MediaFax.ro

După două săptămâni de război împotriva Iranului, președintele Donald Trump ar putea fi în curând gata să declare victoria. Dar se confruntă cu o provocare: Și Teheranul are și dreptul de vot, spune în analiză Washington Post.

Cu cea mai mare parte a marinei iraniene eliminată, o mare parte din stocul său de rachete distrusă și lideri de rang înalt uciși, Trump se apropie de obiectivele stabilite de liderii săi militari la începutul războiului .

După 2 săptămâni de război, regimul din Teheran este încă la putere

Însă două săptămâni de conflict nu au atins obiectivele mai ample pe care Trump le-a declarat uneori. Practic, un regim întărit la Teheran rămâne la putere și perturbă piețele globale de petrol prin blocarea rutei de transport maritim vitale care permite petrolului și gazelor să iasă din Golful Persic.

Liderii țării ar putea fi mai dornici ca niciodată să se grăbească spre o armă nucleară, spun diplomați și analiști.

Iranul păstrează controlul asupra a ceea ce Statele Unite și națiunile aliate consideră a fi 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, ceea ce îi oferă un alt avantaj în timp ce regimul se luptă să se apere și să îndure atacul SUA și Israelului.

Presiuni din interiorul Partidului Republican pe Donald Trump, înaintea alegerilor

Paradoxul pune la încercare capacitatea lui Trump de a pune capăt războiului, în contextul în care acesta se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea propriului partid pentru a-și concentra atenția asupra economiei înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Prețurile benzinei au crescut cu 25% de când Statele Unite și Israelul au început să bombardeze Iranul, fermierii se confruntă cu creșterea costurilor îngrășămintelor, iar numărul soldaților americani morți este în creștere.

Teheranul s-a dovedit rezistent în capacitatea sa de a ataca navele care încearcă să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face neclar dacă o oprire unilaterală a războiului de către partea americană ar fi suficientă pentru a reduce prețurile la energie.

Provocări uriașe pentru statele din Golf, aliate ale SUA

Bombardamentul iranian a reprezentat, de asemenea, provocări uriașe pentru națiunile din Golful Persic care au fost în mod tradițional aliate ale SUA și găzduiesc baze militare americane.

Trump continuă să afirme că el, singur, controlează ritmul luptelor.

Războiul se va termina „când îl voi simți, îl voi simți în oasele mele”, a declarat Trump vineri pentru Fox News Radio, spunând că nu crede că „va fi lung”.

El a adăugat: „Suntem mult înaintea termenului. Mult înainte.”

„Catastrofă strategică”

 Există însă o mare diferență între ceea ce s-a putut realiza pe câmpul de luptă și capacitatea Washingtonului de a controla Iranul ca amenințare regională, a declarat Suzanne Maloney, expertă în relațiile SUA-Iran și vicepreședinte pentru politică externă la Brookings Institution.

„Am avut un succes imens în atingerea unor obiective militare specifice, dar atâta timp cât Iranul poate dicta data de încheiere a războiului și totuși poate păstra o cale către capacitatea de a produce arme nucleare, este o catastrofă strategică”, a spus ea.

Un risc pentru administrație este că stimularea Teheranului în ceea ce privește arsenalul său nuclear s-ar fi putut schimba, susținătorii de linie dură fiind acum mult mai determinați să dezvoltare un dispozitiv nuclear brut, au declarat diplomați și analiști, pentru WaPo.

Nu se știe dacă Iranul poate accesa stocul de gaz de uraniu îmbogățit. Se crede că recipientele care conțin gazul sunt îngropate sub dărâmături după bombardarea siturilor nucleare de către SUA în iunie. De asemenea, este incert dacă inginerii și oamenii de știință iranieni ar putea transforma acel gaz în material pentru o bombă, arată ziarul.

Ce va face Mojtaba Khamenei, o altă necunoscută

Spre deosebire de fostul liderul suprem iranian Ali Khamenei, fiul și succesorul său, Mojtaba Khamenei, ar putea avea calcule diferite. Sau s-ar putea să nu dețină autoritatea și puterea de a-i ține pe membrii mai extremiști ai sistemului de securitate iraniană în cazul în care aceștia ar încerca să instaleze o bombă.

„Am stârnit o stare de alarmă și l-am făcut și mai intransigent”, a declarat Brian Katulis, cercetător senior la Institutul din Orientul Mijlociu.

SUA, probleme cu Iranul, de la Jimmy Carter încoace

Capacitatea Iranului de a reprezenta o amenințare la adresa securității globale a atras atenția fiecărui președinte de la Jimmy Carter încoace. Atât republicanii, cât și democrații s-au confruntat cu intermediarii țării, cu ambițiile sale nucleare și cu sponsorizarea terorismului în întreaga lume.

Fostul președinte Barack Obama a pariat că o mare parte a moștenirii sale va fi un acord din 2015 care a impus controale stricte asupra programului nuclear al Teheranului.

Trump rupt acel acord după ce a preluat mandatul în 2017, spunând că este prea indulgent. La acea vreme, democrații au spus că abandonarea pactului ar duce în cele din urmă la un război cu Iranul, o acuzație pe care aliații lui Trump au negat-o.

Întrebat vineri, la o conferință de presă, despre stocul de combustibil nuclear al Iranului, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a refuzat să spună dacă forțele americane plănuiau o incursiune terestră pentru a încerca să obțină uraniul puternic îmbogățit sau dacă administrația Trump intenționa să continue să se bazeze pe diplomație pentru a face față amenințării.

„Președintele și-a concentrat atenția asupra capacităților nucleare”, a spus Hegseth. „Și voi spune că avem o serie de opțiuni, până la și inclusiv decizia Iranului de a renunța la acestea, lucru pe care, bineînțeles, l-am saluta. Nu au fost dispuși să facă [asta] în negocieri. Nu aș spune niciodată acestui grup sau lumii ce suntem dispuși să facem sau cât de departe suntem dispuși să mergem, dar cu siguranță avem opțiuni.”

Efecte. Amenințările teoretice au devenit reale: Strâmtoarea Ormuz

Dincolo de programul nuclear, atacul comun americano-israelian care a început pe 28 februarie, distrugând în același timp o parte semnificativă a capacității militare a Iranului, a declanșat o nouă amenințare din partea Iranului, făcând ca preocupări care până de curând erau doar teoretice să devină reale.

