Problema gazelor a fost, în săptămâna trecută, la un pas să se transforme într-o adevărată isterie. Mulţi au fost cei care s-au întrecut în declaraţii „apocaliptice” desprinse din teama că vom îngheţa după 1 ianuarie 2020, dacă Naftogaz şi Gazprom nu vor ajunge la o înţelegere privind tranzitul de gaze pe teritoriul ucrainean şi puţini sunt cei care au ştiut ce să facă pentru a evita o asemenea situaţie.
„Problema gazelor” este, de fapt, o gogoriţă. Pentru cei care nu ştiu, gogoriţa este o „fiinţă imaginară cu care sunt speriaţi copiii”.
„Va fi asigurată Republica Moldova cu gaze după 1 ianuarie 2020?”, iată care este întrebarea. Răspunsul este şi mai laconic: va fi. Şi nu pentru că mai sunt zile bune în care pot fi semnate anexele la contractele între Moldovagaz şi Gazprom, iar operatorii ruşi şi ucraineni pot ajunge la o înţelegere. Nu este pentru prima dată când ne pomenim pe sfârşit de an într-o astfel de situaţie dificilă. Scriam şi anterior că în ultimii zece ani au existat cinci situaţii în care fie din cauza că nu s-a ajuns la un acord între societatea ucraineană Naftogaz şi Gazprom privind livrările şi tranzitul de gaze, fie ca urmare a unor datorii restante pentru consumul de gaze, Gazprom reducea sau chiar tăia livrările de gaze spre Ucraina, ce punea în dificultate şi Republica Moldova.
Aşa s-a întâmplat în ianuarie 2009. A urmat noiembrie 2013, apoi iunie 2014. În pragul unei noi situaţii de criză s-a ajuns şi la începutul lunii martie 2018. Şi totdeauna am trecut cu bine, deşi stresaţi de incertitudini, de această problemă. Aşa se va întâmpla şi acum, chiar dacă, poate, unii vor considera exagerat acest optimism.
Dincolo de aceasta, din situaţia de la sfârşit de an, apogeul căreia a fost atins în săptămâna trecută, avem de învăţat câteva lecţii.
Astfel, în primul rând, dacă în anii „de grea cumpănă” de după 2010, când asigurarea cu gaze era sub semnul întrebării, am aşteptat ca Naftogaz şi Gazprom să ajungă la un acord sau am negociat „la greu” până „în seara de Revelion” cu concernul rus, în 2019, efortul de a rezolva problema a căpătat o amploare regională şi la nivel european, iar în găsirea unei soluţii de alternativă s-au implicat actori din alte ţări. Anume inclusiv aceasta a urmărit vizita la Kiev a premierului Ion Chicu şi discuţiile purtate la Bruxelles de preşedintele Consiliului de Administraţie al Moldovagaz, Vadim Ceban.
Ca urmare, la 13 decembrie, ministrul Economiei şi Infrastructurii al Republicii Moldova, Anatol Usatîi, şi viceministrul Energiei şi Protecţiei Mediului din Ucraina, Constantin Cijic, au semnat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniul securităţii alimentării cu gaze naturale. Documentul prevede schimbul de informaţii şi coordonarea acţiunilor de prevenire, atenuare şi gestionare a situaţiilor excepţionale în vederea aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor.
„Apreciem enorm sprijinul Guvernului Ucrainei acordat ţării noastre. Mă bucur că acest Memorandum vine să confirme faptul că, în eventualitatea unei crize în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din ţările noastre, autorităţile şi operatorii responsabili din ambele ţări vor depune eforturi comune în vederea depăşirii acestora şi neadmiterii, sub nicio formă, a limitării sau obstrucţionării fluxului de gaze către consumatorii statului afectat”, a declarat Anatol Usatîi.
A avut o implicare directă şi directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Janez Kopač, care a şi propus încheierea Memorandumului de Înţelegere între autorităţile publice centrale respective din Republica Moldova şi Ucraina.
