Avem noi un talent deosebit de a ne tăia creanga de sub picioare. Mai ales când e vorba de contracte de privatizare. Ce face, ce drege guvernarea, dar plasează în aceste documente, care în lumea afacerilor sunt privite ca ceva bătut în cuie, pe care nu-l mai poţi demonta, nişte „bombe cu efect întârziat”, care, peste o vreme, aduc prejudicii statului, dar şi detonează încrederea investitorilor.
Aşa s-a întâmplat în trecutul nu prea îndepărtat, când s-a ajuns chiar şi la CEDO, pentru că statul se „răzgândea” şi vroia să-şi întoarcă un bun privatizat. În unele cazuri s-a plătit amenzi de milioane din buget, după ce CEDO dădea dreptate celui care a cumpărat bunul respectiv. Şi ultimele exemple arată că ceva nu merge bine. Iar dacă statul nu este exigent, în unele cazuri, iar aceasta ar fi egal cu faptul că nu-i pasă ce semnează, deşi nu aş vrea să cred că e aşa, nihilismul şi incompetenţa funcţionarilor o fi mai curând la mijloc, companiile profită de orice ocazie pentru a proceda cum le convine.
La nici nouă luni după ce a luat în concesiune toate gările şi staţiile auto de pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioada de 25 de ani, unul din fondatorii companiei concesionare renunţă la cota sa. De ce s-a răzgândit omul de afaceri care deţine o cotă de 25 la sută din companie? Nu e vorba dacă este legal sau ilegal, e dreptul asociaţilor să decidă, dar întrebare e: De ce a renunţat la planul său de afaceri într-un timp atât de scurt? Dar poate nici nu-l avea?
O altă ştire de acest gen care a fost tirajată de mass-media: Comisia parlamentară de anchetă care investighează cele mai importante procese de privatizare şi-a oprit cercetările în cazul întreprinderii Tutun CTC, a anunţat deputatul Igor Munteanu, şeful Comisiei. Întreprinderea va reveni în proprietatea statului, deoarece agentul economic care a privatizat-o refuză să o mai gestioneze şi îşi cere banii înapoi pe care i-a plătit statului în ianuarie 2019, la privatizare, respectiv, 168 milioane de lei. La 11 ianuarie 2019, statul a semnat contractul de vânzare a celor 90,81% din acţiunile pe care le avea în cadrul întreprinderii Tutun CTC cu compania „LE BRIDGE CORPORATION LIMITED”, care activează în Zona Economică Liberă Chişinău.
Aşadar, în ianuarie avea, probabil, un plan de dezvoltare a celui mai mare combinat de tutun, iar peste opt luni s-a răzgândit, vrea banii înapoi. Cum să nu crezi că „lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos”.
Este un semnal de alarmă grav: dacă companiile vor continua să se joace de-a privatizarea cu statul sau, dimpotrivă, statul se va juca de-a privatizarea, riscăm să pierdem din credibilitate, dar şi ca mediu de afaceri pe care autorităţile şi-l doresc să fie privit ca unul atractiv.
Cap de afiş însă a fost în ultimele două săptămâni compania Avia-Invest, care a luat în concesionare în 2013 Aeroportul Internaţional Chişinău.
Toate au început înainte ca, la 28 august, NR Investments Ltd, a cărui beneficiar exclusiv este Nat Rothschild, să anunţe într-o declaraţie oficială că a finalizat procesul de cumpărare integrală a companiei Komaksavia Airport Invest Ltd, înregistrată în Cipru, astfel devenind indirect ultimul beneficiar efectiv al Avia Invest SRL cu 95% din acţiunile acesteia. „Ne angajăm să fim complet transparenţi în administrarea Aeroportului Chişinău şi să contribuim la realizarea potenţialului său maxim, aducând investiţii suplimentare pentru sporirea traficului şi îmbunătăţirea experienţei atât pentru companiile aeriene, cât şi pentru pasageri”, a declarat Nat Rothschild.
La 29 august, Guvernul a emis un comunicat în care afirmă că „nu a existat nicio consultare între Guvern şi NR Investments Ltd”. Prim-ministrul Maia Sandu şi Guvernul au fost informaţi post-factum despre semnarea contractului de procurare a 95% din acţiunile Avia Invest SRL de către NR Investments Ltd. şi doar după ce acest lucru a fost anunţat public, se arată în comunicat.