Aceasta include atacuri asupra petrolierelor din Strâmtoarea Hormuz, punctul de legătură dintre Iran și Oman, lat de 34 de kilometri, care înghesuie navele care vin și pleacă din națiuni bogate în petrol, precum Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.

Înainte de război, amenințarea „era strategică, se profila în fundal și era mereu prezentă”, a spus Katulis.

„Acum este mult mai iminent și persistent”, a spus el. „E încă devreme, dar s-ar putea să fi făcut acest regim și mai imprevizibil și ar putea avea parte de atacuri rapide în orice moment în acea strâmtoare.”

Casa Albă a declarat că acțiunile iraniane împotriva Strâmtorii au făcut întotdeauna parte din planificarea SUA pentru un atac asupra țării. Acum însă, că războiul a început, Statele Unite s-au dovedit până acum incapabile să mențină calea navigabilă deschisă. Comandamentul Central al SUA a declarat marți că a efectuat atacuri împotriva navelor iraniene care plasează mine în apropierea strâmtorii, o dovadă a îngrijorărilor SUA.

SUA, atrase în conflict din cauza crizei energetice. Pușcașii marini pe Insula Kharg?

Statele Unite par să fie atrase tot mai mult în conflict din cauza situației energetice, relatează Washington Post.

Vineri, Trump a declarat că armata americană a „distrus complet” fiecare țintă militară de pe insula Kharg, un punct cheie de tranzit energetic iranian.

A doua zi, el a cerut Chinei, Franței, Japoniei, Coreei de Sud, Marii Britanii și altor state să trimită nave pentru a combate „constrângerea artificială” a atacurilor Iranului asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz.

A fost o schimbare notabilă față de sâmbăta precedentă, când le-a spus cu bucurie jurnaliștilor de la bordul Air Force One că a respins o ofertă britanică de a trimite portavioane în regiune.

Tot vineri, oficiali americani au declarat că o unitate expediționară a pușcașilor marini va fi desfășurată din Japonia în Orientul Mijlociu, sporind puterea de foc din regiune.

Unitatea include peste 2.200 de pușcași marini și este completată de peste 2.000 de membri suplimentari ai Marinei, răspândiți pe trei nave de război.

Senatorul Lindsey Graham (republican din Carolina de Sud), un parlamentar cu poziții agresive și confident al lui Trump, care a pledat ani de zile pentru schimbarea regimului în Iran, a sugerat că pușcașii marini ar putea ataca în curând insula Kharg – o trecere la o invazie terestră care ar reprezenta o escaladare majoră a tensiunilor.

„Cel care controlează Insula Kharg controlează destinul acestui război”, a postat Graham pe X. „Semper Fi.” Semper Fi este sloganul Pușcașilor Marini.

Nu a fost clar dacă ultima desfășurare are vreo legătură cu Kharg. Pușcașii marini sunt antrenați în debarcări amfibii, cucerirea insulelor și lansarea de artilerie cu rachete asupra adversarilor de pe mare. Desfășurarea a fost relatată pentru prima dată de Wall Street Journal.

Strâmtoarea Ormuz a devenit punctul central al războiului

Liderii de rang înalt ai Pentagonului spun că Strâmtoarea este un punct central din ce în ce mai mare al eforturilor lor, dar au recunoscut tacit provocarea cu care se confruntă, în ciuda faptului că au distrus o mare parte din marina iraniană.

„Singurul lucru care interzice tranzitul în strâmtoare în acest moment este atacul Iranului asupra navelor. Este deschis tranzitului, în cazul în care Iranul nu face acest lucru”, a declarat Hegseth la conferința de presă de vineri.

Ar putea trece ceva timp până când armata americană va putea rezolva problema strâmtorii, a declarat joi secretarul pentru Energie, Chris Wright, declarând pentru CNBC că o operațiune ar putea fi gata până la sfârșitul lunii.

Până atunci, Statele Unite și aliații săi sunt obligați să ia măsuri extraordinare pentru a încerca să reducă prețurile petrolului . Cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au anunțat miercuri că intenționează să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din stocurile lor, inclusiv 172 de milioane de barili din Statele Unite.

Suspendarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Câștigă Kremlinul

Într-un alt efort de a livra aprovizionări cu petrol pe piețele globale, administrația Trump a suspendat joi sancțiunile împotriva exporturilor de petrol rusesc , un regres pentru eforturile președintelui de a pune capăt războiului din Ucraina.

Decizia va aduce o câștig neașteptat pentru vistieria Kremlinului și îi va oferi, eventual, mai multe resurse pentru a-și finanța lupta.

Situația ar putea deveni și mai dificilă: obiectivele se schimbă, punctul final se îndepărtează. Rezolvarea?

Oricât de complicat ar putea fi să se pună capăt conflictului acum, situația ar putea deveni și mai dificilă dacă Statele Unite ar fi atrase în unele dintre versiunile mai ambițioase ale obiectivelor lui Trump, inclusiv schimbarea regimului, a declarat Dan Shapiro, care a fost ambasadorul SUA în Israel în timpul mandatului lui Obama și este acum membru al Consiliului Atlantic.

Trump ar putea gestiona unele dintre provocările legate de strâmtoare și uraniu fără a se implica într-un conflict fără sfârșit cu Teheranul, a spus el.

„Nu este clar dacă Iranul ar accepta un armistițiu declarat unilateral”, a spus el. „Dacă nu o fac, desigur, SUA ar trebui să răspundă, dar acest răspuns poate fi modelat într-un mod care să se îndrepte spre o detensionare  treptată și reciprocă. Mi se pare o cale mai înțeleaptă decât acest set de obiective în continuă schimbare și un punct final în continuă îndepărtare, spre care altfel se pare că suntem atrași.”

Liderul social-democrat susține că bugetul nu protejează oamenii obișnuiți.

„Noi avem astăzi un buget de dreapta, făcut după chipul și asemănarea domnului Bolojan, un buget care, în mare, are grija până la urmă a oamenilor bogați, dar care nu protejează absolut deloc oamenii obișnuiți. Noi reprezentăm cam 46% din ponderea Coaliției de guvernare. Domnul Bolojan este președintele PNL, dar este premier și cu voturile PSD. Deci aici ar trebui să discutăm și despre ponderea pe care politicile de stânga, social-democrate, le are în această pondere”, a declarat Sorin Grindeanu, la Antena 3 CNN.

El spune că în Pachetul de Solidaritate nu este vorba de PSD, ci de categorii de români.

