Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a afirmat că Germania ar putea relaxa în curând recomandările de călătorie pentru Israel, în contextul unui „nou val de optimism” privind implementarea planului de pace din Orientul Mijlociu.
Declarația a fost făcută după o întâlnire la Ierusalim cu omologul său israelian, Gideon Saar, la finalul unei vizite oficiale în regiune.
„Încrederea mea în procesul de pace a crescut suficient de mult încât consider că putem revizui avertismentele de călătorie privind Israelul”, a spus Wadephul.
În prezent, Ministerul german de Externe descurajează ferm toate călătoriile neesențiale către Israel și avertizează în mod special împotriva deplasărilor în Fâșia Gaza, Cisiordania ocupată și nordul țării, scrie Al Jazeera.
Conform Al Jazeera, Wadephul a subliniat că o eventuală relaxare a restricțiilor ar putea contribui la relansarea dialogului între cele două țări.
„Este deosebit de important pentru mine ca tinerii, elevii și studenții să poată din nou călători în Israel. Ei nu ar trebui să fie privați de această experiență”, a spus oficialul german.
Potrivit Ministerului Justiției, vizita de lucru de la Penitenciarul Botoșani este parte a programului demarat la nivel național ce vizează respectarea „condițiilor de detenție și a cadrului de reintegrare socială din toate unitățile penitenciare din România”.
Demersul are scopul de a analiza infrastructura penitenciarelor din România, dar și a condițiilor de detenție. De asemenea, un alt scop este acela de a modul în care modul în care autoritățile din sistemul penitenciar respectă drepturile fundamentale ale deținuților. Planul vizează și evaluarea programelor, dar și a oportunităților de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Pe parcursul vizitei, ministrul Justiției a discutat atât cu reprezentanții conducerii Penitenciarului Botoșani, cât și cu deținuții, pentru a obține „o imagine completă și realistă asupra situației actuale”, potrivit Ministerului Justiției. „Dialogul s-a concentrat pe identificarea necesităților imediate, a provocărilor specifice unității și a celor mai eficiente soluții pentru îmbunătățirea mediului custodial”, transmite Ministerul Justiției. În cadrul vizitei sale la Penitenciarul Botoșani, Radu Marinescu „a subliniat importanța modernizării infrastructurii întregului sistem și a creșterii calității programelor educaționale și de formare profesională, precum și necesitatea consolidării unui cadru de respectare a drepturilor omului, aliniat standardelor internaționale în materie”. Ministrul Justiției a anunțat că va sprijini Administrația Națională a Penitenciarelor în procesul de reformare instituțională. Radu Marinescu va vizita și alte penitenciare din țară pentru continuarea procesului de evaluare, în vederea unor noi reforme care să reflecte realitatea din teren, potrivit sursei citate.Într-o postare pe Facebook, Virgil Popescu i-a reproșat lui George Simion că joacă „rolul victimei”, după ce liderul AUR a cerut protecția SPP.
„Simioane, unde ți-a pierit curajul? Când m-ai agresat în Parlament și ai intrat cu forța în Ministerul Energiei, nu ți-a fost teamă. Când ai ajuns la Severin și ai urlat că vii peste mine acasă, erai mare viteaz. Când veneam de la nunta fiicei mele și mi-ai făcut scandal în aeroportul din Viena, nu ți-a fost jenă. Țipai, împingeai și pozai în «vocea poporului». Astăzi, ceri protecția statului, invoci «amenințări cu moartea» și te plângi că ești discriminat”, a scris Virgil Popescu pe pagina sa de Facebook.
Fostul ministru al Energiei a mai afirmat că liderul AUR „a cultivat tensiunea” și că „ura se întoarce”
„Situația ta e un paradox perfect: agresorul strigă «agresorii». După ani în care ai trăit din scandal, ai instigat la ură și ai atacat instituțiile statului, descoperi acum că ura se întoarce. Ceea ce ți se întâmplă e o consecință directă a propriei tale politici – o profeție autoîmplinită. Când erai «bun», Simioane? Când loveai și amenințai, iar susținătorii tăi trimiteau mesaje de moarte familiei mele? Sau acum, când vrei să te ascunzi în spatele SPP-ului și joci rolul victimei?”, a adăugat Virgil Popescu.