La Bruxelles, în şedinţa de lucru cu participarea tuturor operatorilor de transport gaze pe culoarul Transbalcanic, s-a ajuns la înţelegerea de a majora volumele de gaze necesare Republicii Moldova pentru acoperirea întregului consum, prin revers. Este vorba despre circa 15 milioane de metri cubi pe zi.
În vederea realizării acestor înţelegeri, operatorii din Bulgaria şi România trebuie să modifice acordurile de interconectare la Negru Vodă şi, respectiv, Kardam. Totodată, în lucru se află acordul de interconectare Transgaz România şi operatorul sistemelor de tranzit gaze din Ucraina pentru staţia de măsurare gaze Isaccea 1/Orlovka. Urmează ca partea română şi cea ucraineană, în perioada imediat următoare, să definitiveze textul acordului şi să-l semneze, potrivit preşedintelui Consiliului de Administraţie al Moldovagaz.
Îndată ce va fi semnat acest acord, Moldova este pregătită pentru primirea gazelor naturale în regim revers. În paralel, se definitivează acordurile de interconectare şi transport gaze cu Ucraina, semnarea cărora este preconizată în cel mai scurt timp.
Este, realmente, prima alternativă, la cea tradiţională, tranzitarea gazului pe teritoriul ucrainean.
În al doilea rând, deşi Guvernul contează în continuare pe calea tradiţională de livrare a gazelor, acesta caută soluţii alternative, inclusiv financiare, pentru situaţii de urgenţă. La 11 decembrie, premierul Ion Chicu şi Directorul General BERD pentru Europa de Est şi Caucaz, Matteo Patrone, au semnat un aranjament financiar, în valoare de 50 milioane de dolari. Aranjamentul va permite procurarea rezervelor de gaze naturale pentru aprovizionarea timp de o lună a întreg teritoriului Republicii Moldova, în cazul situaţiei excepţionale.
„Aranjamentul semnat este o probă a relaţiilor foarte bune între Republica Moldova şi BERD. Am recurs la acest mecanism financiar pentru a completa setul de soluţii alternative de alimentare cu gaze naturale a consumatorilor din Republica Moldova, în cazul unei situaţii excepţionale, care nu depinde de deciziile Guvernului”, a declarat Ion Chicu.
Premierul a menţionat că mizează în continuare pe calea tradiţională de livrare a gazelor cu tranzit prin Ucraina: „Contăm pe faptul că cele două părţi, Rusia şi Ucraina, vor ajunge la un numitor comun şi Republica Moldova va primi gaze naturale la un preţ mult mai avantajos”.
BERD s-a dovedit a fi, ceea ce a afirmat Matteo Patrone, un „prieten la nevoie”.
Este adevărat că, în cazul aranjamentului financiar, Moldova s-a angajat să reformeze sectorul gazelor, cum ar fi elaborarea legislaţiei secundare pentru liberalizarea pieţei gazelor naturale şi diversificarea surselor de aprovizionare. E un angajament foarte dificil de realizat în condiţiile în care Gazprom deţine un pachet de acţiuni important în Moldovagaz, iar conductele de gaze se află inclusiv pe teritoriul necontrolat de Chişinău şi, în plus, există problema datoriilor.
În al treilea rând, accelerarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău devine evidentă. În şedinţa consiliului director al BERD din săptămâna trecută s-a discutat inclusiv cofinanţarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău.
Procesul de asigurare a unei alternative viabile a însemnat nu numai discuţii, negocieri, semnări de contracte şi aranjament financiar, dar şi lucrări de reconstrucţie, ajustări tehnice, care vor face posibilă primirea de gaze în regim revers prin coridorul Transbalcanic, de la 1 ianuarie 2020.
Între timp, autorităţile speră să semneze în următoarea perioadă anexele la contractele de livrare şi tranzit a gazelor prin teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de trei ani.
Vlad Bercu