„În primul rând să știți că aici nu e vorba de PSD, aici e vorba de pensionari, de familii cu copii, de persoane cu dizabilități, de muncitori pe salariul minim, de agricultori sau de antreprenorii români.
Aici nu sunt dorințe ale PSD-ului, ci, până la urmă, noi n-am intrat în această guvernare pe post de ficus, ci ca să ne asigurăm că românii sunt protejați. Iar acum, pachetul de solidaritate este prioritatea noastră”, a spus liderul social-democrat.

Președintele PSD susține că luni partidul va depune amendamente la buget.

„1,1 miliarde reprezintă ceea ce noi mâine dimineață la prima oră vom depune ca amendamente în Parlament pentru a completa toate lucrurile legate de Pachetul de solidaritate”, a mai spus Grindeanu.

Consiliului Politic Național al Partidului Social Democrat a decis duminică să voteze bugetul de stat pentru anul 2026, dar reprezentanții partidului anunță că vor depune amendamente. Grindeanu i-a adresat o scrisoare premierului Ilie Bolojan, în care acuză „un simulacru de dialog care are loc, de prea mult timp, în ședințele coaliției de guvernare”.

Potrivit Isu Bihor, pompierii au fost sesizați în jurul orei 18:55 cu privire la faptul că o parapantă cu motor, în care se aflau două persoane, s-a prăbușit pe un câmp de pe raza localității Olosig.

La fața locului au fost trimise o autospecială de intervenție, o ambulanță SMURD, echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD și un echipaj al SAJ.

La sosirea echipajelor, cele două victime se aflau în afara parapantei, ambele în stop cardio-respirator.

Medicii au făcut manevre de resuscitare pilotului, în vârstă de 52 de ani, și pasagerei, în vârstă de 19 ani.

Ambele victime au fost declarate decedate.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a ironizat afirmațiile președintelui Donald Trump conform cărora ar fi „învins” Iranul, relatează CNN.

Răspunzând la o postare pe X despre Trump, Ghalibaf a spus că președintele SUA „a susținut că ne-a «învins» de 9 ori în ultimele două săptămâni. Hilar!”

Nu este clar la care dintre cele nouă comentarii se referă Ghalibaf, dar Trump a susținut că SUA câștigă războiul cu Iranul în mai multe rânduri.

Ieri, Trump a postat pe Truth Social că SUA „au învins și decimat complet Iranul, atât militar, cât și economic, și în orice alt mod”. Într-o altă postare pe rețelele de socializare, el a spus vineri că Iranul este „total învins și vrea un acord – Dar nu un acord pe care l-aș accepta!”.

Președintele Donald Trump a declarat sâmbătă seară, într-un amplu interviu telefonic pentru NBC News, că el nu este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, în ciuda disponibilității Teheranului de a face acest lucru. „Termenii nu sunt încă suficient de buni”, spune președintele SUA care a refuzat să să spună care ar fi acei termeni.

Liderul de la Casa Albă l-a criticat dur pe Volodimir Zelenski, a vorbit despre prețul petrolului, despre situația din Strâmtoarea Ormuz, despre liderii iranieni și a oferit și detalii despre cum se va desfășura războiul în zilele următoare.

Barcelona a dominat încă din prima repriză. Raphinha a deschis scorul în minutul 9 dintr-un penalty și a dublat avantajul în minutul 21, tot de la 11 metri. În minutul 38, Dani Olmo a crescut avantajul. Sevilla a replicat în prelungirile primei reprize prin golul lui Oso. 

În repriza secundă, Raphinha și-a completat hat-trick-ul în minutul 51, iar fundașul João Cancelo a marcat pentru 5-1 în minutul 60. Din nou, Sevilla a marcat la finalul reprizei prin Djibril Sow, stabilind scorul final de 5-2. 

În urma acestei victorii, formația antrenată de Hansi Flick se menține pe poziția de lider în La Liga, cu 70 de puncte, rivala, Real Madrid, fiind pe locul al doilea cu 66 de puncte. 

Echipele de start

FC Barcelona 

Antrenor: Hansi Flick: 

4-3-3: J. García – X. Espart, P. Cubarsí, G. Martín, J. Cancelo – Pedri, M. Bernal, D. Olmo – R. Bardghji, R. Lewandowski, Raphinha

Sevilla 

Antrenor: Matías Almeyda

4-2-3-1: O. Vlachodimos – G. Suazo, N. Gudelj, T. Nianzou, J. Carmona – D. Sow, L. Agoume – Oso, A. Sánchez, J. Sánchez – A. Adams

„Sentimentul de apartenență la poporul maghiar arde adânc în noi, fără ca noi înșine să ne dăm seama, asemenea munților vulcanici, care sunt vârfuri de piatră rece, dar care, odată, vor erupe”, se arată în mesajul oficial transmis de președintele Ungariei, Tamás Sulyok, pe Facebook, în care citează pe jurnalistul și scriitorul maghiar, Géza Gárdonyi.

Sulyok, i-a acordat lui Sándor Tamás, liderul Consiliului Județean Prahova distincția de Ofițer al Ordinului de Merit al Ungariei, secțiunea civilă.

„Îi mulțumesc din suflet pentru activitatea sa de consolidare a comunității, care servește unității naționale maghiare și păstrării și întăririi identității seciești, pentru eforturile sale de conducere depuse în vederea asigurării utilizării limbii materne, precum și a respectării drepturilor minorităților”, se arată în mesajul publicat de Sulyok.

Anterior, președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a precizat că data de 15 Martie este o sărbătoare a libertății și a unității poporului maghiar, numind această sărbătoare drept „un simbol în sufletele noastre”. 

Tamás Sulyok a participat la evenimentul desfășurat la Târgul Secuiesc

Aflat în vizită în România, președintele maghiar a participat la evenimentul dedicat aniversării revoluției organizat la Târgul Secuiesc.

„Este un sentiment înălțător să ne amintim, alături de compatrioții noștri din Transilvania, de aniversarea revoluției și a luptei noastre pentru libertate, în mijlocul celor care sărbătoresc în piața principală din Târgu Secuiesc”, a fost mesajul transmis de Sulyok.

Acesta a precizat că Ziua Maghiarilor de Pretutindeni îi învață pe cetățenii maghiari să creadă în ei înșiși, dar și în comuniunea lor națională.

