Consumul populaţiei nu va mai fi la fel, cum a fost în martie, când economia a fost oprită, multe întreprinderi au fost închise, iar mii de oamenii au rămas fără lucru şi veniturile s-au redus dramatic.
Este o realitate cu atât mai gravă pentru cetăţenii Republicii Moldova, o mare parte din veniturile cărora până la criză erau cheltuite pentru consumul curent. Deocamdată nu există date oficiale privind veniturile şi cheltuielile populaţiei în perioada de pandemie, ultimul raport al Biroului Naţional de Statistică (BNS) pentru anul 2019 arată că cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată pentru necesarul de consum alimentar – 40,6 la sută. Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană în medie a alocat 16,2 la sută din cheltuielile totale de consum, iar pentru serviciile de transport – 6,1 la sută şi 5,2 la sută – pentru sănătate.
Preţurile la produsele alimentare, în primul rând, mărfuri şi servicii, plăţile pentru care, în ultima instanţă, reprezintă cheltuieli curente, dar şi consumul au devenit o preocupare de toate zilele a populaţiei. Mai ales că BNS a anunţat pentru primul trimestru al acestui an o scădere a câştigului mediu salarial cu 2,3 la sută faţă de trimestrul IV 2019, iar Banca Naţională a Moldovei anunţa că în luna aprilie 2020, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice cu 11,3 la sută mai puţine mijloace băneşti decât în perioada similară a anului precedent.
Un raport al Consiliului Concurenţei privind comerţul produselor alimentare în reţelele de magazine relevă că, în martie, comerţul produselor alimentare în reţelele de magazine a crescut cu cca 9 la sută comparativ cu perioada respectivă a anului trecut. Era şi de aşteptat, în condiţiile în care exista o incertitudine totală privind evoluţia epidemiei, atât în ţară, cât şi pe plan internaţional. Rafturile magazinelor, chiar şi în ţările dezvoltate, au fost golite în câteva zile, iar pozele cu aceste rafturi apăreau pe primele pagini ale ziarelor. În R. Moldova a fost altfel, deşi a existat şi la noi un anumit agiotaj. Însă, în aprilie, comerţul cu produse alimentare s-a diminuat cu 8 la sută comparativ cu perioada similară din 2019.
Consiliul Concurenţei explică această evoluţie atât prin modificarea modalităţii de achiziţionare a produselor în regim online (comerţ electronic), cât şi utilizarea magazinelor de cartier. În termeni absoluţi, comerţul electronic autohton a înregistrat creşteri importante în perioada pandemiei COVID-19, iar aşteptările privind evoluţia sa viitoare sunt mai ridicate. Principala categorie de produse vândută online în perioada martie-mai 2020 au fost produsele alimentare. Două reţele de magazine în această perioadă au practicat atât comerţul în magazine, cât şi comerţul electronic, ponderea căruia a constituit circa 2,5 la sută din totalul vânzărilor produselor alimentare în această perioadă.
Totodată, vânzările de produse nealimentare în reţelele de magazine în martie a crescut cu circa 14 la sută comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, iar în aprilie a avut şi o mai mare creştere, de 18 la sută.
E firească această evoluţie în situaţia în care a fost suspendată activitatea centrelor comerciale, magazinelor specializate, pieţelor, respectiv consumatorii au achiziţionat produse nealimentare, preponderent de strictă necesitate, din reţelele de magazine.
O situaţie relativ similară a fost şi în ţările-membre ale Uniunii Europene (potrivit datelor departamentului Comisiei Uniunii Europene, Eurostat), unde volumul comerţului cu produse alimentare în martie 2020, comparativ cu luna respectivă din anul trecut, a crescut cu 8,1 la sută, iar cu produse nealimentare a scăzut cu 19,5 la sută.
Preţurile la produsele alimentare, pe care le găsim zilnic pe masa noastră, au crescut în ultimele luni, constată Consiliul Concurenţei. Astfel, în lunile martie-mai preţul la lapte a crescut cu 2,22 la sută faţă de ianuarie-februarie, la unt din lapte de vaci – cu 7,08 la sută, pâine – cu aproximativ 0,93 la sută, carnea de pasăre s-a scumpit cu circa 2,16 la sută, iar cea de vită – cu 6,69 la sută.
Totodată, preţul la brânza de vaci s-a diminuat cu aproximativ 6,72 la sută, smântână – cu circa 0,41 la sută, crupe de orez/ hrişcă – cu 2,31 la sută, deşi hrişca nu o mai găseşti de săptămâni bune în magazine. De asemenea, se atestă majorări comparative la preţurile medii de raft la produsele solicitate în sezonul de primăvară: legume – cu circa 5,79 la sută.
Informaţiile disponibile indică la menţinerea relativă a preţurilor medii de raft pe parcursul ultimelor luni la produse precum ouă de găină, ulei de floarea soarelui şi făina de grâu/porumb.
