Jucătoarea spaniolă de tenis Paula Badosa, care are o accidentare la spate, nu va fi prezentă la US Open, au anunțat vineri organizatorii turneului.
La 27 de ani, Badosa, clasată pe locul 12 în lume și semifinalistă la Australian Open în luna ianuarie, nu a mai evoluat de la înfrângerea suferită în primul tur la Wimbledon.
Leziunea la spate i-a interzis să joace și la turneul de la Washington, de luna trecută, unde trebuia să își apere titlul. Ea se confruntă cu dureri persistente la spate încă din 2023.
Din cauza absenței sale, elvețianca Jill Teichmann a intrat direct în tabloul principal, iar franceza Alizé Cornet va ocupa poziția de primă jucătoare de rezervă.
Articolul Spaniola Paula Badosa, accidentată la spate, nu va participa la US Open apare prima dată în Mediafax.
15 persoane aflate în situații critice au fost salvate vineri din munți, potrivit unei statistici prezentate de Salvamont România.
La Dispeceratul Național Salvamont s-au primit vineri 16 apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor. Cele mai multe, patru aplerui, au fost înregistrate pentru Salvamont Prahova, urmat de Salvamont Dâmbovița și Salvamont Neamț, cu câte trei apeluri, și de Salvamont Municipiul Brașov, cu două apeluri.
În cazul acestor intervenții au fost salvate 15 persoane. Dintre acestea, 8 persoane au fost transportate cu Ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont la spital, o persoană a fost transportată cu elicopterul SMURD la spital, iar o persoană a decedat și a fost transportată și predată la IML.
S-au mai primit vineri și 36 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană.
Articolul Salvamont: 15 persoane au fost salvate vineri de pe munte apare prima dată în Mediafax.
Universitatea Cluj-Petrolul Ploiești se joacă sâmbătă, de la 21.30, a 81-a întâlnire între cele două formații în principala competiție internă.
Ardelenii vin după o remiză spectaculoasă, 2-2 cu FC Hermannstadt, meci în care Mamadou Thiam a marcat un gol și a oferit o pasă decisivă. De partea cealaltă, Petrolul a pierdut acasă în runda precedentă, 1-2 cu UTA, reușita ploieștenilor fiind izbutită de grecul Konstantinos Doumtsios, care a înscris în premieră pe prima scenă din România.
Cele două echipe se vor afla faţă-n faţă în principala competiţie internă pentru a 81-a oară, palmaresul precedentelor confruntări din SuperLigă cuprinzând 23 de succese ale clujenilor, 41 de victorii ale prahovenilor şi 16 rezultate de egalitate, scrie LPF în avancronica partidei.
La nivelul băncilor tehnice, cei doi antrenori se vor duela pentru a opta oară în campionat, palmaresul precedentelor confruntări cuprinzând cinci succese Sabău și două victorii Ciobotariu.
Articolul Universitatea Cluj-Petrolul Ploiești se joacă sâmbătă, de la 21.30 apare prima dată în Mediafax.
Un incendiu a izbucnit vineri în moscheea istorică transformată în catedrală din Córdoba, dar monumentul a fost salvat, deoarece pompierii au stins rapid flăcările, a declarat primarul orașului spaniol, scrie The Guardian.
Videoclipuri distribuite pe scară largă au arătat flăcări și fum ieșind din interiorul atracției turistice vizitate de 2 milioane de oameni anual.
„Monumentul este salvat. Nu se va răspândi, nu va fi o catastrofă, să spunem așa”, a declarat José María Bellido la televiziunea Cadena.
Incendiul spectaculos a izbucnit în jurul orei locale 21.00.
ABC și alte ziare au relatat că o mașină de măturat mecanică a luat foc la fața locului.
Considerat o bijuterie a arhitecturii islamice, situl a fost construit ca moschee – pe locul unei biserici mai vechi – între secolele VIII și X de către conducătorul musulman al orașului din sud, Abd al-Rahman, un emir al dinastiei Umayyad.
După ce creștinii au recucerit Spania în secolul al XIII-lea sub domnia regelui Ferdinand al III-lea al Castiliei, clădirea a fost transformată în catedrală și au fost efectuate modificări arhitecturale în secolele următoare.