„Avem nevoie de o mândrie sănătoasă și echilibrată, și avem nevoie de încrederea reciprocă care ne leagă”, a mai transmis președintele Ungariei.

La revoluția din 1848, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, astfel ziua de 15 martie devenind Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Și oficialii români au transmis mesaje de apreciere comunității maghiare din țara noastră

Cu prilejul acestei zile, și oficialii români le-au transmis mesaje de apreciere maghiarilor din România. Președintele Nicușor Dan a precizat că „sărbătoarea este un prilej pentru a aprecia contribuția maghiarilor din România la dezvoltarea națiunii noastre”.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că sărbătoarea de 15 Martie „ne amintește tuturor de valorile libertății, demnității și solidarității care au stat la baza construirii Europei moderne”, afirmând și că „România a demonstrat că poate fi un model regional de respect între comunități”.

De asemenea, Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a transmis „gânduri de respect și apreciere comunității maghiare din România”.

Președintele PSD Sorin Grindeanu i-a adresat duminică o scrisoare premierului Ilie Bolojan.

„Vă adresez această scrisoare deschisă în calitatea mea de președinte al Partidului Social Democrat, principala formațiune politică din Parlament, pentru a pune capăt unui simulacru de dialog care are loc, de prea mult timp, în ședințele coaliției de guvernare. PSD a intrat la guvernare pentru a aduce stabilitate și protecție românilor, nu pentru a fi complice la un experiment economic dezastruos, bazat pe o austeritate oarbă și profund inechitabilă”, se arată în document.

Grindeanu anunță că în cadrul ședinței Consiliului Politic Național al Partidului Social Democrat s-a decis votarea bugetului de stat pentru anul 2026, dar cu susținearea modificărilor pe care PSD le consideră obligatorii pentru ca bugetul să conțină și viziunea social-democrată.

„Astfel, vom depune amendamente în Parlament pentru a asigura finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, adică a sprijinului pentru 3,5 milioane de familii – pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame sau veterani, care suferă cel mai mult în urma măsurilor de austeritate din ultimul an”, spune Sorin Grindeanu.

„Am ales această variantă democratică pentru a depăși blocajul pe care l-ați creat la nivelul coaliției prin neacceptarea solicitărilor rezonabile ale PSD și invităm toate forțele politice din Parlament să susțină acest demers. Aceasta este poziția mea, în urma mandatului ferm al întregului partid. Nu mai pot asista la sărăcirea deliberată a milioane de români și nu mai pot gira o atitudine de sfidare permanentă la adresa PSD, partidul care asigură stabilitatea Coaliției cu o pondere de 46% din actuala guvernare”, adaugă liderul PSD.

Acesta arată că abordarea lui Ilie Bolojan a devenit inacceptabilă: „în loc să fiți un scut puternic pentru românii de rând și companiile românești, ați devenit un sprijin puternic pentru multinaționale”.

Plan economic cu greșeli majore

Grindeanu îl acuză pe premier că a tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale și a revocat măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaționale: „Prin aceste decizii, ați luat miliarde de lei din bugetul statului și i-ați lăsat cadou bogaților. Ați ales deliberat să vă lipsiți de resurse vitale pentru a servi interesele marilor corporații. Și acum ne cereți <responsabilitate> când discutăm dacă un copil cu dizabilități trebuie să primească o creștere de la 80 de lei la 199 de lei din partea statului”.

El spune că planul economic al premierului „este o colecție de greșeli majore, care a dus țara în recesiune”.

„Realitatea cifrelor vă contrazice retorica: Avem 6 luni consecutive de cădere a consumului din cauza creșterilor de TVA (cota generală și cote reduse) și a accizelor impuse de dumneavoastră! Avem 6 luni de scădere consecutivă a puterii de cumpărare a salariilor, cea mai mare din ultimii 15 ani! Avem cea mai drastică reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimul sfert de secol! În tot acest timp, planul de relansare economică propus de PSD încă din septembrie 2025 a fost amânat 6 luni, întârziat și blocat de dumneavoastră. Din ce să crească economia dacă ați sabotat toate motoarele de creștere?”, spune în scrisoare liderul PSD.

Lista greșelilor

El a prezentat și o listă a greșelilor premierului, pe care o numește lungă și dureroasă:
•⁠  ⁠Guvernare pentru 5% cei mai bogați, austeritate pentru 95% dintre români. Ați pus povara pe clasa mijlocie și pe cele 5,2 milioane de români care trăiesc în sărăcie, refuzând alte soluții care ar fi așezat povara echitabil.
•⁠  ⁠Ați lovit în cei vulnerabili. Măsurile dumneavoastră au adus suferință femeilor gravide, veteranilor și persoanelor cu dizabilități, provocând tensiuni sociale enorme prin încasarea contribuțiilor de sănătate, chiar dacă nu fost încasări semnificative la buget.
•⁠  ⁠Ați accelerat criza. Dacă scoatem efectul inflației din încasările de TVA, creșterea reală este de doar 0,9%, iar la accize impactul real este pe minus 5%! Ați lovit economia fără a rezolva problema bugetară.
•⁠  Ați lovit puternic în structura sistemului de educație, vulnerabilizând viitorul României. Sunt sute de profesori care pleacă din sistem și mii de copii care nu vor mai beneficia de experiența lor. Iar bugetul pe care-l propuneți la Educație nu aduce vreo îmbunătățire, ci o înrăutățire a situației.
•⁠  ⁠Ați blocat investițiile și ați redus consumul. Prin creșteri de TVA, accize și blocarea măsurilor de relansare, ați asigurat intrarea rapidă în recesiune.
•⁠  ⁠Ați ales multinaționalele în detrimentul IMM-urilor românești. Scutirile de taxe pentru corporații prin reducerea IMCA și eliminarea limitei de deductibilitate înseamnă un minus de 3 miliarde lei anual! Exact cât povara pusă pe cei peste 200.000 de profesori. În schimb, aruncați 100.000 de IMM-uri românești în faliment.
•⁠  ⁠Inflația de 10% este o taxă ascunsă, domnule Ilie Bolojan! Alegerea dumneavoastră de a crește taxe indirecte, TVA, accize, a dublat inflația. BNR confirmă: fără aceste creșteri, inflația ar fi fost la jumătate.
•⁠ Ați implementat o austeritate sălbatică pentru cei care muncesc, lăsând evaziunea neatinsă la 10% din PIB și ignorând arieratele de 37 miliarde lei. Astfel s-a ajuns la 95% din povara pe muncă și 5% pe capital.