Drept urmare, coroborarea informaţiilor disponibile nu indică la devieri (diminuări/majorări) esenţiale ale preţurilor medii de raft la produsele alimentare de strictă necesitate, în primele cinci luni ale anului 2020, comercializate în cadrul reţelelor de magazine.
Reprezentanţii sectorului de referinţă argumentează evoluţiile preţurilor de raft la unele produse alimentare în special prin relaţia cu furnizorii, evoluţia costurilor de import şi/sau procesare, ambalare a produselor şi promoţiile efectuate.
Preţurile mondiale la alimente au scăzut brusc în martie, determinate mai ales de reducerea cererii de alimente legată de efectele pandemiei COVID-19 şi de scăderea preţurilor la petrol la nivel mondial, datorate mai ales aşteptărilor de încetinire economică, deoarece guvernele implementează restricţii concepute să răspundă la criza din domeniul sănătăţii.
Indicele FAO pentru preţurile la alimente, care urmăreşte modificările lunare ale preţurilor internaţionale pentru alimentele cel mai frecvent tranzacţionate, a înregistrat în medie 172,2 puncte în cursul lunii, în scădere cu 4,3% faţă de februarie.
„Scăderile de preţ sunt determinate în mare parte de factori care ţin de cerere, nu de ofertă, iar factorii de cerere sunt influenţaţi de perspectivele economice din ce în ce mai deteriorate”, a declarat Abdolreza Abbassian, economistul senior al FAO.
Totodată, Biroul Naţional de Statistică informează că în luna aprilie 2020 faţă de martie au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi – cu 7,9 la sută, legume proaspete – cu 4,4 la sută, fructe proaspete – cu 3,1 la sută, crupe – cu 2,1 la sută, ouă de găină – cu 1,8 la sută, orez – cu 1,6 la sută, paste făinoase – cu 1,3 la sută. Totodată, în aprilie au scăzut preţurile la castraveţi proaspeţi – cu 9,4 la sută, vinete şi dovlecei de import – cu 8,7 la sută şi, respectiv, 8,1 la sută, ciuperci – cu 3,6 la sută.
Analiştii de la Picodi.com au verificat costul la cele mai populare fructe: merele, bananele şi portocalele din 98 de ţări. Republica Moldova se află pe primele zece poziţii din topul alcătuit de analişti în ceea ce priveşte preţul la mere, cu un cost în medie de 13,57 lei pe kilogram. România este situată mai jos – pe locul 8 (15,30 lei moldoveneşti per kg).
Ucraina este în fruntea clasamentului cu un preţ în medie de 12,11 lei, urmată de Turcia – 12,94 lei şi Polonia – 13,38 lei pentru un kilogram.
În ceea ce priveşte preţul la banane, Republica Moldova a ocupat poziţia a 55-a, cu un preţ mediu de 25,33 lei pe kilogram, iar în ceea ce priveşte preţul la portocale, Moldova se află pe locul 26 din 98 – costul mediu al acestor citrice este de 21,50 lei per kilogram.
Autorii studiului fac referire la preţurile produselor luate de pe numbeo.com, unde se adună mii de utilizatori din întreaga lume. Pentru a converti valute, autorii studiului au utilizat rata medie a Google Finance pentru prima jumătate a lunii mai 2020.
Banca Mondială afirmă într-un comunicat că mai mult de 60 de milioane de oameni ar putea ajunge în situaţia în care să trăiască cu numai doi dolari pe zi, ca rezultat al impactului economic al pandemiei de COVID-19.
Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, afirmă că milioane, poate chiar miliarde de oameni au fost grav afectaţi de pandemie.
Reinstituirea prosperităţii – adaugă el – va implica construirea unui mediu favorabil, care să permită crearea de noi locuri de muncă pentru a le înlocui pe acelea care s-ar putea să fi fost pierdute permanent. David Malpass a spus că este optimist privind o revigorare pe termen lung, dar admite că impactul asupra unor oameni ar putea avea efecte pentru mai mult de un deceniu.
Este totuşi dificil să faci prognoze în condiţiile în care există multă incertitudine în ceea ce priveşte criza sanitară, nemaivorbind de cea economică şi financiară ce vor urma. Consumatorii din mai multe ţări europene s-au confruntat în mai cu o creştere a preţurilor produselor proaspete la raft. În situaţia unor condiţii vitrege pentru agricultura Republicii Moldova, recolta ar putea fi sub aşteptări, uneori chiar cu mult, fapt ce va influenţa nivelul preţurilor. Rămâne, însă, de văzut care vor fi evoluţiile, după ce va fi repornită economia. Ceea ce este clar, e că supraconsumul la care eram deprinşi odată va fi substituit, probabil, de o atitudine mai raţională, inclusiv în ceea ce priveşte cheltuielile de consum.
Vlad Bercu