Articolul Incendiu la moscheea transformată în catedrală din Cordoba, La Mezquita apare prima dată în Mediafax.
Sâmbătă este în vigoare o avertizare Cod galben de caniculă valabilă în 21 de județe și în Capitală. Maximele ajung la 38 de grade Celsius.
Sunt vizate județele Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt, Argeș, Teleorman, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Ilfov și Capitala.
Potrivit ANM, va fi caniculă și disconfort termic ridicat. Temperaturile maxime se vor situa între 35 și 37 de grade, cu cele mai ridicate valori în sudul Olteniei și al Banatului, unde izolat se vor înregistra 38 de grade.
Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Noaptea va fi local tropicală cu minime în general de 18…22 de grade.
Avertizarea este în vigoare de sâmbătă de la ora 12.00 până duminică la ora 10.00.
Articolul Cod galben de caniculă, sâmbătă, în 21 de județe și în Capitală apare prima dată în Mediafax.
UTA Arad-Farul Constanța se joacă sâmbătă de la ora 18.30. Este primul duel în calitate de antrenori pentru Adrian Mihalcea și Ianis Zicu, foști colegi la Dinamo.
Arădenii au început campionatul cu o remiză spectaculoasă, 3-3 cu Universitatea Craiova, meci în care au revenit de la 0-3. A urmat un alt egal cu o reprezentantă a României în cupele europene, 1-1 cu U Cluj, după care au venit două victorii, 1-0 cu FC Hermannstadt (acasă) și 2-1 la Ploiești, cu Petrolul.
Dobrogenii vin după trei victorii la limită, meciuri în care Alexandru Ișfan a marcat de fiecare dată, iar Răzvan Tănasă a înscris de trei ori și a scos un penalty, scrie LPF în avancronica partidei.
Câte două victorii au reușit fiecare în ultimele 10 confruntări directe din campionat. Din cele șase remize din intervalul menționat, trei au fost fără gol marcat.
Din postura de antrenori, Adrian Mihalcea și Ianis Zicu se vor duela în premieră pe prima scenă. Ca jucători, aceștia au fost colegi la Dinamo timp de trei sezoane (2000-2001, 2001-2002, 2004-2005).
Articolul UTA Arad și Farul Constanța, meci de excepție sâmbătă, în Superligă apare prima dată în Mediafax.
Oficiali importanți din Ucraina, Statele Unite și Europa se vor întâlni în Marea Britanie înaintea summitului programat între președintele american Donald Trump și cel rus Vladimir Putin, a anunțat Axios, vineri, citat de Kyiv Independent.
Scopul întâlnirii este ca Ucraina și partenerii săi să stabilească o poziție comună înainte de discuțiile dintre Trump și Putin, care vor avea loc în Alaska.
Steve Witkoff, trimisul special al Statelor Unite, a avut o întâlnire cu Putin la Moscova pe 6 august.
Trump a spus anterior că Rusia are termen până pe 8 august să oprească războiul împotriva Ucrainei. Chiar dacă Moscova nu a încetat luptele, Donald Trump nu a aplicat sancțiuni împotriva Rusiei, nici până la acest moment.
Pe 8 august, în cadrul unei conferințe telefonice, oficialii ucraineni, europeni și americani au propus o întâlnire față în față, relatează aceeași sursă.
Detaliile organizării întâlnirii din Marea Britanie, precum și lista participanților, sunt încă în pregătire.
Într-o convorbire telefonică care a avut loc pe 6 august, între președintele Volodimir Zelenski, Trump și lideri europeni, unele surse au observat că Putin părea dispus să renunțe la revendicările asupra regiunilor Zaporizhzhia și Kherson din sudul Ucrainei.
Witkoff a spus celor prezenți că Putin vrea să încheie războiul dacă Ucraina va ceda regiunile Donețk, Luhansk și Crimeea, au spus aceleași surse.
În schimb, în convorbirea de a doua zi, Witkoff a declarat că Vladimir Putin este deschis să mențină situația actuală pe liniile de front, inclusiv teritoriile ocupate din Zaporizhzhia și Kherson.
Pentru ca Volodimir Zelenski să accepte cedarea unor teritorii, este necesar un referendum, a declarat un oficial ucrainean sub anonimat.