Grindeanu spune în scrisoare că PSD refuză să mai participe la falimentul României.

„Prin urmare, PSD va susține adoptarea neîntârziată a următoarelor măsuri:
•⁠  ⁠Amendarea în Parlament a Pachetului de Solidaritate, un sprijin real pentru 3 milioane de beneficiari, inclusiv majorarea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități și sprijin pentru familiile monoparentale, cu un impact bugetar minor, de doar 0,16% din PIB.
•⁠  ⁠Includerea acestor măsuri în Bugetul de Stat pe 2026, un buget care trebuie să fie bazat pe investiții masive și sprijin real pentru categoriile vulnerabile.
Decizia corectă pentru milioane de români va fi luată în Parlament.
Susțineți cerințele rezonabile ale PSD și ale celorlalte partide din Coaliție sau asumați-vă consecințele politice”, încheie Sorin Grindeanu.

Manchester United a deschis scorul în minutul 53 prin reușita lui Casemiro, însă Villa a egalat în în minutul 64, prin reușita lui Ross Barkley. Cu toate acestea, United s-a impus prin reușitele lui Matheus Cunha din minutul 71 și reușita lui Benjamin Šeško ( min. 81) care a închis tabela la 3-1 pentru United. 

Prin aceasta victorie, formația antrenată de Michael Carrick își consolidează poziția pe podiumul Premier League, distanțându-se la trei puncte de Aston Villa. Echipa din Birmingham are un avans de trei puncte față de Chelsea, aflată pe poziția a cincea și față de Liverpool, aflată pe poziția a șasea, dar cu un meci în minus. 

Echipele de start

Manchester United 

Antrenor: Michael Carrick

4-2-3-1: S. Lammens – D. Dalot, L. Yoro, H. Maguire, L. Shaw –  Casemiro, K. Mainoo – A. Diallo, B. Fernandes, M. Cunha –  B. Mbeumo (schimbat de Šeško). 

Aston Villa 

Antrenor: Unai Emery 

4-2-3-1: E Martínez – L. Digne, T. Mings, E. Konsa, L. Bogarde – A. Onana, R. Barkley – E. Buendia, M. Rogers, J. McGinn – O. Watkins

„Aprobarea este pentru Otopeni și pentru Mihail Kogălniceanu pentru aceste aeronave tip cisternă. Dacă decid să le ducă la Otopeni sau la Mihail Kogălniceanu este o decizie a partenerului american despre care nu avem noi niciun fel de informație, pur simplu decizia lor strategică. Ceea ce pot să vă spun este că singurele aterizate până acum sunt cele de azi-dimineață, aceste trei avioane cisternă”, a spus Radu Miruță la Digi24.

El spune că aceste avioane sunt însoțite de militari.

„Decizia dată de Parlament, pentru capacitățile de descurajare pe care Statele Unite le vor trimite pe teritoriul României, ele vor fi gestionate de 400-500 de militari. Cu aceste aeronave a venit un număr de militari asociați, cu restul produselor pe care Statele Unite le vor instala pe teritoriul României pentru a crește capacitatea de descurajare, de asemenea vor veni militari asociați”, a adăugat Miruță, care a precizat că nu știe care este numărul de militari asociați unei asemenea aeronave.

El a precizat că avioanele de tip cisternă sunt pentru realimentare și vor fi folosite în conformitate cu strategia și decizia Statele Unite ale Americii.

Este vorba de avioane Boeing KC-135 Stratotanker, care servesc drept coloana vertebrală a capacității SUA de realimentare în aer.

Întrebat dacă este o desfășurare temporară, ministrul Apărării a spus: „Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este cel oficial. Votul de săptămâna aceasta a fost pentru 90 de zile”.

Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a transmis sâmbătă că va deschide strâmtoarea „într-un fel sau altul” și a îndemnat țări precum Marea Britanie, China și Franța să trimită nave de război în zona respectivă.

În cadrul unei emisiuni la BBC, Ed Miliband a declarat că redeschiderea strâmtorii reprezintă o „prioritate” și că există „diferite modalități prin care putem contribui, inclusiv prin utilizarea dronelor de detectare a minelor”.

Întrebat dacă Marea Britanie ia în considerare trimiterea de drone sau nave în regiune, Miliband a răspuns: „Puteți fi siguri că orice opțiuni care pot ajuta la redeschiderea strâmtorii sunt analizate împreună cu aliații noștri”.

Refuzând să ofere detalii, Miliband a reiterat că „încheierea conflictului este cea mai bună și mai sigură cale de a redeschide strâmtoarea”.

Blocarea strâmtorii de către Iran, unul dintre cele mai importante canale de transport maritim din lume, a avut un impact catastrofal asupra lanțurilor de aprovizionare globale și asupra prețurilor energiei.

Potrivit unei declarații atribuite noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, Iranul va continua să blocheze strâmtoarea, ca mijloc de presiune politică și economică împotriva SUA.

Pe măsură ce războiul dintre SUA și Israel cu Iranul intră în a treia săptămână, se spune că o serie de nave au fost atacate în timp ce încercau să navigheze prin strâmtoarea îngustă – prin care trece de obicei aproximativ 20% din petrolul mondial. Există, de asemenea, îngrijorări că Iranul ar fi amplasat mine în strâmtoare.

„Cred că acest conflict se va încheia cu siguranță în următoarele câteva săptămâni. Ar putea fi mai devreme decât atât, dar conflictul se va încheia în următoarele câteva săptămâni”, a spus Wright, citat de ABC News. 

Acesta a mai susținut că războiul generează efecte pe termen scurt, dar ar putea aduce schimbări semnificative pe scena internațională. „Nu există nicio garanție în războaie. Aceasta este o provocare pe termen scurt pentru a ajunge într-un loc mult mai bun. Sperăm să nu ajungem acolo de data asta, dar cel puțin această creștere a prețurilor la benzină este pentru ceva ce va schimba situația geopolitică din lume pentru totdeauna”, mai adaugă Wright. 

Declarațiile sale sunt făcute pe fondul războiului din Orientul Mijlociu care a dus la blocarea transportului naval prin Strâmtoarea Ormuz. 

Închiderea Strâmtorii a generat o creștere consistentă a prețului petrolului, implicit și pe cel al carburanților, întrucât 20% din comerțul internațional cu țiței se face prin Ormuz. 