Simion cere protecția SPPPostarea vine după ce George Simion a declarat că a primit amenințări cu moartea, în urma vandalizării sediului central al AUR.
„După moartea lui Charlie Kirk, după asasinarea lui de către aceleași minți bolnave de sorginte satanică, am primit peste 90 de amenințări, pe care le-am contabilizat eu. De 45 de zile am făcut plângere la poliție, n-a fost audiat nimeni (…) Nu voi accepta să fiu împușcat, nici eu, nici cineva din familia mea, și nici voi. Eu prefer să lupt. Am solicitat azi, având în vedere amenințările la adresa mea, pază, care e obligatorie, conform legii. Poliția nu și-a făcut datoria, n-a cercetat amenințările. Dacă era vorba de oricine altcineva, era dramă”, a declarat George Simion.
În februarie 2022, în timpul unei moțiuni simple în Parlament, George Simion l-a bruscat pe Virgil Popescu, care era atunci ministrul Energiei. Incidentul a dus la suspendarea ședinței.
Un bărbat a murit și alți doi au fost răniți, sâmbătă după-amiază, după prăbușirea unui avion de mici dimensiuni în apropierea localității Roquefort-la-Bedoule, din departamentul Bouches-du-Rhone, la sud de Marsilia, au anunțat pompierii citați de AFP.
Pilotul, în vârstă de 40 de ani, a fost declarat decedat la locul accidentului.
Cei doi pasageri, ambii bărbați în jur de 40 de ani, au suferit multiple traumatisme și au fost transportați la spital.
Deocamdată nu se știe dacă viețile lor sunt în pericol, au precizat autoritățile locale.
Accidentul s-a produs în jurul orei 16:30, într-o zonă montană din apropierea localității Roquefort-la-Bedoule.
Potrivit unei surse apropiate anchetei, aeronava efectua un zbor în regiune și s-ar fi prăbușit „cel mai probabil din cauza condițiilor meteo”.
Pompierii au confirmat că niciun imobil nu a fost afectat de prăbușire. Ancheta privind circumstanțele exacte ale accidentului este în curs.
Echipajele de medici aflate la fața locului au constatat decesul bărbatului cu vârsta de aproximativ 50 de ani.
UPDATE: „În urma misiunii de căutare-salvare, pompierii au găsit sub dărâmături un bărbat care nu prezintă semne vitale. Acesta a fost predat echipajului SAJ. În continuare pompierii efectuează căutări, pentru a se asigura că nu există și alte victime. Casa este compromisă în totalitate”, a transmis ISU Dej.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Pompierii din cadrul Detașamentului Dej intervin la sâmbătă la o locuință de pe strada Mihai Viteazu, unde s-a produs o explozie urmată de incendiu.
Potrivit primelor informații, o persoană nu ar fi reușit să iasă la timp din casă, iar echipele de intervenție încearcă să o găsească.
La fața locului acționează trei autospeciale de stingere, containerul multirisc, două ambulanțe SMURD și un echipaj SAJ cu medic.
Conform evaluărilor preliminare, casa a suferit pagube semnificative.
Cauza exactă a exploziei nu este, deocamdată, cunoscută.
La baza militară Kleine-Brogel ar fi stocate arme nucleare americane, iar din anul 2027 baza va deveni sediul noilor avioane de vânătoare F-35, relatează agenția Belga.
Luna trecută, mai multe drone au fost semnalate deasupra poligonului militar din Elsenborn și a bazei din Marche-en-Famenne.
Acum, „mai multe drone” au fost detectate la baza Kleine-Brogel, a anunțat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, pe platforma X.
„Mai multe drone au fost observate deasupra bazei Kleine-Brogel. Sistemul de detectare funcționează. Mulțumesc gărzilor pentru vigilență și pentru imaginile realizate. Ancheta este în curs”, a transmis ministrul belgian al Apărării.
Francken a precizat că a discutat cu primarul orașului Peer, Steven Mathei, și că Ministerul Apărării se va reuni săptămâna viitoare cu poliția locală pentru a analiza amenințarea și a intensifica eforturile de identificare și prindere a piloților de drone.
Guvernul belgian pregătește un plan de 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem național anti-dronă, menit să protejeze bazele militare și infrastructurile strategice de posibile atacuri sau acțiuni de spionaj.
