Pe rețelele sociale și pe platforme precum Telegram, au apărut conturi care promovează ideea unei „Republici Narva”, cu simboluri, steaguri și hărți proprii. Conținutul include mesaje despre autonomie, dar și apeluri la sabotaj sau rezistență armată. Potrivit analizelor realizate de platforme anti-propagandă, aceste mesaje încearcă să exploateze sensibilitățile din regiune, unde peste 90% din populație este vorbitoare de limbă rusă, arată Euronews.
Narativele susțin, fără dovezi, că această minoritate ar fi discriminată. Ea ar avea nevoie de „protecție”, un tipar familiar folosit de Moscova în alte conflicte.
Dezinformare și manipulareUn exemplu de manipulare îl reprezintă citarea scoasă din context a ministrului de externe estonian Margus Tsahkna. Aceasta a fost prezentată online ca o amenințare directă la adresa Rusiei. În realitate, declarațiile făceau referire la un scenariu defensiv, în cazul unei agresiuni, nu la o acțiune ofensivă planificată. Conținutul distribuit combină mesaje serioase cu meme-uri și umor negru, într-o strategie menită să creeze confuzie și anxietate în rândul populației.
[ESTONIA]
On Russian social media, the idea of a “Narva People’s Republic” is beginning to circulate.
Recently created accounts are promoting the separation of Narva and the Ida-Virumaa region from Estonia, using language already employed in Ukraine’s separatist territories. ⬇️ pic.twitter.com/iTJuk87CpH
— Eye Think (@EyeThink_) March 12, 2026
Orașul Narva este situat chiar la granița cu Rusia, fiind considerat un punct sensibil pe flancul estic al NATO. Experții avertizează că, deși nu există indicii privind o amenințare militară imediată, astfel de campanii pot pregăti terenul pentru escaladări viitoare. În eventualitatea unui conflict, forțele NATO din regiune, inclusiv unități staționate în Lituania, ar putea fi mobilizate rapid pentru a apăra zona.
Tactici cunoscute din conflictele anterioareStrategia amintește de evenimentele din 2014. Atunci au fost proclamate „republicile populare” în regiunile Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, cu sprijinul Rusiei. De asemenea, utilizarea „omuleților verzi” – soldați fără însemne – în Crimeea a permis Moscovei să își nege implicarea directă, în timp ce prelua controlul asupra teritoriului.
Aceste precedente ridică îngrijorări că narativul din Narva ar putea fi folosit, în viitor, pentru a justifica acțiuni similare. Serviciile de securitate estoniene consideră că această campanie face parte dintr-o strategie coordonată de influență. Menirea ei este să submineze coeziunea socială și să creeze tensiuni interne.
Specialiștii subliniază că astfel de acțiuni sunt ieftine, dar eficiente. Ele sunt capabile să provoace panică și să testeze reacțiile autorităților și ale societății. Deși nu există dovezi ale unei amenințări militare iminente, cazul Narva arată cum conflictele moderne se extind dincolo de câmpul de luptă, în spațiul informațional. Pentru Europa și NATO, provocarea nu este doar militară, ci și legată de combaterea dezinformării și protejarea stabilității interne.
După o blocadă petrolieră de câteva luni, întreaga rețea electrică a Cubei s-a prăbușit și a generat un blackout total la nivel național. Ulterior, Donald Trump a anunțat în Biroul Oval: „Cred că voi avea onoarea să preia controlul asupra Cubei!”
Înlăturarea președintelui, dar menținerea regimuluiCâteva ore mai târziu, au apărut și detalii despre o posibilă tactică a Casei Albe. Președintele Miguel Díaz-Canel, aflat la putere din 2018, urmează să fie demis. Chiar și așa, în loc de o schimbare a regimului, se preconizează mai degrabă o schimbare a conducerii. Cuba ar putea menține sistemul comunist care guvernează țara de 65 de ani.
Se așteaptă ca SUA să urmărească cu atenție schimbările de la Havana, dar să facă și presiuni diplomatice și economice, notează ziariștii.
Criza economică din Cuba, o oportunitateSituația din țara cu unsprezece milioane de locuitori s-a înrăutățit recent drastic. După răsturnarea liderului venezuelean Nicolás Maduro – inclusiv din cauza blocadei Statelor Unite – toate livrările de petrol au încetat.
Produsele alimentare și benzina sunt insuficiente sau indisponibile. Un litru de combustibil costă 9 dolari. Criza energetică paralizează țara, iar spitalele au deficit de medicamente.
Díaz-Canel dă vina pe SUA pentru situația de urgență, dar în același timp în țară se intensifică protestele împotriva lui.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, ai cărui părinți au emigrat din Cuba în Florida, este o figură cheie în echipa de politică externă a lui Trump. Rubio știe cel mai bine care este planul pe Cuba.
Trump i-a dat imediat cuvântul în Biroul Oval: „Acești responsabili nu știu să rezolve problemele – au nevoie de o nouă conducere”.
Este posibilă o revenire a familiei Castro?Revoluționarul comunist Fidel Castro, care a murit la vârsta de 90 de ani, a venit la putere în 1959. A condus aproape 50 de ani.
Familia lui încă are o mare influență în Cuba. Fratele său mai mic, Raúl Castro (94 de ani), a condus o vreme și este încă considerat un jucător din spatele scenei.