Anterior, Wright a spus că este posibil ca forțele navale americane să escorteze petrolierele care tranzitează strâmtoarea până la sfârșitul lunii, iar președintele Trump a transmis pe platforma Truth Social că și alte state ar putea trimite nave de război pentru a contribui la redeschiderea circulației prin Ormuz.

În statul Texas, pe țărmul Golfului Mexic, a fost găsită o broască țestoasă marină epuizată, aparținând speciei extrem de rare numită Ridley Kemp. Carapacea animalului ei era acoperită de un strat gros de scoici, alge și noroi, din cauza căruia animalul abia dacă se putea mișca.

Broasca țestoasă a fost dusă la un centru de studiere a broaștei țestoase marine din orașul Galveston, unde specialiștii, potrivit presei, au depus eforturi să o salveze.

Conform angajaților centrului, astfel de excrescențe apar atunci când broasca țestoasă, din cauza unei boli, începe să înoate mai încet și nu se poate curăța în apă.

„Broaște țestoase marine care, din cauza problemelor de sănătate, se deplasează mai încet, se acoperă rapid cu organisme care trăiesc în apă”, a explicat directorul centrului, Christopher Marshall.

Greutatea suplimentară le slăbește și mai mult, deci primul lucru care s-a făcut a fost să curețe animalele de scoici și să înceapă recuperarea.

Broasca țestoasă marină Ridley Kemp este considerată cea mai rară din lume. Broasca poate ajunge la 75 de centimetri lungime, poate cântări până la 45 de kilograme și poate trăi până la 50 de ani.

Acest tip trăiește în Golful Mexic și pe coasta atlantică a SUA și Canadei.

În secolul XX, numărul a scăzut drastic din cauza poluării mării, a distrugerii plajelor și a prădătorilor care distrug cuiburile.

În prezent, locurile de reproducere sunt protejate, iar oamenii de știință speră că broasca țestoasă salvată se va putea întoarce în ocean.

„După criza bugetară creată în anii trecuți, România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică. Partidul Național Liberal avertizează PSD să nu transforme dezbaterea bugetului într-un exercițiu politic și să respecte regulile stabilite în cadrul coaliției de guvernare. România nu își mai permite jocuri politice făcute pe banii publici”, se arată în comunicatul de presă emis duminică de formațiunea condusă de Ilie Bolojan. 

Respectarea acordului de coaliție

Liberalii au subliniat că orice amendament la proiectul de buget ar trebui discutat în prealabil în cadrul coaliției de guvernare. 

„PNL atrage atenția că amendamentele la buget trebuie discutate în cadrul Coaliției și asumate de Guvernul susținut de majoritatea parlamentară, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament. Acordul politic al coaliției este explicit. Articolul 19 prevede clar: „Nicio inițiativă sau vot care presupune creșteri de cheltuieli bugetare nu poate avea loc fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”, mai transmite partidul, avertizând că social-democrații riscă să se situeze „în afara acordului politic”. 

Impactul asupra credibilității externe

Aceștia au avertizat că modificările substanțiale la proiectul bugetului de stat ar putea să afecteze credibilitatea statului român în fața agențiilor de rating. 

„Orice tentativă de a modifica substanțial bugetul prin combinații sau înțelegeri parlamentare conjuncturale va avea efecte concrete și imediate: creșterea datoriei publice, dobânzi mai mari la împrumuturile statului și deteriorarea credibilității României în fața instituțiilor financiare internaționale”, mai transmite PNL. 

Criticile Partidului Social Democrat

Comunicatul de presă a fost emis pe fondul reuniunii liderilor social-democrați. Conducerea Partidului Social Democrat s-a reunit în Consiliul Politic Național, pentru a stabili strategia partidului înaintea votului din Parlament asupra bugetului de stat pentru 2026.

PSD a criticat bugetul propus de Ilie Bolojan, iar lideri precum vicepreședintele Daniel Băluță au spus că formațiunea va aduce modificări în parlament. „PSD a făcut eforturi deosebite pentru acest buget, însă, din păcate, în forma în care el se prezintă astăzi, în niciun caz nu evidențiază o viziune social-democrată. deficiențele pe care le-am constatat în această lege a bugetului ne-am propus să le corectăm în Parlament”, declarat Băluță sâmbătă. 

Șeful Guvernului a postat duminică pe Facebook informații despre ordonanță care simplifică procedurile pentru avizarea investițiilor, adoptată de Executiv joi.

El spune că măsurile vor duce la reducerea birocrației și la scăderea costurilor de conformare.

Ordonanța va intra în vigoare de săptămâna viitoare.

Ilie Bolojan arată că măsurile au impact în 3 domenii:

1. Scurtarea termenelor în vederea obținerii avizelor de mediu pentru investiții. „Pentru a construi o fabrică, de exemplu, obținerea avizului de mediu dura luni de zile, uneori ani, dacă se contesta proiectul. Prin noile prevederi, termenele se reduc substanțial și toată documentația se va depune electronic”, spune Ilie Bolojan.

2. Mai puțină birocrație pentru investițiile mari. Potrivit premierului, pragul de analiză pentru investiții crește de la 2 la 5 milioane de euro, astfel mai puține proiecte vor trebui să ceară avizarea, ceea ce înseamnă proceduri mai rapide pentru cele care rămân. Nu se mai solicită analiza suplimentară prin Consiliul Concurenței, iar documentele vor putea fi depuse digital. Comisia pentru examinarea investițiilor străine nu va mai întârzia avizarea.

3. Reguli mai simple pentru avizele de securitate la incendiu. Premierul arată că pentru proiectele cu risc scăzut nu va mai fi nevoie de aviz, ceea ce va reduce semnificativ numărul de dosare. În plus, dacă instituțiile întârzie avizele, companiile vor putea primi acorduri provizorii de 60 de zile, astfel încât activitatea să nu fie blocată.

„Întârzierea avizării va atrage sancțiuni pentru cei responsabili. Pentru proiectele repetitive (magazine, suprermarket tip, hale depozit) va fi suficient un acord unic”, adaugă Bolojan.

Conform acestuia, toate documentele se vor depune electronic. În felul acesta, vor putea fi procesate și în alte județe, dacă într-un județ sunt multe proiecte. Se vor standardiza procedurile în toate județele.