Șeful statului a confirmat că pe plan personal va lua decizia de a se căsători. „Pentru evenimentul personal, desigur că el se va întâmpla”, a declarat șeful statului pentru Cotidianul.
Întrebat dacă a sosit momentul, el a răspuns evaziv: „În toată perioada profesională au fost extrem de multe lucruri care s-au întâmplat”, a declarat Nicușor Dan.
Acesta a adăugat că decizia trebuie luată într-o perioadă de liniște și reflecție. „Este o întrebare personală, deci o să răspund cu o anumită precauție. Au fost multe… Eu cred că gestul ăsta trebuie luat într-o perioadă de liniște și reflecție a vieții tale”, a spus președintele Nicușor Dan.
„Familiile și persoanele cu venituri mici pot depune cereri pentru ajutorul de încălzire și suplimentul pentru energie”, a scris Florin Manole pe pagina sa de Facebook.
Ajutorul pentru încălzire se acordă pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026, iar suplimentul pentru energie se oferă lunar, pe tot parcursul anului.
Cine poate beneficiaAgenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a transmis că ajutorul pentru încălzirea locuinței este acordat în baza dispoziției primarului și se adresează familiilor sau persoanelor singure fără alte bunuri ori proprietăți, conform cererii, care au venit mediu net lunar de până la 1.386 lei/persoană pentru familie sau până la 2.053 lei pentru persoana singură.
Ca și în anii anteriori, cererea-declarație pe propria răspundere se completează și se depune la primăria localității pe raza căreia se află locuința solicitantului.
Formularele pot fi obținute de la sediul și site-ul primăriei, sau de pe site-ul agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială / al municipiului București.
ANPIS va efectua plățile pentru acest beneficiu social prin intermediul agențiilor teritoriale, începând cu luna decembrie 2025.
Două milioane de ajutoare acordate sezonul trecutPentru sezonul rece trecut, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile teritoriale, a efectuat plata a două milioane de ajutoare și suplimente, aferente tuturor surselor de încălzire utilizate de populație, energie termică, gaze naturale, energie electrică și combustibili solizi sau petrolieri, însumând aproximativ 1,03 miliarde lei.
Pe ultimele patru sezoane reci (2021–2024), numărul total de ajutoare și suplimente plătite, conform Legii nr. 226/2021, a depășit 6,7 milioane, iar suma totală acordată s-a ridicat la aproximativ 3,67 miliarde lei.
„Aceste cifre reflectă efortul susținut în sprijinirea populației vulnerabile pentru a face față costurilor de încălzire în fiecare iarnă”, a subliniat ANPIS.
Nigeria a reacționat sâmbătă la decizia administrației Trump de a adăuga țara pe lista americană a statelor care ridică probleme în privința libertății religioase, promițând că va continua să combată orice formă de extremism și să protejeze toți cetățenii, indiferent de religie sau origine, potrivit Reuters.
„Guvernul federal al Nigeriei va continua să apere toți cetățenii, indiferent de rasă, credință sau religie. Așa cum face și America, Nigeria nu are altă opțiune decât să sărbătorească diversitatea, care este cea mai mare putere a noastră”, a transmis Ministerul de Externe de la Abuja.
Donald Trump a anunțat vineri includerea Nigeriei pe lista „Countries of Particular Concern”, o clasificare rezervată statelor acuzate de încălcarea libertății religioase, alături de China, Myanmar, Coreea de Nord, Rusia și Pakistan.
Trump: „Creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria”Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că „creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria”, susținând că mii de creștini au fost uciși de „islamisti radicali”, fără a furniza însă dovezi.
Nigeria, cel mai populat stat al Africii și principal producător de petrol al continentului, are o populație diversă, formată din peste 200 de grupuri etnice, majoritar creștine și musulmane.
Deși a avut perioade lungi de coexistență pașnică, tensiunile interetnice și religioase reapar frecvent, alimentate de competiția pentru pământ și resurse.
De peste 15 ani, gruparea teroristă Boko Haram și ramura sa, Statul Islamic din Africa de Vest, destabilizează nord-estul țării, unde zeci de mii de oameni au fost uciși, majoritatea musulmani.