Nepotul lui Castro, Raúl Guillermo Rodríguez Castro (41 de ani), poreclit „Crab”, a participat recent la o ședință de criză a guvernului.
Potrivit publicației Axios, acesta a purtat negocieri secrete cu Rubio despre „viitorul insulei”.
Aceasta reprezintă o inițiativă menită să transforme ruta maritimă vitală într-o sursă de venit direct pentru Iran.
Potrivit planului discutat, țările ale căror nave tranzitează strâmtoarea vor fi obligate să plătească taxe autorităților iraniene pentru utilizarea acestei rute ca traseu sigur.
Inițiativa parlamentară iraniană a atras deja atenția comunității internaționale și a investitorilor din domeniul transportului maritim, unii avertizând că introducerea taxelor ar putea crește costurile pentru companiile de shipping și ar putea afecta stabilitatea comercială regională.
Analiza include și discuții privind securitatea navei și controlul maritim, într-o zonă deja marcată de incidente anterioare între forțele regionale și flotele occidentale.
„Există alternative, dar să vedem cum merge. Va fi nevoie și de un anumit caracter politic din partea noastră, a tuturor”, a spuss Kaja Kallas, înaintea reuniunii Consiliului European, relatează Reuters.
Declarația vine pe fondul presiunii exercitate de statele membre asupra guvernului Budapesta pentru retragerea veto-ului dat împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Premierul ungar, Viktor Orban, a justificat opoziție, prin tensiunile cu Kievul, generate de oprirea fluxului de petrol prin conducta Drujba.
Conducta Drujba a fost avariată într-un atac rusesc, la finalul lunii ianuarie, iar autoritățile de la Kiev au anunțat că livrarea de țiței nu va fi reluată prea curând, având în vedere avariile susținute.
Atât premierul Orban, cât și Robert Fico, premierul Slovaciei s-au împotrivit atât împrumutului acordat Ucrainei, cât și noului pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, anunțând că o schimbare de poziție va veni după ce tranzitul de petrol va fi reluat prin Drujba.
Asociația Pro Infrastructura critică, pe site-ul său, faptul că Ministerul de Interne tergiversează implementarea sistemului prin care poliția poate amenda șoferii care încalcă legea, folosind imaginile de pe camerele video instalate pe drumuri.
Asociația reclamă stilul birocratic excesiv care întârzie aplicarea unor reglementări vitale pentru siguranța rutieră, menită să descurajeze comportamentul agresiv la volan.
„Despescu și Predoiu tergiversează o măsură esențial㔄Subiectul nu este deloc nou și vi l-am mai supus atenției fix acum un an, în martie. Pe-atunci nu aveam ordin de ministru, dat între timp.
Dar în octombrie 2025, alte scuze: ba că nu există un centru național care să centralizeze cererile venite din țară și să scrie procesele verbale de contravenție, ba că trebuie să se modifice actul normativ inițial, OUG 84/2024”, se arată pe portalul oficial al asociației.
„Mai trebuie o hârtie”Reprezentanții asociației sugerează că șeful Poliției Române, Bogdan Despescu, și Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, tergiversează o măsură care poate salva vieți în trafic, iar totul se întâmplă în ciuda faptului că există cadrul legal necesar.
„În dulcele stil birocratic de ghișeu, “mai trebuie o hârtie”. În cazul nostru, o nouă ordonanță de urgență pusă în consultare abia în noiembrie 2025.
În 6 martie 2026, proiectul de OUG a fost publicat pe site-ul MAI în transparență, transmis la avizare la MTI, MDLPA, MAPN, ANSPDCP și MEC și la analiză în MJ și MFP”.
Aceste tergiversări nu fac decât să încurajeze șoferii indisciplinați în trafic și să crească riscul de accidente.
Într-o postare pe pagina de Facebook, Bogdan Rodeanu, deputat USR și vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, a declarat, în contextul blocajului din coaliție privind bugetul de stat pe 2026, că PSD nu mai este capabil să propună soluții viabile și că acțiunile formațiunii politice riscă să conducă la un blocaj bugetar.
„PSD nu mai e ce a fost. Asta am văzut în aceste zile, în cursul dezbaterilor din comisii pe bugetul României pentru 2026. Nu mai e în stare să vină cu soluții reale nici măcar pentru propriile propuneri. Nu mai e în stare să coaguleze o majoritate — nici măcar pe sub masă, cu cei de la AUR. În schimb, vedem un PSD care împinge România spre un blocaj bugetar”, a scris Rodeanu pe Facebook.
Acesta a caracterizat formațiunea drept „un PSD agresiv în discurs și atitudine, dar fără argumente”, susținând că reprezentanții partidului nu explică sursele de finanțare pentru măsurile propuse.
„Vedem un PSD agresiv în discurs și atitudine, dar fără argumente. Un PSD care nu explică de unde vin banii. Azi, PSD nu mai e în stare să găsească soluții fără să mărească deficitul, nici măcar pentru propriile proiecte — după zeci de ani în care au guvernat și au gestionat finanțele țării. Vedem un PSD milog, care prin vocea lui Zamfir cerea, cu o smerenie prefăcută, un miliard (de lei – n.r.)”, a completat Rodeanu.
Deputatul USR susține că propunerile PSD reprezintă o presiune politică pentru creșterea deficitului bugetar, în locul stimulării economiei.
