La numai cinci zile după expirarea celui de-al doilea moratoriu asupra acordării “cetăţeniei prin investiţii”, Parlamentul a instituit un nou moratoriu, până la 1 septembrie 2020, asupra recepţionării noilor cereri privind dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţii.
Iniţial, proiectul avizat pozitiv de Guvern prevedea un moratoriu până la 1 ianuarie 2021, însă deputaţii democraţi au insistat că legea este benefică pentru economie, mai ales că vizează investiţii în domenii strategice.
Secretarul de stat de la Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, a declarat în plen că Guvernul solicită prelungirea moratoriului pentru a îmbunătăţi legea, “care aduce beneficii statului”. Reprezentantul Guvernului a mai spus că în perioada moratoriului urmează să fie evaluate şi costurile proiectului.
“Noi dorim să atragem investiţii, care vor contribui la dezvoltarea ţării, deschiderea unor noi locuri de muncă. Dar vrem să dăm asigurări celor îngrijoraţi că riscurile sunt minore pentru securitatea ţării”, a spus Drăgălin.
Proiectul de lege stipulează că cererile privind dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova contra investiţii „depuse până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în modul stabilit de Guvern”. Totodată, termenul contractelor agenţilor acreditaţi în cadrul Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie, semnate pentru anul 2019, „se va prelungi cu o perioadă egală perioadei moratoriului, fără achitarea taxei” pentru lunile respective.
Majoritatea ministerelor a dat un aviz pozitiv la proiectul de lege privind instituirea unui nou moratoriu.
Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor a informat „despre lipsa de obiecţii şi propuneri”. La fel şi Agenţia Servicii Publice, Ministerul Afacerilor Interne şi alte instituţii.
Serviciul de Informaţii şi Securitate a susţinut propunerea de instituire a moratoriului, însă doar „ca soluţie temporară”. „După expirarea perioadei respective, în plan strategic, considerăm oportună abrogarea definitivă a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie, reieşind atât din riscurile aferente procesului de verificare a solicitanţilor, dar, în special, ţinând cont de riscurile pe dimensiunea externă – poziţii negative ale factorului occidental (faţă de proces) şi condiţionări ale partenerilor de dezvoltare la capitolul suport financiar, prin prisma abrogării „cetăţeniei prin investiţii”, se arată în avizul SIS. Serviciul de Informaţii şi Securitate mai menţionează că este necesar de a examina Contractul de prestare a serviciilor publice de elaborare, implementare şi promovare internaţională a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie, precum şi alte contracte în vederea estimării riscurilor din punct de vedere al costurilor şi al gradului de probabilitate de atragere a Guvernului în litigii.
Şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene apreciază că „subiectul în cauză este unul sensibil, fiind abordat cu regularitate atât în cadrul dialogului politic Republica Moldova–Uniunea Europeană, cât şi a reuniunilor tematice dedicate domeniului „Justiţie şi Afaceri Interne”. Introducerea moratoriului a fost salutată anterior de UE, care a inclus în lista acţiunilor pe termen scurt, necesare pentru avansarea relaţiilor RM-UE, abrogarea acestui Program. Acesta este monitorizat atât în contextul funcţionării regimului fără vize, cât şi a dialogului politic RM-UE”.
Legea le permite străinilor să obţină cetăţenia Republicii Moldova contra unei sume de 100 de mii de euro la Fondul de Dezvoltare Durabilă sau a unei investiţii directe în economie de 250 de mii de euro. Conform legii, cetăţenia Republicii Moldova poate fi acordată, la cerere, cetăţeanului străin sau apatridului care cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei, are o bună reputaţie economică şi financiară, nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică şi securitatea statului.
Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie, care reglementează valoarea minimă şi modalitatea contribuţiei la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă şi a investiţiei în unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, modul şi condiţiile de verificare a bunei reputaţii economice şi financiare a persoanelor care dobândesc cetăţenia, dar şi condiţiile de evaluare şi monitorizare a investiţiei în scopul obţinerii cetăţeniei.
De la intrarea în vigoare a legii, opt persoane au primit cetăţenia Republicii Moldova prin investiţii, iar alte 34 au depus cereri. Potrivit unor calcule, prin această lege Moldova are posibilitate să obţină investiţii de 500 milioane de euro.
Primul moratoriu la legea privind dobândirea cetăţeniei prin investiţie a fost instituit la data de 31 iulie 2019 pe o perioadă de patru luni. Ulterior, acesta a fost prelungit cu încă două luni.
Termenul a expirat pe 20 februarie 2020, zi în care Proiectul de lege privind abrogarea legii Cetăţeniei prin Investiţii a fost exclus de pe ordinea de zi a Parlamentului. Şi asta după ce, anterior, proiectul a fost votat în prima lectură.
O notă informativă, anexată la proiectul luat în dezbatere de Guvern, preciza că „Ministerul Afacerilor Interne, Biroul Migraţie şi Azil, Centru Naţional Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor au elaborat, conform competenţelor, în baza datelor concludente de care dispun, rapoarte de evaluare a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie din punct de vedere al riscurilor pentru ordinea publică şi securitatea statului, al corupţiei şi spălării banilor în RM. Prin urmare, pentru examinarea multiaspectuală a subiectului în cauză şi luarea unei decizii finale cu privire la Programul de dobândire a cetăţeniei prin investiţie, se impune instituirea unui moratoriu repetat”.
Încă un dosar a fost depus în cadrul programului cetăţeniei prin investiţie, în scurta perioadă când moratoriul a expirat. Informaţia a fost anunţată în plenul Parlamentului de responsabilii de la Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Mai exact, este vorba de un cetăţean irlandez care activează în domeniul IT.
Aşadar, a fost anunţat un nou moratoriu asupra acordării “cetăţeniei prin investiţii”. Este adevărat că el putea fi extins, dacă luăm în considerarea faptul că sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului se încheie la 31 iulie, iar decizia privind prelungirea sau abrogarea trebuie să fie cântărită bine. Este tocmai cazul, vorba vine, de şapte ori măsoară şi o dată taie. E uşor a spune „abrogăm Programul” şi atunci ce facem în cazul în care companiile cu care Guvernul a încheiat contracte va iniţia litigii în instanţă solicitând despăgubiri sau, dacă prelungim Programul, există riscul unor reacţii negative a partenerilor de dezvoltare.
Soluţia este obţinerea unui consens între toate părţile, implicate sau neimplicate în realizarea Programului, dar care au poziţii divergente asupra acestuia.
Vlad Bercu