Articolul Ucraina și aliații se întâlnesc în Marea Britanie înaintea summitului Trump-Putin apare prima dată în Mediafax.
Sam Altman, directorul general al OpenAI, a respins afirmațiile lui Elon Musk, care susțin că parteneriatul dintre OpenAI și Microsoft ar putea pune în pericol chiar compania din Redmond, relatează Reuters.
Reacția sa a venit după ce Microsoft a anunțat integrarea noii versiuni GPT-5 în produsele sale, printre care Microsoft 365 Copilot, GitHub Copilot și Azure AI Foundry.
„OpenAI o să mănânce Microsoft de viu.”, a scris, la scurt timp, Elon Musk, pe pagina sa de X.
În schimb, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut o atitudine mai calmă legat de acest subiect.
„Oamenii încearcă de 50 de ani şi asta e partea frumoasă! În fiecare zi înveţi ceva nou, inovezi, colaborezi şi concurezi.”
Nadella a felicitat și echipa din spatele chatbotului Grok 4, creat de Elon Musk. El a menționat că acesta este disponibil deja într-o versiune limitată pe Azure.
Întrebat despre comentariile lui Musk, Altman a declarat pentru CNBC că „nu mă gândesc prea mult la el. Am impresia că doar stă pe X toată ziua şi scrie cum OpenAI e groaznic, cum modelele noastre sunt proaste şi cum nu suntem o companie serioasă.”
Conflictele dintre cei doi au început în 2015, când au fondat împreună OpenAI ca laborator nonprofit pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Mai târziu, Altman a transformat organizația într-o companie orientată spre profit, cu sprijin financiar masiv din partea Microsoft, lucru care l-a deranjat pe Musk.
Acesta a dat în judecată compania, un proces care a fost retras ulterior, pe motiv că s-a renunțat la scopul inițial.
Articolul Sam Altman îl ia peste picior pe Elon Musk: „Nu mă gândesc prea mult la el” apare prima dată în Mediafax.
Deși președintele Donald Trump a afirmat că discuțiile dintre Witkoff și Putin nu au reprezentat un progres în negocierile de pace, liderul de la Casa Albă a anunțat vineri că se va întâlni cu Putin, pentru prima întrevedere față în față din cel de-al doilea său mandat, pe 15 august, în Alaska.
Potrivit unor oficiali europeni, Putin i-a spus lui Witkoff că Rusia ar fi de acord cu un armistițiu total dacă Kievul și-ar retrage forțele din regiunea Donețk, permițând Moscovei să preia controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Luhansk, precum și asupra Crimeei, a relatat WSJ.
Oficialii europeni care au fost informați despre propunere și-au exprimat îngrijorarea față de plan, temându-se că Putin ar putea folosi negocierile pentru a evita sancțiunile secundare propuse de președintele Donald Trump.
ISW: Putin încearcă să ascundă lipsa de interes pentru a pune capăt războiuluiKremlinul joacă un „joc de echilibru” între a simula deschiderea spre negocieri cu președintele american Donald Trump și a pregăti societatea rusă să accepte doar victoria totală în Ucraina, indiferent de durată, potrivit unui nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Ukrinform.
Analiștii americani susțin că Vladimir Putin încearcă să pară receptiv la propunerile de pace venite din partea SUA, dar refuză o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski și nu este dispus să încheie războiul. În schimb, caută să obțină concesii bilaterale de la Washington, fără a se implica într-un proces real de pace.
ISW afirmă că obiectivele Kremlinului rămân neschimbate: înlocuirea guvernului ucrainean ales democratic cu unul pro-rus, reducerea capacității militare a Ucrainei, eliminarea politicii NATO de „uși deschise” și obligarea Ucrainei, prin Constituție, la neutralitate.
„Putin continuă să creadă că timpul este de partea Rusiei și că poate rezista mai mult decât Ucraina și Occidentul”, notează raportul.
ISW subliniază că sancțiunile economice și sprijinul militar occidental, care să permită Ucrainei să provoace pierderi pe câmpul de luptă, sunt esențiale pentru a-l forța pe liderul rus să negocieze cu adevărat.
