Băncile au intrat într-o perioadă prielnică. Doar în jumătate de an, profitul acestora a ajuns la 1,2 miliarde de lei cu 30% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. Acest lucru se datorează în mare parte impulsionării creditării, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
Veniturile totale au constituit 3,5 miliarde lei, dintre care veniturile din dobânzi – 61,3% (2,2 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 38,7% (1,4 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 2,4 miliarde lei, inclusiv cheltuielile cu dobânzile – 28,7% din totalul cheltuielilor (679,6 milioane lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 71,3% din totalul cheltuielilor (1,7 miliarde lei).
Majorarea profitului este determinată, în mare parte, de creşterea veniturilor neaferente dobânzilor cu 12,7% sau cu 152,9 milioane lei, în special urmare a creşterii veniturilor din onorarii şi comisioane cu 15,9% (122,1 milioane lei). Cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 10,9% sau cu 83,1 milioane lei. Majorarea nesemnificativă a veniturilor din dobânzi cu 0,5% sau cu 11,2 milioane lei s-a produs ca rezultat al descreşterii ratei medii a dobânzii la credite.
La sfârşitului lunii iunie, fiecare leu investit din activele bancare a adus un câştig de 2,60 lei, iar pentru fiecare leu din capital, câştigul a fost de 15,5 lei.
Activele totale au însumat 86,9 miliarde lei, majorându-se pe parcursul semestrului I al anului 2019 cu 4,6% (3,8 miliarde lei). În structura activelor, cea mai semnificativă creştere a înregistrat articolul credite şi avansuri cu 9,5% (3,3 miliarde lei). În şase luni ale anului, soldul brut (prudenţial) al creditelor a constituit 43,4% din totalul activelor sau 37,7 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 9,4% (3,3 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul primului semestru 2019 s-a majorat cu 22,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că băncile dispun de un nivel de lichiditate destul de mare şi de potenţial de creditare. Totuşi, persistă reticenţa în acordarea împrumuturilor businessului. Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului şi la creditele de consum, inclusiv ca urmare a micşorării pe parcursul perioadei de referinţă a ratei dobânzii. Totodată, Banca Naţională continuă să încurajeze băncile să-şi concentreze mai mult eforturile pe finanţarea economiei reale.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că doar în trimestrul doi al anului, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat o creştere de 2,3 miliarde lei, sumă record din ultimii 5 ani şi jumătate. Precedentul record a fost atins în 2013/T4 când portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu 3,1 miliarde lei. Această creştere în cea mai mare parte este asigurată de creditarea persoanelor fizice. Timp de 3,5 ani băncile şi-au redus cu 14,8 miliarde lei portofoliul de credite de la 47,2 miliarde în 2014/T3 la 32,4 miliarde lei 2018/T1.
Potrivit lui, din 2018 băncile au început lent să depăşească perioada de criză. În mai puţin de 1,5 ani portofoliul de credite a crescut cu 6,4 miliarde lei, de la 32,4 miliarde lei în 2018/T1 la 38,8 miliarde lei în 2019/T2. Această creştere se datorează în special orientării şi creditării persoanelor fizice de către bănci. Din totalul de 6,4 miliarde lei creştere, 4,1 miliarde lei revine creşterii creditelor oferite persoanelor fizice, iar 2,3 miliarde lei creditelor oferite persoanelor juridice. Drept consecinţă ponderea creditelor oferite persoanelor fizice din întreg portofoliu de credite din sistemul bancar a crescut de la 24,3% în 2018/T1 la 30,8% în 2019/T2.
“Investiţiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naţionale şi valorile mobiliare de stat) au înregistrat o pondere de 12,5% (10,9 miliarde lei) din totalul activelor, fiind cu 2,7 p.p. mai mică comparativ cu sfârşitul anului 2018”, se mai arată în datele Băncii Centrale.
Restul activelor, care constituie 44,1%, sunt menţinute de către bănci în conturile deschise la Banca Naţională, în alte bănci şi în numerar.
Pe parcursul perioadei de referinţă, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor s-a redus cu 1,9 p.p. comparativ cu finele anului 2018, constituind 10,6% la 30.06.2019. Această pondere s-a diminuat la majoritatea băncilor, indicatorul menţionat variind de la 4,9% până la 26,0%. În mare parte, băncile îşi menţin tendinţa de diminuare a ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor.
Diminuarea ponderii creditelor neperformante în total credite s-a datorat în principal diminuării soldului creditelor neperformante cu 7,3% (323,3 milioane lei), concomitent cu majorarea soldului brut al creditelor cu 9,4% (3,3 miliarde lei).
În jumătate de an s-a înregistrat o tendinţă de majorare a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acestea s-au majorat cu 3,5% în perioada de referinţă, constituind 65,7 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 67,7% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 32,0% şi depozitele băncilor – 0,3%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor a avut-o creşterea depozitelor persoanelor fizice cu 2,8 miliarde lei (6,8%), în timp ce soldul depozitelor persoanelor juridice s-a diminuat cu 677,3 milioane lei (3,1%).
Din totalul depozitelor, 57,4% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a majorat nesemnificativ cu 374,8 milioane lei (1,0%), constituind 37,7 miliarde lei la 30.06.2019. Depozitele în valută au constituit 42,6% din totalul depozitelor, soldul acestora a crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 1,9 miliarde lei (7,1%), alcătuind 27,9 miliarde lei. Astfel, au fost atrase depozite în valută, echivalentul a 331,6 milioane lei, totodată, diferenţa de curs valutar a alcătuit +1,5 miliarde lei.
În informaţiile BNM se spune că au intrat în vigoare noile modificări la Regulamentul cu privire la expunerile “mari” şi la Regulamentul privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate, prin care a fost schimbat modul de calcul al expunerilor mari şi al expunerilor faţă de persoanele afiliate, care prevede calcularea expunerilor luând în consideraţie efectul diminuării riscului de credit (micşorarea cu reducerile la aceste expuneri), precum şi menţinerea fondurilor proprii totale pentru excedentul stabilit prin regulament. Astfel, o bancă depăşeşte limita prudenţială de 10% a raportului dintre valoarea expunerii maxime faţă de o persoană afiliată şi/sau un grup de clienţi aflaţi în legătură şi capitalul eligibil, iar două bănci depăşesc limita prudenţială de 20% a raportului dintre indicatorul aferent sumei valorii agregate a expunerilor băncii faţă de persoanele afiliate şi/sau grupuri de clienţi aflaţi în legătură şi capitalul eligibil.
Victor Ursu