„Nu a fost populism. A fost ceva mai grav: forțare de negociere pe creșterea deficitului în loc de creștere economică. Exact politica disperată după voturi care ne poate duce la un deficit de 10%”, a declarat Rodeanu.
În opinia sa, România are nevoie de „un buget responsabil”, nu de „jocuri politice”.
„Realitatea e simplă: nu există majoritate pentru aceste idei. Și e momentul ca PSD să accepte asta. Bugetul României nu e blocat din greșeală. E blocat de PSD”, a conchis deputatul.
Orașul Odesa a fost ținta unui atac cu drone rusești în noaptea de miercuri spre joi, iar primele informații indică pagube la mai multe clădiri, inclusiv una rezidențială, cu o înălțime semnificativă, scrie RBC-Ukraine.
Atacul a început în jurul miezului nopții, când locuitorii au semnalat explozii repetate în diferite zone ale orașului. Autoritățile militare au avertizat că mai multe grupuri de drone se apropiau dinspre Marea Neagră.
„Un grup de drone de atac inamice din Marea Neagră se îndreaptă spre coasta regiunii Odessa (Cornomorsk, Odesa)”, au transmis Forțele Aeriene.
În paralel cu toate aceste alerte a fost semnalată și o posibilă amenințare balistică la nivelul întregii țări, ceea ce a alarmat și mai mult populația ucraineană.
Ulterior, șeful administrației militare din regiune, Serhiy Lysak, a confirmat într-o postare pe rețelele sociale că atacul a produs distrugeri.
„Ca urmare a unui atac inamic masiv, avem pagube la o clădire rezidențială înaltă dintr-unul dintre cartierele orașului, precum și la o clădire nerezidențială dintr-un alt cartier. Toate serviciile operative și de urgență lucrează deja la fața locului. Informațiile despre victime sunt în curs de clarificare”, a scris acesta.
Echipele de intervenție au ajuns rapid în zonele afectate pentru a evalua situația. Până în acest moment nu există date clare despre eventuale victime.
Regiunea Odesa rămâne frecvent vizată de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia. În urma acestor lovituri, au fost afectate în mod repetat clădiri civile, infrastructura și rețelele de utilități, ceea ce a dus la întreruperi de curent, probleme cu încălzirea, dificultăți în alimentarea cu apă.
Coreea de Sud are în vedere să reia achiziția de petrol rusesc, în contextul în care războiul afectează piețele petroliere, potrivit Al Jazeera.
Autoritățile de la Seul a încetat să importe țiței rusesc la sfârșitul anului 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina. În prezent, autoritățile dezbat în mod public relaxarea sancțiunilor față de Rusia pentru a-și proteja aprovizionarea cu petrol. Coreea de Sud importă aproximativ 70% din țiței prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de iranieni.
Guvernul de la Seul a organizat o serie de întâlniri de urgență pe tema menționată. O altă măsură avută în vedere presupune o plafonare a prețurilor pentru rafinării. Măsura a mai fost utilizată în timpul crizei financiare asiatice din 1997.
De asemenea, în Coreea de Sud se discută despre un potențial sistem de raționalizare a combustibilului pentru mașini.
Ca urmare a creșterii galopante a prețurilor, Federația Rusă și-a arătat deschiderea pentru reluarea exporturilor de petrol și gaze, inclusiv către Europa. Statele europene au respins oferta, așa cum a anunțat Kremlinul.
Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor a lansat un atac dur la adresa primarului din Timișoara, folosind un ton extrem de critic și acuzator.
„Fritz. Dominic Fritz. Bizarul personaj ajuns primar al Timișoarei. Cu o biografie incertă care ridică încă multe semne de întrebare”, a scris liderul PSD, sugerând că edilul nu ar avea legitimitate morală să ofere „lecții de românism și moralitate”. Fifor îl acuză pe Fritz și, în general, pe reprezentanții USR, de aroganță și lipsă de empatie față de problemele reale ale populației, vorbind despre „mult zgomot” și „ură față de tot ce nu aparține sectei lor”.
Critici dure privind politicile sociale și „programul de solidaritate”Postarea lui Fifor se concentrează și pe apărarea unui program de sprijin social, criticat anterior de reprezentanți USR. „Programul de solidaritate nu este pentru PSD. Nu PSD-ului îi dați ceva. Ci unor milioane de români”, afirmă acesta, subliniind că ajutoarele financiare sunt esențiale pentru categoriile vulnerabile. El susține că inclusiv sume mici, precum 100 de lei, pot face diferența pentru pensionari sau persoane aflate în dificultate. Deputatul PSD a criticat dur pozițiile USR, pe care le consideră lipsite de empatie.
Reacția lui Fritz: acuzații de populism și blocaj politicReacția vine după o postare a lui Dominic Fritz, care a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze bugetul și economia. „PSD a încercat […] să crească deficitul, să crească prețurile și să lovească exact în oamenii pe care pretind că îi protejează”, a transmis Fritz.
Primarul a mai susținut că astfel de politici duc la scumpiri și instabilitate economică, într-un context deja tensionat, marcat de creșterea prețurilor și de crize externe. De asemenea, acesta a acuzat PSD de colaborare politică cu AUR în Parlament și a cerut clarificarea poziției partidului în raport cu guvernarea.
