și pentru a fi menținute echilibrele financiare.

„Ținta de deficit pe care ne-o propunem pentru anul viitor trebuie să se apropie de 6%. Pentru asta, așa cum v-am spus, măsurile care le vom adopta în luna noiembrie și în pregătirea bugetului vor fi determinante și Guvernul își propune să adopte aceste măsuri în așa fel încât să menținem capacitatea țării noastre de a avea acces pe piețe, să menținem o stabilitate economică care, din a doua jumătate a anului, să își arate rezultatele și să putem trece cât mai repede posibil prin această perioadă dificilă”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.

Datele divulgate online includ nu numai conturile de e-mail în sine, ci și parolele care se presupune că sunt asociate cu aceste conturi.

Această breșă de securitate ar putea permite hackerilor să acceseze nu numai conturile de e-mail, ci și toate celelalte conturi care depind de Gmail, potrivit Independent.

Breșa a avut loc în aprilie anul acesta, dar a fost recent semnalată de Have I Been Pwned, un site web care urmărește breșele de date, astfel încât utilizatorii să poată fi avertizați cu privire la acestea.

Datele provin dintr-un atac cibernetic mult mai amplu, care a fost agregat de pe internet, potrivit lui Troy Hunt, care administrează site-ul web.

Utilizatorii pot verifica dacă adresele lor de e-mail și parolele fac parte din atac – sau din orice altă încălcare a datelor urmărită – utilizând acel site web. În total, site-ul web a urmărit 917 site-uri web compromise și peste 15 miliarde de conturi.

Dacă contul unui utilizator a fost compromis sau ar putea fi compromis, atunci există o serie de acțiuni recomandate relativ simple.

Utilizatorilor li se recomandă să își schimbe parola Gmail și să configureze autentificarea în doi pași.

Autentificarea în doi pași adaugă un nivel suplimentar de securitate unui cont, astfel încât chiar și un hacker care a furat parola unui utilizator nu ar putea obține acces doar cu aceasta.

Spre deosebire de alte sisteme, Google utilizează o serie de provocări secundare diferite și afirmă că instrumentele sale vor alege cea mai potrivită pentru a împiedica accesul hackerilor la un cont.

Premierul ungar Viktor Orban intenționează să colaboreze cu omologii din Cehia și Slovacia – Andrej Babiš și Robert Fico – pentru a constitui o alianță anti-Ucraina în cadrul UE, scrie POLITICO.

O alianță politică fermă este încă departe, însă formarea acesteia ar putea împiedica în mod semnificativ eforturile UE de a sprijini financiar și militar Ucraina, menționează sursa citată.

„Cred că va veni – și va fi din ce în ce mai vizibilă”, a declarat directorul politic al prim-ministrului, Balázs Orbán, întrebat despre potențialul unei alianțe anti-Ucraina care să înceapă să acționeze ca un bloc în cadrul Consiliului European.

Consilierul lui Viktor Orban a adus în discuție și grupul Visegrad 4, format din Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia în vremea în care Partidul polonez Lege și Justiție se afla la putere. „A funcționat foarte bine în timpul crizei migrației. Așa am putut rezista”, a spus oficialul ungar.

Fico și Babiš au preluat punctele de vedere ale liderului maghiar cu privire la Ucraina, pledând pentru un dialog cu Moscova în locul presiunii economice.

Pe de altă parte, eforturile Ungariei de a încheia alianțe politice la Bruxelles depășesc cadrul Consiliului European, subliniază consilierul Balázs Orbán pentru POLITICO.

În plus, oficialul ungar mai afirmat că Partidul Fidesz al prim-ministrului maghiar ar putea să-și extindă parteneriatele în Parlamentul European, numind grupul de dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni, grupul de extremă dreapta Europa Națiunilor Suverane și „unele grupuri de stânga” ca potențiali aliați.

Comisarul european a vorbit despre deficitul înregistrat de România și a spus că „este esențial să fie luate măsuri curajoase ca să corecteze această situație și să reducă vulnerabilitățile României”.

El susține că amploarea și natura măsurilor luate „corespund pe deplin cu eforturile de a face ca România să reintre în linie, dar încă ne așteptăm ca deficitul bugetar să fie de 8,3%”.

Valdis Dombrovskis a declarat că este important ca ținta de deficit pentru 2026 trebuie să fie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv conform planurilor.

„Piețele financiare au recunoscut aceste lucruri și permit României să rămână o țintă recomandată pentru investiții în conformitate cu viziunea piețelor. Și este important ca România să păstreze accesul la piețele internaționale de capital și să se asigure că își poate finanța prioritățile de politici la costuri acceptabile. Pe mai departe trebuie să ne asigurăm că sistemul de finanțe publice și creșterea economică înregistrează performanțe solide și tocmai de aceea sunt necesare eforturi continue și implicare”, a mai declarat comisarul european.

El a mai anunțat că, având în vedere raporturile autorităților române și măsurile luate în ultimele luni, Comisia va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privitor la procedura de deficit fiscal excesiv până la sfârșitul lunii noiembrie: „Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, acest lucru va permite Comisiei să oprească procesul de condiții macroeconomice și să evite suspendarea fondurilor europene”.