Statisticile încă ne ţin în partea de sus a clasamentelor. Continuăm să fim ţara cu cea mai mare densitate a viilor la nivel mondial şi ocupăm locul 13 în lume după suprafaţa plantaţiilor cu viţă de vie. Viile noastre acoperă o suprafaţă totală de 3,8 la sută din teritoriul ţării şi 7 la sută din terenurile arabile. Deşi, tradiţional, după ce scriem “Republica Moldova”, punem virgulă şi adăugăm fără complexe “cea mai mică ţară din…”, tot noi producem aproape 5 la sută din volumul mondial de vinuri, clasându-ne pe locul 19 într-un top al ţărilor producătoare de vin.
Atunci când ne măsurăm performanţele, vedem că acestea se exprimă totuşi în exporturi, însă exporturile au ca şi condiţie obligatorie calitatea produsului. Da, este obligatorie şi capacitatea noastră de a ne impune pe piaţă, de a servi paharul cu vin atunci când avem cumpărătorul la masa negocierilor, buna informare privind cererea mondială şi caracteristicile specifice ale fiecărui centimetru pătrat al pieţei.
Anume din aceste considerente Moldova îşi doreşte cât mai multe discuţii care să aibă vinul ca subiect principal. Un ultim eveniment de acest fel a întrunit un grup de experţi care a răspuns la invitaţia Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, pentru a evalua calitatea stocurilor de vin produse în anul curent, aceştia prezentând caracteristici clare ale vinurilor degustate. Noutatea unui eveniment de acest fel este că s-a mers mult mai departe decât descrierea vinurilor, procedându-se la prezentarea factorilor din care decurge calitatea respectivă, plus o eventuală poziţionare a vinurilor noastre pe pieţele lumii.
Robert Joseph, preşedintele comisiei de experţi, a spus că nu este pentru prima dată când vine la Chişinău, dar poate declara deja că Moldova adună caracteristici suficiente pentru a deveni competitivă în lume. La ora actuală vinificatorii Moldovei constată o deschidere către consumatorii din China, Vietnam şi ţările africane, consumatori ale căror preferinţe se pot suprapune cu oferta de la Chişinău. Tot el constată la finele unui studiu de durată că, dacă acum câţiva ani pe glob puteai găsi ţări fără vin, acum asemenea ţări nu mai există. Vinul este omniprezent, ceea ce înseamnă că un potenţial consumator poate fi găsit oriunde.
Experţii constată, urmare a expertizei lor, că vinurile moldoveneşti se bucură de o reputaţie ireproşabilă în ţările vecine, dar pe plan mondial e necesar încă un efort uriaş pentru a ne face cunoscuţi şi căutaţi. Procesul de deschidere a acestor pieţe pentru producătorii moldoveni este unul de durată, iar efortul care ni se cere include identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe pe întreg lanţul de producere: de la caracteristicile solului pe care plantăm viile până la dopul cu care închidem sticla de vin şi la etichetă. Deşi ocupăm locul 12 într-un clasament mondial al exportatorilor, vânzările mari în vrac ne taie simţitor veniturile.
Echipa de experţi ajunsă la Chişinău a degustat circa o sută de vinuri produse în anul 2018 şi altele aproximativ o sută de vinuri produse în anul curent. Concluzia experţilor e că vinurile din acest an sunt mult peste cele din anul precedent, ceea ce le face, evident, mai competitive. Dar are şi acest an diferenţele sale. Bunăoară, se constată că vinurile roşii din toamna curentă sunt net superioare vinurilor albe.
Robert Joseph, acompaniat de colegii săi, a insistat pe fiecare vin aparte cu mici descrieri, încercând să le poziţioneze pe o eventuală hartă a exporturilor şi chiar raportându-le la aceleaşi vinuri produse într-o ţară sau alta, într-o regiune sau alta.
Vinul Merlot se prezintă cu un pachet de caracteristici care îl identifică uşor, are culoare proprie şi se bea fără a se cere efort. Este genul de vin cu care se poate merge mult mai departe de hotarele Moldovei, fiind unul dintre stilurile de vin care ne poate reprezenta ca buni vinificatori.