Conflict politic care reflectă tensiunile din coalițieSchimbul de replici dintre cei doi politicieni scoate în evidență diferențele majore de viziune dintre PSD și USR, în special în ceea ce privește politicile economice și sociale. Pe de o parte, PSD insistă pe măsuri de sprijin direct pentru populație, în timp ce USR critică aceste inițiative, considerându-le populiste și nesustenabile bugetar. Conflictul apare într-un moment sensibil, în care adoptarea bugetului și stabilitatea economică sunt teme centrale în dezbaterea publică.
Postarea lui Mihai Fifor se încheie cu un mesaj ferm la adresa adversarilor politici: „Luați-vă premierul și plecați. Lăsați țara asta în pace.” De cealaltă parte, Dominic Fritz a reiterat că USR „respectă acordul de coaliție” și că prioritatea este închiderea bugetului și asigurarea stabilității economice.
Campania de promovare a războiului SUA împotriva Iranului implică un mod de comunicare inedit și neobișnuit în comparație cu stilul adoptat de administrațiile anterioare.
Videoclipurile de tip mash-up în stil TikTok ale administrației Trump combină lovituri cu rachete cu secvențe din filme și jocuri video, la care sunt adăugate pasaje din declarațiile făcute de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la conferințele de presă de la Pentagon.
Potrivit POLITICO, strategia are la bază și un motiv: implicarea publicului. Oficialii spun că strategia funcționează, invocând o acoperire masivă.
„În decurs de patru zile, videoclipurile pe care le-am publicat au avut peste 3 miliarde de vizualizări. Asta depășește cu mult orice am făcut vreodată în al doilea mandat”, a declarat un înalt oficial al Casei Albe, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO.
Câțiva angajați ai departamentului de comunicare al Casei Albe trebuie să distribuie acest gen de conținut în stil TikTok publicat în grupurile lor private de chat.
Stilul videoclipurilor nu este îmbrățișat și de foștii oficialiTotuși, ideea unor astfel de videoclipuri nu este îmbrățișată și de foștii oficiali, care au făcut grimase la vederea videoclipurilor, fie că este vorba de montajul „Here comes the Boom” în care jucătorii defensivi din NFL îi plachează brutal pe cei din atac, fie de alte clipuri în stil TikTok cu home run-uri din MLB, Grand Theft Auto și cu filme precum „Iron Man”, „Top Gun” și „Gladiator”.
„Pare pur și simplu detașat de realitate. Aliații noștri privesc asta și se întreabă ce naiba se întâmplă. Nu pare că suntem serioși”, a spus generalul-locotenent în rezervă Ben Hodges, potrivit POLITICO.
Pe de altă parte, oficialii din administrație spun că scopul unor astfel de videoclipuri este de a atrage publicul mai tânăr și de a scoate în evidență trupele.
„Sondajele arată că mulți tineri susțin într-o oarecare măsură acest război, iar obiectivul nostru este să le oferim conținut. Ceea ce facem nu înseamnă o lipsă de respect față de trupele americane. Dimpotrivă, prin aceste videoclipuri punem în evidență toată munca extraordinară — munca eroică pe care o depun. O facem într-un mod care captivează publicul”, a spus un înalt oficial de la Casa Albă pentru sursa citată.
Un al doilea oficial de rang înalt de la Casa Albă, implicat în efortul de realizare a videoclipurilor, a calificat această inițiativă drept una creativă, în contextul în care nicio administrație anterioară nu a apelat la o astfel de modalitate de comunicare.
„Noi stăm aici și ne chinuim cu meme-uri de succes, omule. Există un factor de divertisment în ceea ce facem. Dar, în cele din urmă, totul se reduce la faptul că nimeni nu a încercat vreodată să comunice cu publicul american în acest fel”, a spus acesta pentru POLITICO.
Explicațiile din spatele ideiiLauren Kapp, strateg digital democrat și fondatoare a Luminary Strategies, a explicat pentru POLITICO faptul că abordarea administrației Trump de a comunica informații despre desfășurarea războiului în acest fel prezintă similitudini cu strategia politică a lui Trump din campania electorală din 2024.
„Întreaga lor strategie se bazează pe provocarea furiei și pe obținerea unui număr cât mai mare de vizualizări. Nu le pasă dacă interacțiunea este pozitivă sau negativă. Ei vor ca aceste videoclipuri să fie vizionate de cât mai mulți tineri impresionabili”, a spus Kapp pentru sursa citată.
Caracterul neobișnuit al modului de comunicare este subliniat și de Tom Ricks, un corespondent militar de lungă durată, care este acum istoric militar și autor.
„Abordarea administrației Trump în ceea ce privește discutarea războiului împotriva Iranului este atât neobișnuită, cât și fără precedent. Cu Hegseth la cârmă, ei amestecă incompetența cu aroganța. Nu par să le pese ce crede publicul american, ceea ce este o abordare periculoasă”, a subliniat acesta.
Prețurile europene ale gazelor au crescut cu aproape 30%, ajungând la 70,7 euro/MWh, arată joi Financial Times.
Țițeiul Brent a crescut și el cu peste 5%, atingând 113 dolari pe baril, în primele tranzacții de la Londra.
Prețurile la gazele naturale din Europa cresc cu 30%Prețurile gazelor naturale din Europa au atins cel mai înalt nivel de la începutul războiului, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Qatar și Iran.
Indicele de referință TTF, care determină prețul pentru multe contracte de furnizare a gazelor, a deschis în creștere cu peste 30%, la 70,70 euro pe MWh, înainte de a scădea la 67 euro pe MWh.