Trump se va întâlni cu Putin în AlaskaPreședintele american a scris vineri, pe platforma sa Truth Social, că „întâlnirea mult așteptată” cu liderul rus va avea loc în Alaska, pe 15 august.
Anunțul întâlnirii a venit la doar câteva ore după ce liderul american a lăsat să se înțeleagă că încheierea invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva vecinului său ar presupune ca Kievul să cedeze teritorii.
„Vorbim despre teritorii pentru care s-a luptat timp de trei ani și jumătate, unde au murit mulți ruși. Au murit mulți ucraineni”, a declarat Trump într-o conferință de presă la Casa Albă.
„Situația este foarte complicată. Vom recupera o parte, o parte se va schimba. Va exista un schimb de teritorii, spre binele ambelor părți.”
Oficiali occidentali și ucraineni au sugerat că discuția privind concesii teritoriale seamănă cu planurile relansate de Putin săptămâna trecută.
Comentariile lui Trump vin la doar câteva zile după ce acesta l-a trimis pe trimisul său special, Steve Witkoff, la Moscova pentru discuții cu Putin despre încheierea războiului.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1263. Trump se va întâlni cu Putin în Alaska, afirmând că „un schimb de teritorii” ar putea aduce pacea apare prima dată în Mediafax.
Decizia vine după ce, luna trecută, administrația Trump a inversat interdicția impusă în aprilie privind vânzarea cipului H20 către China.
Nvidia concepe un design special pentru chipurile exportate în China, design care să respecte reglementările de control al exporturilor de cipuri AI din perioada administrației Biden.
Compania avertizase că restricțiile ar putea reduce veniturile Nvidia cu 8 miliarde de dolari în luna iulie.
Reglementarea exportului de chipuri către China a făcut parte din strategia administrațiilor de la Washington de a încetini dezvoltarea Chine în domenii precum inteligența artificială și apărare.
În decursul primului trimestru al anului, chipul H20 a generat vânzări de 4,6 miliarde de dolari, iar China a reprezentat 12,5% din veniturile totale ale Nvidia.
Articolul SUA acordă licență companiei Nvidia pentru exportul cipurilor H20 în China apare prima dată în Mediafax.
Deși președintele Donald Trump a afirmat că discuțiile dintre Witkoff și Putin nu au reprezentat un progres în negocierile de pace, liderul de la Casa Albă a anunțat vineri că se va întâlni cu Putin, pentru prima întrevedere față în față din cel de-al doilea său mandat, pe 15 august, în Alaska.
Potrivit unor oficiali europeni, Putin i-a spus lui Witkoff că Rusia ar fi de acord cu un armistițiu total dacă Kievul și-ar retrage forțele din regiunea Donețk, permițând Moscovei să preia controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Luhansk, precum și asupra Crimeei, a relatat WSJ.
Oficialii europeni care au fost informați despre propunere și-au exprimat îngrijorarea față de plan, temându-se că Putin ar putea folosi negocierile pentru a evita sancțiunile secundare propuse de președintele Donald Trump.
De asemenea, nu există claritate privind teritoriile ocupate parțial de forțele ruse în regiunile Zaporojie și Herson, existând impresii contradictorii cu privire la faptul dacă linia frontului ar urma să fie înghețată în forma actuală sau dacă forțele ruse s-ar retrage din zonă.
Potrivit WSJ, propunerea lui Putin ar conține două etape. Prima etapă ar presupune retragerea forțelor ucrainene din Donețk, ceea ce ar îngheța linia frontului. A doua etapă ar presupune ca Trump și Putin să convină asupra unui plan final de pace, care ar urma să fie negociat ulterior cu președintele Volodimir Zelenski.
În prezent, Ucraina controlează partea de nord a regiunilor Zaporojie și Herson, precum și o parte din regiunea Donețk.
Trump a declarat că un posibil acord de pace între Moscova și Kiev ar include, cel mai probabil, „anumite schimburi de teritorii”.
Articolul WSJ: Putin a propus oprirea războiului în schimbul regiunilor estice ale Ucrainei, în cadrul unei întâlniri cu Witkoff apare prima dată în Mediafax.