Cabernet Sauvignion poate rezista într-o eventuală competiţie cu producătorii străini, concurenţă în care ar trebui să ţină cont în primul rând de acelaşi vin produs de vinificatorii chinezi.
Feteasca Neagră este cooperant în eventuale cupaje şi chiar se recomandă să se purceadă la identificarea lor.
Saperavi îşi are istoria scrisă în Georgia şi orice competiţie în care ne-am avânta nu garantează mari performanţe. Cu toate acestea, acest Saperavi din Republica Moldova e de luat în vedere, iar piaţa care s-ar deschide în faţa producătorilor ar putea fi cea a Statelor Unite ale Americii.
Rară Neagră ţine mai mult de geografia noastră şi nu are echivalente la marii producători de vinuri. Experţii nu îndrăznesc să recunoască identitatea acestui vin, recomandându-l, ca şi în cazul altor soiuri de struguri, pentru eventuale cupaje.
Chardonnay este uşor de găsit în lista vinurilor mai multor producători din Moldova, dar e la fel de uşor de găsit pe marea piaţă de desfacere. În Moldova, acest vin oferă nuanţe adesea diferite de cele întâlnite la alţi producători. Nu întotdeauna este vorba despre calitate. De multe ori se impun anumite tendinţe.
Aligote este vinul căruia îi revine o cotă substanţială în totalul vinurilor produse în Moldova. E mult şi pe glob. Cantitatea, dar şi calităţile lui ar justifica recomandări de genul “altoiţi altceva şi în doi-trei ani aţi putea produce alt vin”.
Grupul de experţi a găsit necesar să puncteze în mod special în “cartea de impresii” a vinurilor albe produse în Republica Moldova, pentru că, zic ei, e probabil veriga cea mai slabă în lanţul producerii. Bunăoară ei nu înţeleg de ce în Moldova pentru vinurile albe şi pentru roze se insistă în favoarea sticlelor transparente. Şi asta ştiindu-se bine, inclusiv la Chişinău, că vinurile albe expuse la lumina solară pierd din calitate, măcinându-se rapid durata consumului. “Ele mor rapid”, zic experţii. Ceea ce le omoară la fel de repede este şi utilizarea dopurilor de proastă calitate.
O privire de ansamblu asupra ramurii vitivinicole permite formularea unui şir de constatări legate de factori care nu pot să nu influenţeze calitatea vinurilor.
Aceiaşi experţi pun la îndoială buna relaţie între butaşii procuraţi în Italia şi caracteristicile solului din Republica Moldova, mai ales când este vorba de terenuri cu bonitatea foarte şi foarte înaltă.
Şi recoltele foarte mari ale unor soiuri de struguri (admise sau încurajate preponderent de cultivatorii care nu au şi veriga procesării) reduce din calitatea vinurilor, cu atât mai mult cu cât tot aceşti cultivatori evită rectificările în verde şi insistă pe cantităţi cât mai mari.
Un alt element ar fi utilizarea stejarului în procesul de formare şi maturizare a vinurilor. Este adevărat că stejarul vine cu nuanţele sale, dar calitatea acestuia, cantitatea şi durata expunerii oferă într-un final un produs solicitat în mod diferit pe pieţe diferite. Consumatorul din Statele Unite şi cel din China caută asemenea vinuri, pe când cel din Regatul Unit vrea altceva.
Acestea şi alte concluzii şi recomandări formulate de experţi îmi sugerează să revin la clasamentele cu care am început acest text. Să revin şi să nu mă bucur la fel de mult ca la început că Moldova este pe locul treisprezece în lume după suprafeţele plantate cu vie. Am putea avea mai puţin, însă cu condiţia că vom insista pe calitate şi pe vinuri îmbuteliate. Bunăoară, Australia are practic aceleaşi suprafeţe de vie ca şi Moldova, însă exportă de şase ori mai mult vin.
Constantin Olteanu