Creșterea a dus prețurile la mai mult decât dublul nivelului lor de 32 de euro pe MWh înainte de începerea războiului.
Contractele futures la gazele naturale din SUA crescContractele futures la gazele naturale din SUA au crescut odată cu petrolul în timpul tranzacțiilor asiatice de joi, după ce Iranul a escaladat atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf.
Contractele futures ale Henry Hub au crescut cu 3,4%, ajungând la 3,17 dolari pe milion de unități termice britanice, în timpul tranzacțiilor asiatice de joi.
Prețurile țițeiului Brent au crescut cu 4,7%, ajungând la 112,43 dolari pe baril. Contractele futures pentru combustibilul termic au crescut cu 5,9%, ajungând la 4,45 dolari pe galon.
După ce Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars din Iran, cel mai mare din lume, și rafinăriile învecinate, Iranul a ripostat, provocând „pagube extinse” în jurul terminalului Ras Laffan din Qatar, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume.
Instalația de gaze Habshan din Emiratele Arabe Unite și-a suspendat operațiunile.
Prețurile Henry Hub reflectă costurile interne ale gazelor din SUA și sunt legate de livrările prin conducte.
Valorile de referință europene și asiatice sunt mai expuse la întreruperi ale aprovizionării cauzate de atacurile asupra infrastructurii qatareze.
Angajații Șantierului Naval Damen Mangalia au declanșat, joi dimineață, un protest spontan în incinta unității. Nemulțumirea principală vizează neplata salariilor, fiind o situație care se repetă deja de trei luni, anunță aceștia.
Oamenii cer clarificări și rezolvarea problemelor, în contextul în care întârzierile salariale le afectează în mod direct traiul de viață.
Compania a intrat în insolvență în anul 2024, iar la începutul acestei luni administratorul judiciar, Casa de Insolvență Transilvania (CITR), a anunțat că societatea caută un investitor strategic.
În același timp, un plan de reorganizare a fost depus la judecătorul-sindic, în încercarea de a restabiliza activitatea.
Unitatea de la Mangalia este foarte importantă pentru industria navală din România. Statul român deține o parte din acțiuni, iar șantierul a trecut, de-a lungul timpului, prin mai mulți proprietari, de la compania sud-coreeană Daewoo la grupul olandez Damen.
Cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați, acesta este cel mai mare șantier naval din țară și unul dintre cele mai mari din Europa.
În cursul anului trecut, au apărut informații potrivit cărora autoritățile române poartă discuții cu compania turcească Desan Shipyard pentru preluarea activității, după retragerea partenerului olandez.
Firma turcă, care are o tradiție de peste 70 de ani, deține un șantier mai mic în apropiere de Istanbul, dar urmărește în continuare extinderea pe piața regională.
În luna februarie a fost adoptată, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, extinderea protecției pentru angajații companiilor în insolvență și pentru cei in concordat.
Măsură era menită să prevină intrarea în insolvență prin plata salariilor pentru cel mult o jumătate de an, fără a face referire la companiile vizate.
La finalul acelei ședinței, Ministerul Muncii a transmis că peste 5.000 de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București beneficiază de protecție salarială extinsă prin adoptarea acestui proiect.
„Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Prin această ordonanță, întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți. Vorbim despre mii de oameni, peste 5.000 de angajați de la companii precum Damen Mangalia, Liberty Galați sau Romaero București, pentru care acest sprijin poate face diferența între incertitudine și siguranță. Este o măsură de responsabilitate și de respect față de cei care muncesc și față de comunitățile care depind de aceste locuri de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
S-a făcut atunci referire la existența unui proiect de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, care ar urma să permită angajaților companiilor aflate în concordat să aibă acces la fondul de garantare.
În principiu, proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aflat joi pe masa Cabinetului Bolojan, este menit să prevină declanșarea „unui lanț de efecte economice și sociale negative – afectarea unor sectoare industriale esențiale, pierderea locurilor de muncă, accentuarea vulnerabilităților sociale și economice în regiunile aflate în tranziție energetică, reducerea veniturilor bugetare din contribuții și impozite, precum și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială”, potrivit inițiatorilor.
Fondul de garantare se constituie prin distribuirea din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat a cotei de 15%.
„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1), pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv”, arată articolul modificat propus.
Președintele Vladimir Putin a încetat să mai apară la Kremlin după ce SUA și Israelul au eliminat conducerea iraniană, anunță Nexta. Practic, evenimentele publice de la Kremlin au dispărut din programul oficial.
Sursa menționată susține că ultima apariție publică a lui Putin a avut loc în urmă cu nouă zile. După aceea, întâlnirile au avut loc doar prin legătură video și telefonică.
Acest lucru a alimentat speculațiile, mai ales că nu este prima dată când poziția președintelui rus este ținută secretă. Unele zvonuri citate de Nexta susțin că Putin s-a simțit amenințat după lichidarea de la distanța a principalilor lideri iranieni.
Întreruperile în furnizarea de internet din Moscova ar putea avea legătură cu încercarea Kremlinului de a-l ascunde pe Putin.
Deși mersul cu bicicleta a fost considerat de mult timp un obicei care poate reduce nevoia de îngrijire pe termen lung și poate diminua riscul de deces, există puține dovezi pe termen lung care să examineze aceste beneficii în mod specific în Japonia, potrivit ScienceDaily.