„Astăzi, 15 Martie, transmit gândurile mele de respect și apreciere comunității maghiare din România și tuturor maghiarilor de pretutindeni. Diversitatea etnică, culturală și lingvistică reprezintă una dintre marile valori ale societății românești”, a transmis Țoiu, într-un mesaj oficial publicat pe Facebook. 

Ministra de Externe a precizat că diferențele culturale nu trebuie să fie niciodată un temei pentru a semăna ură.

„Diferențele dintre noi nu trebuie niciodată să fie temei pentru a semăna ura acolo unde doar bunele relații ne pot face mai puternici și pot construi o societate bazată pe respect reciproc, una în care ne dorim să ne creștem copiii, deschiși la moștenirea culturală și lingvistică a celor de lângă noi”, a scris Țoiu. 

Aceasta a încheiat mesajul cu o urare de „La mulți ani” adresată maghiarilor de pretutindeni.

Ziua de 15 martie este simbolul libertății maghiarilor. La revoluția din 1848, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, astfel ziua de 15 martie devenind Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Cu acest prilej, și Ilie Bolojan a transmis un mesaj de apreciere. Premierul a precizat că maghiarii din România reprezintă o parte importantă a societății noastre, afirmând că România a demonstrat că poate fi un model regional de respect între comunități.

Anunțul a fost făcut de UEFA, iar decizia a fost luată după consultări cu autoritățile sportive din Qatar. „Este o sursă de mare dezamăgire pentru UEFA și organizatori faptul că circumstanțele au privat echipele de șansa de a concura pentru acest premiu prestigios în Qatar”, se arată în comunicatul emis de UEFA, citat de Reuters. 

Meciul care reunește echipa națională a Spaniei, câștigătoarea Campionatului European din 2024 și Argentina, câștigătoarea Copa America 2024 și campioana mondială en titre, urma să fie disputat pe stadionul Lusail din Doha, pe 27 martie. 

Pentru reprogramarea partidei, UEFA a propus mai multe variante. „Prima opțiune a fost organizarea meciului pe stadionul Santiago Bernabeu din Madrid la data inițială, cu o împărțire a suporterilor în proporție de 50:50. A doua a fost organizarea Finalissima în două manșe – una pe Santiago Bernabeu pe 27 martie și cealaltă la Buenos Aires, într-o fereastră internațională înainte de EURO și Copa America 2028, oferind din nou o împărțire a suporterilor de 50:50 pentru meciul de la Madrid.”, se arată în comunicatul emis de forul european. Cu toate acesta,  Asociația Argentiniană de Fotbal a respins ambele opțiuni. 

Federația argentiniană a propus o alternativă: „Argentina a făcut o contrasugestie de a juca meciul după Campionatul Mondial, dar, deoarece Spania nu are date disponibile, această opțiune a trebuit exclusă. În cele din urmă, și contrar planului inițial convenit ca meciul să aibă loc pe 27 martie, Argentina și-a declarat disponibilitatea de a juca exclusiv pe 31 martie, o dată care s-a dovedit a fi impracticabilă”. 

„Prin urmare, și spre regretul UEFA, această ediție a Finalissima a fost anulată”, se arată în încheierea comunicatului. 

Președintele naționalist al Poloniei, Karol Nawrocki, a propus ca Germania să contribuie direct la finanțarea apărării poloneze ca formă de despăgubiri pentru Al Doilea Război Mondial, în loc ca Varșovia să contracteze împrumuturi în cadrul unui program european de securitate, potrivit europeanconservative.

Declarația vine la o zi după ce Nawrocki a respins legislația care ar fi permis Poloniei să acceseze aproape 44 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru apărare prin inițiativa europeană Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).

„Eventualele despăgubiri ar putea fi direcționate către consolidarea securității”

„Dacă sunt cu adevărat dedicați dezvoltării forțelor armate poloneze, și întreaga Uniune Europeană spune că este, atunci putem începe acest proces cu investiții germane, cu fonduri din bugetul statului german pentru echipamente pentru armata poloneză și pentru flancul estic al NATO. Este corect”, a declarat Nawrocki în fața alegătorilor.

Liderul polonez a susținut că eventualele despăgubiri de război ar putea fi direcționate către consolidarea securității.

„Germania ne va plăti despăgubiri de război și haideți să investim aceste fonduri în securitate”, a afirmat el, reluând o temă pe care a invocat-o frecvent în campania prezidențială.

„Un împrumut pe termen lung ar fi riscant”

Nawrocki și-a justificat veto-ul asupra programului SAFE spunând că angajarea Poloniei într-un împrumut pe termen foarte lung ar fi riscantă.

„Asumarea unui angajament până în 2070 este prea serioasă. A semna un astfel de împrumut fără a ști cum vor evolua riscurile valutare sau cum va arăta Uniunea Europeană în viitor este greu de acceptat din punct de vedere constituțional, sistemic și logic”, a declarat el.

Președintele a adăugat că deciziile privind securitatea Poloniei trebuie să aparțină autorităților naționale. „Deciziile privind securitatea Poloniei sunt deciziile comandantului suprem al forțelor armate, nu ale Bruxelles-ului”, a spus Nawrocki.

Pentru Berlin, tema compensației e închisă din 1953

Tema despăgubirilor de război rămâne un subiect sensibil în relația dintre Varșovia și Berlin. Germania consideră că problema a fost închisă în 1953, când guvernul comunist al Poloniei a renunțat oficial la alte pretenții.

Berlinul a arătat disponibilitate pentru anumite forme limitate de compensație, dar respinge plata directă și suma de aproximativ 1,3 trilioane de euro avansată de guvernele anterioare ale partidului conservator Lege și Justiție (PiS).

Veto-ul președintelui a accentuat tensiunile cu guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk, care a criticat decizia, considerând-o contrară intereselor naționale. Ministrul de externe Radosław Sikorski l-a acuzat pe Nawrocki că pune interesele politice interne înaintea securității țării, numindu-l „laș” și „mincinos”.

Guvernul de la Varșovia vrea să ocolească aprobarea prezidențială pentru surse de finanțare

Guvernul de la Varșovia a anunțat că ia în calcul un „plan B” pentru finanțarea apărării, posibil prin măsuri executive care să ocolească aprobarea prezidențială, însă nu a oferit deocamdată detalii.

Nawrocki a reiterat, de asemenea, ideea despăgubirilor în discuții cu oficiali germani, susținând că acestea ar contribui nu doar la securitatea Poloniei, ci și la consolidarea apărării europene și a flancului estic al NATO.