Pe 9 august 1945, Statele Unite au lansat o bombă atomică asupra orașului Nagasaki, la doar trei zile după atacul de la Hiroshima, soldat cu 140.000 de morți. Cele două bombardamente au grăbit capitularea Japoniei, punând capăt celui de-al Doilea Război Mondial.
Numărul supraviețuitorilor bombardamentului atomic de la Nagasaki a scăzut la 99.130, aproximativ un sfert din numărul lor inițial. Teruko Yokoyama, 83 de ani, membră a unei organizații locale care sprijină victimele a declarat „Trebuie să păstrăm înregistrări despre pagubele provocate de bombardament și poveștile de viață ale supraviețuitorilor”.
Sâmbătă, la ora locală 11:02 a fost ținut un moment de reculegere, fiind ora la care bomba cu plutoniu a lovit.
Articolul Orașul Nagasaki comemorează 80 de ani de la atacul cu bomba atomică apare prima dată în Mediafax.
William H. Webster a servit ca ofițer al Marinei SUA în al Doilea Război Mondial și în Războiul din Coreea, iar la întoarcerea în țară a practicat dreptul. A fost procuror general în Missouri și mai apoi judecător, fiind numit la Curtea de Apel de către Richard Nixon.
În 1978, președintele Jimmy Carter l-a numit director al FBI, într-o perioadă marcată de scandaluri de spionaj intern și corupție, iar în 1987, președintele Ronald Reagan l-a desemnat director al CIA, înlocuindu-l pe William J. Casey, implicat în Afacerea Iran-Contra.
După retragerea din funcții federale în 1991, Webster a activat în domeniul juridic și pe diverse comisii de securitate și etică, inclusiv după atacurile din 11 septembrie 2001.
Articolul William H. Webster, singurul om care a condus atât FBI, cât și CIA, a murit apare prima dată în Mediafax.
„Ne-au bătut. Ne-au gazat. Faptele se prescriu în 2026. Pe 10 august 2018, sute de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva corupției, abuzului de putere și asaltului împotriva Justiției Independente. Răspunsul statului? Gaze lacrimogene, tunuri cu apă, violență nejustificată. Peste 400 de răniți, printre care și jurnaliști, copii, trecători.Printre victime, Ilie Gâzea, care a murit din cauza intoxicației cu gaz la câteva zile distanță”, transmite „Corupția Ucide” în evenimentul de pe Facebook.
Organizația adaugă că procurorii au stabilit în 2022 că intervenția Jandarmeriei a fost nejustificată. Cu toate acestea, dosarul a fost tergiversat ani la rând.
„În octombrie 2026, dacă nu se face dreptate, va interveni prescripția răspunderii penale, iar cei vinovați vor scăpa nepedepsiți. Hai cu noi în stradă! Nu uităm! Nu iertăm! Vrem ca dosarul 10 august să fie soluționat în favoarea cetățeanului, nu în favoarea agresorilor. O democrație veritabilă nu lasă praful istoriei să se așeze peste violența statului. Condamnați, nu mai tergiversați”, mai precizează organizatorii.
Protestul este programat pentru duminică, 10 august, în Piața Victoriei, de la ora 19:00.
Zeci de mii de oameni au protestat, în 10 august 2018, în Piaţa Victoriei faţă de măsurile luate de Guverul condus atunci de Viorica Dăncilă. La un moment dat, manifestările au devenit violente, iar forţele de ordine au fost acuzate că au intervenit abuziv, fiind deschis ulterior un doar penal care vizează aceste fapte.
Articolul Protest în Piața Victoriei, la 7 ani de la violențele din 10 august: „Ne-au bătut. Ne-au gazat. Faptele se prescriu în 2026” apare prima dată în Mediafax.
Între 20 și 27 iulie, ofițerii de aplicare a imigrației au verificat 1.780 de persoane, 280 au fost arestate, dintre care 53 se află sub revizuirea statutului de azil.
Operațiunea face parte dintr-o strategie mai amplă a guvernului pentru controlul imigrației ilegale, întrucât premierul laburist Keir Starmer se confruntă cu presiune tot mai mare din partea lui Nigel Farage, susținător al Brexitului și lider al partidului Reform UK.
Printre măsurile de diminuare a migrației ilegale se numără și cerințe legale noi pentru companii, menite să verifice statutul migranților angajați.