Pentru a înțelege mai bine aceste efecte, cercetătorii au analizat obiceiurile de mers cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă în două domenii principale.
În primul rând, au analizat cât de des au mers participanții cu bicicleta în 2013 și au urmărit dacă au avut nevoie ulterior de îngrijire pe termen lung sau au decedat pe o perioadă de 10 ani, până în 2023.
În al doilea rând, au evaluat schimbările în comportamentul de mers cu bicicleta (neutilizare, inițiere, întrerupere și continuare) între 2013 și 2017 și modul în care aceste tipare s-au raportat la rezultatele ulterioare privind sănătatea.
Analiza a inclus toți participanții, precum și o analiză concentrată asupra persoanelor care nu conduceau.
Risc mai mic de deces și de îngrijire pe termen lungRezultatele au arătat beneficii clare. Persoanele în vârstă care mergeau cu bicicleta în 2013 aveau un risc mai mic de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung și un risc mai mic de deces în deceniul următor, comparativ cu cei care nu mergeau cu bicicleta.
Aceste efecte protectoare au fost deosebit de puternice în rândul persoanelor care nu conduceau.
Continuarea mersului cu bicicleta aduce beneficii de duratăA doua parte a studiului a constatat că persoanele în vârstă care au continuat să practice ciclismul între 2013 și 2017 au prezentat un risc redus atât de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung, cât și de deces în anii care au urmat.
În rândul persoanelor care nu conduceau, beneficiile au fost și mai ample. Cei care au continuat să practice ciclismul sau au început să practice ciclismul în această perioadă au avut o probabilitate mai mică de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung ulterior.
Ciclismul ca „partener de stil de viață” pentru persoanele în vârstăÎn ansamblu, rezultatele sugerează că mersul cu bicicleta poate juca un rol important în susținerea bunăstării fizice și mentale a persoanelor în vârstă, contribuind la prelungirea vieții și la menținerea independenței.
Cercetătorii descriu mersul cu bicicleta ca un „partener de viață” care susține o îmbătrânire mai sănătoasă, în special pentru cei care nu mai conduc.
Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere că tot mai mulți vârstnici din Japonia renunță la permisul de conducere.
Studiul subliniază, de asemenea, necesitatea unui sprijin social mai mare pentru a încuraja mersul cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă.
Potrivit BoJ, sub efectul actualei moderări a prețurilor alimentelor și datorită subvențiilor acordate de guvern, inflația „ar trebui să încetinească temporar, coborând sub pragul de 2%”, nivelul-țintă stabilit de banca centrală, scrie Le Figaro.
Însă, ulterior, „ritmul de creștere (al inflației) ar trebui să fie împins în sus, sub impactul recentei creșteri a prețurilor petrolului brut”, a avertizat aceasta, indicând că trebuie acordată o „atenție susținută” efectelor acestei creșteri.
Aceste declarații vin la o zi după un avertisment similar din partea Rezervei Federale americane (Fed).
Este „prea devreme pentru a determina amploarea și durata efectelor potențiale (ale conflictului, n.r.) asupra economiei”, a estimat miercuri președintele Fed, Jerome Powell, dar „pe termen scurt, creșterea prețurilor la energie va face ca inflația globală să crească”.
Inflația din Japonia (excluzând produsele proaspete) a încetinit la 2% pe an în ianuarie, marcând o nouă scădere datorită subvențiilor pentru energie introduse în cadrul unui plan de relansare adoptat la sfârșitul anului 2025, dar rămâne la un nivel ridicat.
De atunci, conflictul din Orientul Mijlociu a făcut ca prețurile petrolului să crească vertiginos pe piețele mondiale, determinând o creștere bruscă a prețurilor combustibililor în arhipelag.
În consecință, Tokyo a început să acorde subvenții suplimentare pentru a readuce prețul benzinei la aproximativ 170 de yeni pe litru, a declarat Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt al guvernului.
Aceasta ar reprezenta o scădere semnificativă față de maximul istoric de 190,8 yeni (1,04 euro) pe litru atins luni.
De la copilul care recunoștea mașinile pe stradă înainte să știe alfabetul, la pilotul care atacă virajele cu peste 200 km/h în competiții internaționale, parcursul lui Tudor este o poveste despre pasiune dusă la extrem.
Vicecampion național la karting, Tudor a făcut pasul spre GT4 European Series, unde poartă tricolorul cu mândrie.
Inspirat de Lewis Hamilton, își construiește drumul cu disciplină, curaj și un control mental impresionant, în timp ce se pregătește pentru provocări majore atât pe circuit, cât și în viață.
În al doilea episod al podcastului „Start Now!” de pe G4Media vei descoperi cum arată viața unui tânăr pilot român care își trăiește visul la viteză maximă.
Nu rata povestea lui Tudor: joi, 19 martie, de la ora 15:00.
El a precizat într-o declarație că Anthea Harris, o fostă înaltă funcționară, a fost numită în această funcție, potrivit Al Jazeera.
„Vreau să îi asigur pe australieni că Australia este bine pregătită”, a spus Albanese
„Aprovizionarea noastră cu combustibil este în prezent asigurată – dar vreau să fim mai mult decât pregătiți”.
Harris va „colabora cu toate nivelurile guvernamentale” pentru a se asigura că „aprovizionarea cu combustibil rămâne rezilientă și că provocările venite din Orientul Mijlociu sunt abordate aici, în stil australian”, a adăugat el.