Guvernul din Gaza a anunțat sâmbătă că, de la intrarea în vigoare a încetării focului, Israelul a permis accesul a doar 145 de camioane zilnic, reprezentând 24% din cele 600 convenite prin acord.
Potrivit Biroului de Presă al Guvernului (GMO), între 10 și 31 octombrie au intrat în Fâșia Gaza 3.203 camioane, dintre care 639 comerciale și 2.564 cu ajutoare umanitare.
Printre acestea s-au numărat 84 de camioane cu motorină și 31 cu gaz de gătit, potrivit Al Jazeera.
„Condamnăm ferm obstrucționarea de către ocupația israeliană a transporturilor de ajutor și de bunuri comerciale și considerăm Israelul pe deplin responsabil pentru agravarea situației umanitare a celor peste 2,4 milioane de locuitori ai Fâșiei Gaza”, se arată într-un comunicat al Biroului de Presă.
Autoritățile din Gaza au cerut intervenția imediată a președintelui american Donald Trump, a statelor garante și a mediatorilor implicați în acord, pentru a asigura respectarea prevederilor privind accesul liber al ajutoarelor umanitare și de salvare.
„Este esențial ca fluxul de bunuri de bază să fie reluat fără restricții, pentru a reduce suferința crescândă a populației din Gaza”, se mai precizează în mesajul oficial.
Trei palestinieni au fost găsiți morți sub dărâmături în cartierul al-Amal din orașul Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza, a relatat agenția palestiniană Wafa.
Potrivit sursei, victimele au fost ucise într-un atac aerian israelian lansat asupra zonei în urmă cu câteva zile.
Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că bilanțul celor aproape doi ani de război a ajuns la 68.858 de morți și 170.664 de răniți, pe fondul continuării atacurilor asupra sudului și centrului teritoriului.
Echipele de salvare continuă să caute supraviețuitori printre ruine, în timp ce spitalele din regiune operează la capacitate maximă, confruntându-se cu lipsa de medicamente și echipamente.
Comandantul ucrainean Robert „Madyar” Brovdi a anunțat sâmbătă că Forțele de Drone ale Ucrainei vor continua atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia, promițând pene de curent extinse și perturbări în alimentarea cu energie.
„Penele de curent nu sunt înfricoșătoare, doar puțin incomode. Dronele, alături de alte componente ale capacităților de lovitură în adâncime ale Ucrainei, vă vor ajuta să vă adaptați rapid”, a scris Brovdi pe Facebook.
Declarațiile sale au venit la scurt timp după ce în regiunea Moscova s-au raportat pene masive de curent, despre care presa rusă susține că ar fi fost provocate de atacuri cu drone asupra unor obiective energetice.
Tot sâmbătă, serviciul ucrainean de informații militare (HUR) a confirmat că a lovit o conductă strategică de combustibil a armatei ruse din regiunea Moscovei.
Ținta a fost conducta Koltsevoy („Inelul”), o arteră de 400 de kilometri care transporta benzină, motorină și combustibil de aviație din rafinării aflate în regiunile Riazan, Nijni Novgorod și Moscova, potrivit Kyiv Independent.
Potrivit HUR, atacul a distrus simultan cele trei principale linii ale conductei în apropierea districtului Ramensky, la sud-est de Moscova.
Deși infrastructura era protejată de plase anti-dronă și pază armată, sistemul a fost „scos complet din funcțiune”.
„Conducta Inelului putea transporta anual până la 3 milioane de tone de combustibil pentru aviație și milioane de tone de motorină și benzină”, a transmis HUR, calificând lovitura drept „o lovitură serioasă” pentru logistica militară și economia Rusiei.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar.
El a menționat că cele mai consistente acorduri au fost încheiate cu Norvegia, iar discuțiile cu alte țări europene sunt în desfășurare.
„Ne bazăm pe sprijinul Uniunii Europene, iar negocierile sunt programate pentru săptămâna viitoare”, a precizat Zelenski.
Liderul ucrainean a spus că așteaptă un raport din partea ministrului Energiei, după întrevederile acestuia cu reprezentanții G7.
Grupul celor șapte mari economii a transmis recent o declarație importantă privind sprijinirea sectorului energetic ucrainean, grav afectat de atacurile rusești.