Ministerul de Interne a anunțat că instituțiile responsabile de controlul migrației ilegale vor primi o finanțare suplimentară de aproximativ 5 milioane de lire sterline.
Pe lângă arestări, 51 de afaceri, precum spălătorii auto și restaurante, au primit sancțiuni civile pentru angajarea de muncitori ilegali.
Poliția a confiscat 71 de vehicule, dintre care 58 erau biciclete electrice, și sume de bani în valoare de 8.000 de lire sterline, precum și țigări de contrabandă în valoare de 460.000 de lire.
În ultimul an, 35.052 de persoane fără drept de ședere au fost returnate din Marea Britanie, o creștere de 13% față de anul precedent.
Articolul Marea Britanie: 280 de livratori arestați într-o operațiune împotriva migrației ilegale apare prima dată în Mediafax.
Pe 1 august, oficiul federal de statistică din Germania a anunțat că, în primele șase luni ale anului, vânzările de bere au coborât sub pragul de 4 miliarde de litri – cel mai scăzut nivel de când există date, adică din 1993, notează The Economist.
În 2005, un german bea, în medie, 112 litri pe an. Acum, consumul a scăzut sub 90. Țara rămâne a șasea piață de bere din lume, însă, dacă odinioară nemții consumau mai mult decât oricine, în afară de cehi, astăzi ocupă locul opt în clasamentul pe cap de locuitor.
Iar declinul se accelerează. „Panică” – așa descrie situația consultantul Gerrit Blümelhuber.
Explicațiile sunt mai multe. Germania îmbătrânește, iar tinerii nu mai sunt atât de atrași de alcool. Unii dau vina pe preț, deși rafturile supermarketurilor sunt pline de lăzi cu bere la prețuri accesibile.
Și consumul de vin este în declin, dar într-un ritm mult mai lent.
„Există o sete vizibilă de bere în Germania”, spune Volker Kuhl, directorul executiv al berăriei C&A Veltins, dar „nu și dorința de a bea un al treilea sau al patrulea pahar”.
Berea fără alcool câștigă terenExistă și o veste bună pentru producători: explozia pieței berilor fără alcool, care reprezintă deja aproape 10% din producția națională, deși nu apare în statisticile oficiale. Opțiunea alkoholfrei e tot mai răspândită în biergarten-uri.
Până și tradiționaliștii din berării experimentează: folosesc drojdii sălbatice care nu fermentează tot zahărul. Totuși, legea purității, care limitează ce poate fi numit „bere”, nu lasă prea mult loc de inovații, avertizează Markus Raupach de la Academia Germană a Berii.
Însă nici cea mai optimistă prognoză nu prezintă berea fără alcool compensând pierderea celei clasice.
Nici exporturile nu ajută. Dimpotrivă, scad și mai repede decât vânzările interne și sunt acum lovite și de taxele vamale impuse de Donald Trump.
Aproape 100 de berării s-au închis în ultimii cinci ani în Germania.
Articolul Germanii nu mai iubesc berea ca odinioară. Vânzările scad în ritm accelerat apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile au confirmat că amenințarea pentru public a fost eliminată, iar Universitatea Emory a ridicat ordinul de adăpostire.
De asemena, la sediul Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC), angajații au declarat că mai multe gloanțe au lovit clădirea.
Atacul s-a petrecut în seara zilei de vineri, iar autoritățile nu au precizat dacă sunt victime.
Atât guvernatorul Georgiei, Brian Kemp și Procurorul General au lăudat eforturile depuse de forțele de ordine.
Articolul SUA: Atac armat în apropierea unei universități din Atlanta. Un suspect mort și un polițist rănit apare prima dată în Mediafax.
De la preluarea mandatului, în aprilie, Carney a avertizat în repetate rânduri că armata Canadei nu este pregătită să facă față amenințărilor tot mai mari cu care se confruntă țara, potrivit AFP.
El a invocat, printre altele, perspectiva unei agresiuni ruse care ar putea submina suveranitatea Canadei în Arctica și rolul tot mai incert al Statelor Unite asupra securității globale.
„Ordinea internațională construită după cel de-Al Doilea Război Mondial și remodelată după Războiul Rece este sub presiune”, a declarat Carney, vineri, într-un discurs susținut într-o bază militară.