Blocada afectează în mod special țările din Asia, care reprezintă destinația a aproximativ 84% din mărfurile transportate prin strâmtoare, potrivit ONU.
Oficialii nu au stabilit încă de unde proveneau acestea, au declarat două dintre aceste persoane, potrivit Washington Post.
Armata monitorizează mai atent potențialele amenințări din cauza nivelului de alertă ridicat, pe fondul atacurilor lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, potrivit unui înalt oficial al administrației care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile de securitate.
Mai multe drone au fost zărite deasupra bazei Fort Lesley J. McNair într-o singură noapte din ultimele 10 zile, a spus oficialul, ceea ce a determinat intensificarea măsurilor de securitate și organizarea unei reuniuni la Casa Albă pentru a discuta modul de reacție.
SUA au emis o alertă de securitate globalăObservarea dronelor în Washington survine în contextul în care SUA au emis o alertă de securitate globală pentru misiunile diplomatice din străinătate și au închis mai multe baze interne din cauza amenințărilor.
În această săptămână, Baza Comună McGuire-Dix-Lakehurst din New Jersey și Baza Aeriană MacDill din Florida și-au ridicat nivelul de protecție a forțelor la Charlie, o desemnare care înseamnă că comandantul dispune de informații care indică posibilitatea unui atac sau a unui pericol.
Singurul nivel de alertă mai ridicat, Delta, este pentru cazul în care a avut loc sau se anticipează un atac.
Mutarea lui Rubio și Hegseth, luată în considerareDronele deasupra Fortului McNair i-au determinat pe oficiali să ia în considerare mutarea lui Rubio și Hegseth, au declarat două dintre persoanele informate.
Înaltul oficial al administrației a declarat că secretarii nu s-au mutat. Locuințele lor din bază au fost făcute publice de mai multe surse media în octombrie.
Purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a refuzat să comenteze despre drone. „Departamentul nu poate comenta mișcările secretarului din motive de securitate, iar raportarea unor astfel de mișcări este extrem de iresponsabilă”, a spus el.
De două ori în această săptămână, oficialii au închis facilitățile de la Baza Aeriană MacDill, sediul Comandamentului Central al SUA, care este responsabil pentru operațiunile militare americane împotriva Iranului.
Ancheta FBI-uluiFBI investighează acum un pachet suspect care a închis luni, timp de câteva ore, centrul pentru vizitatori al bazei, iar miercuri un incident de securitate nespecificat a lăsat baza sub ordin de adăpostire la fața locului timp de câteva ore, a declarat baza într-un comunicat.
„Pentru a asigura siguranța și securitatea personalului nostru și a misiunii, comandanții ajustează nivelul de securitate al instalațiilor lor în conformitate cu evaluările locale ale amenințărilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene într-un comunicat.
„Potențial de efecte colaterale”Marți, Departamentul de Stat a ordonat tuturor misiunilor diplomatice americane din întreaga lume să efectueze „imediat” evaluări de securitate, invocând „situația actuală și în evoluție din Orientul Mijlociu și potențialul de efecte colaterale”, potrivit unui telegramă analizată de The Washington Post.
Fort McNair găzduiește Universitatea Națională de Apărare și unii dintre cei mai înalți oficiali militari ai Pentagonului. Baza nu a găzduit în mod tradițional lideri politici, dar un număr tot mai mare de oficiali ai administrației Trump, inclusiv secretarul Departamentului Securității Interne, Kristi L. Noem, care își încheie mandatul, s-au mutat în bazele din zonă, invocând motive de securitate.
McNair este situată convenabil în apropierea Capitol Hill și a Casei Albe. Dar nu dispune de aceeași zonă tampon de siguranță ca alte baze din regiunea capitalei.
Trump a primit amenințări similareAmenințări similare cu drone au apărut în jurul președintelui Donald Trump și al altor înalți oficiali în ultimii ani, pe măsură ce liderii iranieni căutau răzbunare pentru atacul american care l-a ucis pe generalul iranian Qasem Soleimani în 2020, potrivit oficialilor americani din administrațiile Trump și Biden.
În timpul campaniei prezidențiale din 2024, detașamentul Serviciului Secret care proteja echipa lui Trump a întâlnit în repetate rânduri drone neidentificate, inclusiv în timpul unei conferințe de presă la Los Angeles și al unui cortegiu auto prin zona rurală din vestul Pennsylvaniei.
În septembrie, oficialii i-au spus lui Trump că Iranul voia să-l ucidă și că avea mai multe echipe de asasini în țară și, deși nu existau dovezi care să lege Iranul de vreuna dintre tentativele de asasinat din acel an, nu puteau exclude o legătură.
Amenințările iraniene la adresa fostului secretar de stat Mike Pompeo și a fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, pe care Iranul îi considera responsabili pentru atacul asupra lui Soleimani, au determinat administrația Biden să le extindă protecția de securitate guvernamentală. Trump a eliminat detașamentele lor în 2025.
Într-un raport publicat în revista Med a editurii Cell Press, citat de ScienceDaily, chirurgii descriu în detaliu modul în care i-au extirpat plămânii grav infectați bărbatului și au folosit un sistem de „plămân artificial” pentru a-l menține în viață până la efectuarea unui transplant dublu de plămâni.
Cazul evidențiază o potențială nouă modalitate de a menține în viață pacienții aflați în stare critică în timp ce așteaptă organe de la donatori.