„Este esențial ca acest sprijin să aibă cel mai mare impact posibil”, a adăugat Zelenski.
Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate.
Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă.
Pe această listă extinsă a Federației Ruse se află personalul agențiilor de securitate, al organismelor de stat, dar și comerciale, precum și cetățeni ai statelor membre ale UE, dar și ai altor țări occidentale care sunt responsabili de sprijinul militar acordat Ucrainei, notează European Pravda.
Recent, UE a adoptat în mod oficial cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Măsurile vizate includ interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia, care va intra în vigoare la șase luni de la adoptare pentru contractele pe termen scurt și de la 1 ianuarie 2027 pentru contractele pe termen lung.
Pachetul impune și sancțiuni împotriva altor 117 tancuri din flota fantomă, aducând numărul total al navelor sancționate la 558.
Următorul pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 20-lea, ar urma să includă tarife suplimentare pentru mărfurile provenite din Rusia și Belarus, precum și restricții care vizează sectorul energetic și instituțiile financiare din Rusia.
Autoritățile franceze au inculpat o femeie de 38 de ani, suspectată că ar fi fost implicată în jaful de bijuterii comis la Muzeul Luvru pe 19 octombrie, potrivit presei franceze.
Ea este acuzată de complicitate la furt organizat și conspirație criminală.
Femeia, care nu a fost numită public, a fost audiată de un magistrat care urmează să decidă dacă va fi arestată preventiv.
Potrivit agenției AFP, aceasta a izbucnit în lacrimi în timpul audierii și a confirmat că locuiește în suburbia La Courneuve, din nordul Parisului.
În total, cinci persoane au fost arestate săptămâna aceasta în zona capitalei franceze, însă una dintre ele a fost eliberată fără acuzații.
Două persoane reținute anterior au recunoscut parțial implicarea în furt, în timp ce un alt suspect este încă căutat.
Bijuteriile furate, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro, includeau piese de mare valoare istorică, precum diadema „Parure Marie-Amélie”, împodobită cu safire.
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, că a primit vizita ministrului de stat pentru Afaceri Europene al Germaniei, Gunther Krichbaum.
Întâlnirea a avut loc la Primăria Sectorului 6 și a durat aproximativ 40 de minute.
Cei doi au discutat despre rolul pe care trebuie să-l aibă primarii marilor orașe europene, despre atragerea fondurilor europene și modelele de bune practici aplicate la nivel local.
De asemenea, printre temele abordate s-au numărat războiul hibrid purtat de Rusia împotriva democrațiilor europene și ascensiunea curentelor extremiste.
„Primarii capitalelor nu trebuie să fie doar buni administratori, ci și diplomați, figuri reprezentative și interlocutori legitimi ai altor primari de capitale”, a declarat Ciucu.
Vizita oficialului german în România are loc după participarea sa la Forumul de Pace de la Paris, unde a fost lansată inițiativa „StrongerTogether”, un proiect european de consultare publică privind apărarea și reziliența, derulat în colaborare cu ministerele de externe din Franța, Germania, Polonia și think-tankul GLOBSEC
Conform Al Jazeera, Indonezia ar putea juca un rol cheie în viitoarea misiune internațională de menținere a păcii în Fâșia Gaza.
Anunțul a venit în contextul vizitei președintelui american Donald Trump în Asia, care a lăudat sprijinul liderului indonezian pentru acordul de pace din Orientul Mijlociu.
Ministrul indonezian de Externe, Sugiono, a declarat că țara sa este „angajată să trimită personal de menținere a păcii pentru a ajuta la rezolvarea situației din Gaza”, însă a precizat că detaliile și termenii misiunii nu au fost încă stabiliți.
„Trebuie să existe un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, pe care sperăm să îl primim. Deocamdată nu au existat discuții concrete”, a spus acesta.
Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei indoneziene, generalul-maior Freddy Ardianzah, planul privind numărul și structura trupelor este încă în fază de elaborare.
Indonezia, care are deja experiență în misiuni ONU în Liban și Republica Centrafricană, ar putea contribui cu mii de militari la o eventuală operațiune de stabilizare în Gaza, dacă va exista o decizie internațională în acest sens.