El a cerut totodată președintelui parlamentului să introducă cât mai rapid în dezbatere proiectul său denumit „SAFE 0%”.

„Ne pare rău, dar, de fapt, nu, duceți-vă dracului”, ar fi fost răspunsul primit de consilierii președintelui Franței, la Moscova, unde au discutat despre Ucraina cu Iuri Ușakov, cel mai înalt oficial de politică externă al lui Vladimir Putin, arată FT.

„Rusia a rezistat solicitărilor țărilor europene de a le acorda un rol mai important în discuții”, relatează Financial Times.

Cel mai recent episod s-a întâmplat luna trecută, când consilierul francez pentru securitate națională, Emmanuel Bonne, și consilierul președintelui Emmanuel Macron, Bertrand Buchwalter au vizitat Moscova pentru discuții cu Iuri Ușakov.

„Oficialii francezi au pledat pentru ca Moscova să accepte ca aliații europeni ai Kievului să aibă un loc la masa negocierilor, potrivit unor persoane familiarizate cu situația. Răspunsul rusesc din partea lui Ușakov a fost practic: „Ne pare rău, de fapt, nu, duceți-vă dracului”, a declarat un diplomat european de rang înalt pentru FT.

Pentru ziar, Dmitri Peskov a declarat următoarele: „Europenii nu vor să ajute procesul de pace. Când a venit reprezentantul Franței, nu a adus niciun semnal pozitiv. Așadar, nu a avut nimic pozitiv de auzit. Din păcate, europenii depun toate eforturile pentru a-i convinge pe ucraineni să continue războiul. Suntem convinși că europenii fac o greșeală din perspectiva propriului viitor.”

Oficialii europeni spun pentru Financial Times că procesul de pace condus de SUA în Ucraina eșuează pentru că Donald Trump își pierde interesul față de discuții, iar războiul său împotriva Iranului reduce presiunea asupra Rusiei.

Ultimele discuții de pace trilaterale au avut loc la Geneva în perioada 17-18 februarie. O nouă rundă, care urma să aibă loc pe 5 martie la Abu Dhabi, a fost amânată din cauza atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, iar o nouă dată și un nou loc de desfășurare nu au fost încă anunțate.

Atacul s-a petrecut sâmbătă, în orașul Tammun din nordul Cisiordaniei. Soții Odeh Bani, Ali Khaled, cu vârsta de 37 de ani și soția sa, Waad Othman, cu vârsta de 35 de ani, alături de doi dintre copiii lor, Mohamed, cu vârsta de 5 ani și Othman, în vârstă de 7 ani, au fost uciși în urma atacului săvârșit de soldații israelinei, potrivit agenției de presă palestiniene WAFA.

Ceilalți doi copii ai familiei, cu vârste de 8 și 11 ani s-au ales cu răni minore la cap și la față, cauzate de schije.

Potrivit surselor locale, forțele speciale israeliene s-au infiltrat în oraș, urmate de forțe militare. Societatea palestiniană a Semilunii Roșii a precizat că după atac, soldații israelieni au împiedicat echipajul să ajungă la persoanele din vehicul, permițând accesul în interiorul vehiculului abia mai târziu, când au recuperat cadavrele celor patru membri ai familiei, dar și a celorlalți doi copii răniți.

Într-un comunicat comun publicat de armata și poliția Israelului, forțele israeliene susțin că mașina a accelerat spre soldați, iar aceștia au deschis focul. Forțele israeliene spun că investigau suspecți bănuiți de „activități teroriste”, dar și că au pornit o anchetă pentru a investiga atacul armat, potrivit Associated Press.  

Familia se îndrepta spre piață pentru a cumpăra haine de sărbătoare

Cu toate acestea, la momentul atacului, familia se îndrepta cu mașina spre oraș pentru a cumpăra haine pentru sărbătoarea Eid al-Fitr, care marchează sfârșitul Ramadanului.

Duminică, ministerul palestinian de Externe și Expatriați a condamnat ferm atacul asupra familiei.

Ministrul a precizat că țintirea unei întregi familii dezvăluie adevărata natură a ocupației israeliene, dar și a politicilor de ucidere, distrugere și strămutare, desfășurate pe fondul impunităților sistematice, potrivit comunicatului publicat de agenția de presă palestiniană WAFA. 

Atacurile, sistematice

Ministerul a adăugat că asemenea incidente, însoțite de escaladarea atacurilor săvârșite de coloniștii israelieni și violența organizată în Cisiordania nu reprezintă cazuri izolate, ci sunt parte a unei agresiuni sistematice împotriva palestinienilor.

Cei patru membrii ai familiei Odeh sunt cele mai recente victime ale atacurilor israeliene în Cisiordania. În ultimele trei săptămâni, încă de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, cel puțin opt palestinieni au fost împușcați și uciși de forțele de ocupație israeliană, notează Associated Press.

La două săptămâni de la atacurile Israelului și Statelor Unite asupra Iranului, Papa Leon al XIV-lea a deplâns „violența atroce”, în timpul rugăciunii Angelus de duminică. 

Liderul Bisericii Catolice a cerut ferm oprirea violențelor: „De două săptămâni, popoarele din Orientul Mijlociu suferă violența atroce a războiului. În numele creștinilor din Orientul Mijlociu și al tuturor femeilor și bărbaților de bunăvoință, fac apel către cei responsabili pentru acest conflict: Încetați focul!”, notează Reuters. 

Leon a subliniat și impactul umanitar al războiului, exprimându-și solidaritatea cu familiile victimelor. „Mii de oameni nevinovați au fost uciși, iar mulți alții au fost forțați să-și părăsească locuințele. Îmi exprim din nou solidaritatea față de toți cei care și-au pierdut cei dragi în atacuri”.

Înaltul oficial de la Vatican a atras atenția și asupra situației din Liban, făcând apel pentru soluționarea problemelor prin dialog. „Sper la căi de dialog care să poată sprijini autoritățile țării în implementarea unor soluții durabile pentru criza gravă în desfășurare, pentru binele comun al întregului popor libanez”, spune Papa. 

Libanul a fost atras în conflict după ce gruparea susținută de Teheran, Hezbollah, a lansat mai multe atacuri asupra Israelului. Atacurile au declanșat o ripostă severă din parte Israelului, dar și amenințări privind o posibilă extindere a ostilităților.