O boală care pune viața în pericol„Era în stare critică. Inima i s-a oprit imediat ce a ajuns. A trebuit să-i aplicăm resuscitarea cardiopulmonară”, a spus autorul principal Ankit Bharat, chirurg toracic la Universitatea Northwestern. „Când infecția este atât de gravă încât plămânii se topesc, aceștia sunt afectați ireversibil. Atunci pacienții mor”.
Pacientul, un bărbat de 33 de ani, a dezvoltat sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), o afecțiune periculoasă în care inflamația și infecția copleșesc plămânii.
Boala lui a început cu o gripă, care s-a agravat rapid și a fost complicată de o pneumonie bacteriană.
Pe măsură ce starea lui s-a deteriorat, plămânii, inima și rinichii au început să cedeze. În acel moment, un transplant dublu de plămâni a devenit singura lui șansă de supraviețuire.
Îndepărtarea plămânilor pentru a opri infecțiaPlămânii bărbatului erau irecuperabili și contribuiau activ la răspândirea infecției. Cu toate acestea, corpul său era prea instabil pentru a face față imediat unui transplant, așa că medicii aveau nevoie de timp pentru a-l stabiliza.
„Inima și plămânii sunt intrinsec conectați”, a explicat Bharat. „Când nu există plămâni, cum menții pacientul în viață?”
Pentru a rezolva această problemă, echipa medicală a dezvoltat un sistem pulmonar artificial conceput să preia temporar rolul plămânilor.
Acest sistem oxigena sângele, elimina dioxidul de carbon și susținea circulația, permițând inimii și altor organe să continue să funcționeze chiar dacă pacientul nu avea plămâni.
Sistemul pulmonar artificial menține pacientul în viațăDupă ce plămânii afectați au fost îndepărtați, starea pacientului a început să se îmbunătățească. Tensiunea arterială s-a stabilizat, organele au început să se refacă, iar infecția a fost ținută sub control.
Două zile mai târziu, au devenit disponibili plămâni de la un donator, iar chirurgii au realizat cu succes un transplant pulmonar dublu. La mai bine de doi ani distanță, pacientul duce o viață normală, cu o funcție pulmonară sănătoasă.
Noi dovezi privind leziunile pulmonare ireversibile„În mod convențional, transplantul pulmonar este rezervat pacienților care suferă de afecțiuni cronice, cum ar fi boala pulmonară interstițială sau fibroza chistică”, a spus Bharat.
„În prezent, oamenii cred că, dacă suferi de SDRA severă, trebuie să-i susții în continuare și, în cele din urmă, plămânii se vor vindeca”.
Cu toate acestea, examinarea plămânilor îndepărtați a arătat o altă poveste. Analiza moleculară a relevat cicatrici extinse și leziuni ale sistemului imunitar, semne clare că țesutul nu se putea reface.
„Pentru prima dată, din punct de vedere biologic, oferim dovezi moleculare că unii pacienți vor avea nevoie de un transplant pulmonar dublu, altfel nu vor supraviețui”, a spus Bharat.
O punte potențială de salvare a vieții până la transplantDeocamdată, această abordare este limitată la centre medicale foarte specializate, care dispun de expertiza și resursele necesare.
Cu toate acestea, Bharat speră că, în cele din urmă, aceasta va putea fi dezvoltată în sisteme mai standardizate, care să ajute la menținerea în viață a pacienților în timp ce așteaptă plămâni de la donatori.
„În practica mea, pacienți tineri mor aproape în fiecare săptămână pentru că nimeni nu și-a dat seama că transplantul era o opțiune”, a spus Bharat.
„Pentru leziunile pulmonare severe cauzate de virusuri sau infecții respiratorii, chiar și în situații acute, un transplant pulmonar poate salva vieți”.
Prețul țițeiului Brent a urcat la 112,00 dolari, în creștere cu 4,27%, în timp ce prețul țițeiului West Texas Intermediate a crescut cu 2,73%, ajungând la 98,95 dolari, potrivit OilPrice.
Cea mai recentă creștere a prețurilor a survenit după ce Iranul a atacat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru atacurile anterioare asupra câmpului său de gaze South Pars.
Qatarul a confirmat că atacurile cu rachete iraniene au provocat „daune extinse” în jurul complexului industrial Ras Laffan, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume și o piatră de temelie a aprovizionării globale cu gaze.
Între timp, Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la instalația de gaze Habshan în urma incidentelor legate de rachete, resturile proiectilelor interceptate afectând, potrivit rapoartelor, și alte infrastructuri energetice, inclusiv câmpul petrolier Bab.
Arabia Saudită, Kuweit, Irak și Bahrain continuă să fie ținte ale Iranului, Arabia Saudită raportând că apărarea aeriană a distrus un total de 19 drone în Provincia de Est și patru rachete lansate spre Riad.
Transportul maritim a rămas, de asemenea, sub amenințare, agenția de securitate maritimă a Regatului Unit raportând că o navă situată la est de Strâmtoarea Ormuz a luat foc după ce a fost lovită de un „proiectil necunoscut”.
Aceste atacuri coordonate și avertismentele de evacuare emise anterior pentru instalațiile energetice regionale dezvăluie strategia Iranului de a viza coloana vertebrală energetică a Golfului pentru a crește prețurile și, prin urmare, a provoca suferință Statelor Unite, Israelului și aliaților acestora.