„Felicit noul Guvern al Republicii Moldova și pe prim-ministrul Alexandru Munteanu! Am încredere că vom continua să lucrăm împreună cu aceeași determinare pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat al Guvernului României.
„Dezideratele cetățenilor Republicii Moldova ancorate în valorile democratice, libertate și prosperitate sunt garanții ale faptului că drumul european ales de frații noștri este cel corect”, a adăugat premierul României.
Bolojan a reafirmat sprijinul ferm al României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, vom susține în continuare eforturile autorităților de la Chișinău și ale întregii societăți pentru ca Republica Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cât mai curând posibil”, a subliniat Bolojan.
Alexandru Munteanu a depus jurământulCeremonia de învestire a noului Cabinet de miniștri, condus de Alexandru Munteanu, a avut loc sâmbătă la sediul Președinției Republicii Moldova, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
Maia Sandu a felicitat noul Guvern și a subliniat că sarcina echipei Munteanu este „să dezvolte Republica Moldova și să o transforme într-un stat european modern”.
Sandu a accentuat importanța continuării reformei justiției, a educației, a securității energetice și a reformei administrativ-teritoriale, precum și implementarea proiectelor care vizează infrastructura, drumurile, spitalele și școlile.
Guvernul condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu a fost învestit de Parlament, cu votul a 55 de deputați.
Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă.
Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 223 de drone în timpul nopții, dintre care aproximativ 140 de tip Shahed, precum și alte tipuri, inclusiv Gerbera și drone de diversiune.
Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 206 dintre ele, însă 17 și-au atins țintele în șapte locații diferite.
În regiunea Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a raportat 496 de atacuri asupra a 14 localități.
O persoană a fost ucisă și trei au fost rănite, iar peste 30 de locuințe, un imobil comercial și mai multe infrastructuri au fost avariate.
În Mikolaiv, un atac cu rachetă balistică Iskander-M, echipată cu focos cu dispersie, a ucis o persoană și a rănit 15, printre care un copil aflat în stare moderată, potrivit Kyiv Independent.
O benzinărie și mai multe vehicule au fost distruse, a declarat guvernatorul Vitalii Kim.
În regiunea Herson, atacurile cu drone, artilerie și aviație au vizat peste 20 de localități, inclusiv orașul Herson.
Două persoane au murit și 22 au fost rănite, potrivit guvernatorului Oleksandr Prokudin.
Opt blocuri de apartamente și 15 case au fost grav avariate.
În Sumî, forțele ruse au lansat 82 de atacuri asupra a 31 de localități, rănind șapte persoane.
Au fost folosite bombe ghidate, drone de atac FPV, lansări de grenade din UAV-uri și artilerie reactivă.
Opt locuitori au fost evacuați din zonele de frontieră, iar alerta aeriană a durat peste 15 ore.
În Cernihiv, guvernatorul Viaceslav Chaus a raportat 23 de atacuri care au rănit o persoană și au provocat pagube infrastructurii civile și critice.
Nazare afirmă că măsura are scopul de a sprijini administrațiile locale să finalizeze proiectele finanțate prin PNRR și să asigure continuitatea încălzirii populației în sezonul rece 2025–2026.
„Am propus și adoptat în Guvern prelungirea până la 31 decembrie 2025 a perioadei în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, prin Trezoreria Statului”, a scris ministrul pe Facebook.
Nazare a precizat că a fost introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic.
„Astfel, orașele vor putea asigura încălzirea populației în sezonul rece 2025–2026”, a adăugat ministrul.
Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase, cu dobândă redusă, perioadă flexibilă de rambursare între 1 și 10 ani și 12 luni de grație.
„Sunt măsuri concrete prin care continuăm să sprijinim administrațiile locale să ducă la capăt proiectele de investiții și ajutăm comunitățile să treacă iarna în siguranță, fără riscul întreruperii serviciilor de termoficare”, a subliniat ministrul Finanțelor.
În mesajul său, Nazare a mai spus că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării economice a României.
„Cred că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării României. Vom continua să oferim instrumente financiare stabile și flexibile pentru ca autoritățile locale să poată construi, moderniza și oferi servicii de calitate pentru toți. Dezvoltarea comunităților înseamnă, în final, o Românie mai puternică”, a conchis Nazare.