„Am considerat securitatea noastră un lucru de la sine înțeles pentru prea mult timp”, a adăugat el.
Carney a anunțat alocarea a 2 miliarde de dolari canadieni (1,5 miliarde dolari americani) pentru creșterea soldelor militarilor, inclusiv o majorare substanțială, de 20%, a salariului personalului cu cel mai mic grad.
Aceste fonduri fac parte din cele 9 miliarde de dolari canadieni destinate noilor investiții militare planificate pentru acest an, a precizat Carney, promițând investiții în vehicule de luptă, drone și alte echipamente.
Președintele Donald Trump a cerut aliaților NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare și a avertizat că Statele Unite ar putea refuza să protejeze țările care nu direcționează fonduri pe care el le consideră adecvate pentru armată.
Carney a confirmat vineri că, în acest an, Canada va atinge obiectivul NATO de 2% și că plănuiește să îndeplinească „noua promisiune de investiții în apărare, de 5% din PIB anual, în următorul deceniu, până în 2035”.
Articolul Premierul Canadei promite investiții record în apărare și creșteri salariale pentru militari apare prima dată în Mediafax.
UPDATE: Donald Trump a confirmat că întâlnirea sa față în față cu Vladimir Putin va avea loc în statul american Alaska, vinerea viitoare.
„Mult așteptata întâlnire dintre mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, și președintele Vladimir Putin al Rusiei va avea loc vinerea viitoare, 15 august 2025, în Marele Stat Alaska. Detalii suplimentare vor urma”, a scris Donald Trump.
UPDATE: Trump anunță că negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia vor include „anumite schimburi de teritorii”
ȘTIREA INIȚIALĂ: Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că urmează să se întâlnească „foarte curând” cu liderul rus Vladimir Putin cu scopul de a negocia o potențială încheiere a Războiului din Ucraina, relatează CNN.
Președintele de la Casa Albă a declarat „Mă voi întâlni foarte curând cu președintele Putin. Ar fi fost mai devreme, dar cred că există măsuri de securitate pe care, din păcate, oamenii trebuie să le ia”, adăugând că și Putin este deschis la o întâlnire.
Conform surselor citate de CNN, Statele Unite și Rusia lucrează la un acord care să pună capăt conflictului militar din Ucraina, acord ce ar putea să consfințească ocuparea unor teritorii din Ucraina de către Rusia.
Declarațiile vin după ce, la începutul săptămânii, Trump amenințase cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă Putin nu oprește agresiunile până vineri. „Va depinde de Putin dacă termenul limită de vineri s-ar respecta”, a anunțat Trump.
„Intuiția îmi spune că avem o șansă reală (N.R. de a ajunge la pace)”, a adăugat liderul de la Washington.
Articolul Trump anunţă data şi locul întâlnirii istorice cu Putin, cu Ucraina pe masa negocierilor apare prima dată în Mediafax.
Contractele futures pe aur din SUA au atins un nivel record vineri, după ce Statele Unite au luat prin surprindere piața globală a metalului prețios, impunând tarife pentru importurile de lingouri de un kilogram și de 100 de uncii, relatează Financial Times.
Haosul care a zguduit piețele aurului în ultimele 24 de ore a izbucnit după ce au apărut detalii despre o decizie a Serviciului Vamal din SUA, potrivit căreia lingourile de aur de un kilogram și de 100 de uncii sunt supuse tarifelor reciproce.
„Casa Albă intenționează să emită în viitorul apropiat un ordin executiv care să clarifice informațiile eronate privind taxarea lingourilor de aur și a altor produse specializate”, a declarat vineri un oficial al Casei Albe.
Aurul are un rol unic ca activ financiar și monedă globală, ceea ce îl diferențiază de cupru, oțel și aluminiu, alte metale vizate de tarifele impuse de Trump.
Transporturile erau blocate ca reacție la decizia conform căreia importurile de aur vor fi supuse taxelor vamale ale SUA, au declarat vineri dimineață traderii.
Articolul Haos pe piața aurului. Casa Albă intervine pentru „clarificarea” taxelor vamale la lingouri apare prima dată în Mediafax.