Prim-ministrul, Maia Sandu, şi ministrul Economiei şi Infrastructurii, Vadim Brînzan, i-au comunicat reprezentantului companiei NR Investments Ltd. că contractul de concesiune este unul abuziv şi „are probleme serioase de legalitate, accentuând că acesta este în prezent examinat la procuratură”.
NR Investments Ltd a încheiat tranzacţia prin achiziţia directă a companiei cipriote Komaksavia Airport Invest Ltd şi astfel a obţinut controlul indirect asupra Avia Invest, evitându-se blocarea directă a transferului cotelor în capitalul Avia Invest, impusă de autorităţile statului.
A urmat şedinţa din 4 septembrie a Cabinetului de miniştri, în care au fost abrogate patru hotărâri de Guvern, aprobate în anii 2012–2013, privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău. În particular, au fost anulate hotărârile cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea întreprinderii de stat „Aeroportul Internaţional Chişinău”, privind aprobarea concesionării activelor acestuia şi a condiţiilor concesionării acestora. De asemenea, au fost abrogate hotărârile pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Aeroportului Internaţional Chişinău şi cu privire la reconfirmarea aprobării concesionării activelor acestuia.
Hotărârea Guvernului din 30 mai 2012, prin care s-a aprobat concesionarea activelor aflate în gestiunea economică a întreprinderii de stat „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi terenul aferent acestora, a condiţiilor concesionării acestora, cât şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a concursului închis de selectare a concesionarului, a fost suspendată de către Curtea Constituţională.
Ulterior, Guvernul, prin hotărârea din 12 septembrie 2013, a aprobat Raportul privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului. Şi această hotărâre guvernamentală a fost suspendată de Curtea Constituţională care, prin decizia din 19 septembrie al aceluiaşi an, a interzis efectuarea oricăror acţiuni de concesionare a activelor Aeroportului „până la soluţionarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărâri definitive”. În pofida interdicţiilor impuse de Înalta Curte, Guvernul a reconfirmat concesionarea activelor Aeroportului Internaţional Chişinău şi a condiţiilor concesionării acestora.
Hotărârile din septembrie şi octombrie 2013 au fost aprobate contrar unor proceduri stabilite de lege „de un Guvern care se afla în demisie”. Ba mai mult, Curtea Constituţională a emis deciziile de suspendare a acţiunilor hotărârilor Guvernului din 30 mai 2012 şi din 12 septembrie 2013 având ca temei „securitatea economică sau financiară a statului”, menţionează Ministerul Justiţiei.
Ce efect poate să aibă aceste hotărâri? Însuşi prim-ministrul spune că abrogarea unor decizii de Guvern, aprobate în anii 2012–2013, nu va avea efect asupra gestionarului actual al Aeroportului Internaţional Chişinău. Până să vină o decizie a instanţei, „contractul cu concesionarul rămâne în vigoare”.
„Această hotărâre (abrogarea hotărârilor de Guvern) nu are nici un efect asupra contractului. Rezoluţia contractului se face după regulile care guvernează contractele şi nu depinde de adoptarea sau neadoptarea de către Guvern a unor hotărâri. Şi chiar dacă ar depinde, ar fi necesar să se adopte o hotărâre prin care să se prevadă expres rezoluţiunea. Simpla abrogare a hotărârilor de concesionare nu afectează contractele deja încheiate”, a scris pe Facebook fostul secretar de stat al Ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu. Iar fostul ministru al Justiţiei din partea blocului ACUM, Stanislav Pavlovschi, este şi mai categoric. El afirmă că „este clar că acum, în văzul lumii, se pune baza viitoarei condamnări a Moldovei la CtEDO, unde în joc vor fi, dacă nu sute, atunci zeci de milioane de dolari cu siguranţă”.
Şi asta pentru că în contract există „bombe cu efect întârziat” plasate în momentul semnării contractului. Despre una s-a vorbit în spaţiul public, termenul de realizare a unor investiţii poate fi prelungit cu trei ani, în cazul în care nu sunt onorate prevederile contractuale. Şi acest caz confirmă faptul că noi avem un talent deosebit de a ne tăia creanga de sub picioare şi rareori ne aducem aminte de proverbul „de şapte ori măsoară şi o dată taie” sau, altfel spus, „de şapte ori cântăreşte şi analizează şi apoi semnează”.
Vlad Bercu
