Săptămâna trecută Republica Moldova a fost zguduită de o criză valutară fără precedent. Marţea trecută cotaţia oficială a leului faţă de dolar şi euro a depăşit 20 de lei, iar casele de schimb valutar afişau un curs de cumpărare de peste 22 de lei pentru un dolar şi de 25,50 pentru un euro. Experţii susţin că vinovat de prăbuşirea leului se face Banca Naţională a Moldovei, care a depreciat leul intenţionat favorizând anumite grupuri de interese.
Expertul economic, Gheorghe Costandachi, explică deprecierea masivă a leului prin faptul că cineva a avut nevoie de lei pentru a-şi achita creditele şi a vândut valuta străină. „Iniţial s-a stârnit panică pe piaţă, iar BNM a întins coarda până la limita extremă şi acum o comprimă prin aprecierea leului”.
În urma panicii de pe piaţa valutară creată marţea trecută, o parte din populaţie s-a avântat să-şi facă provizii pentru „zilele negre” aruncând banii în comerţ. Panica fiind alimentată şi de mesajele negative ale guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, care a anunţat majorarea ratei de refinanţare cu 5 p.p. până la 13,5%, anual, dar şi faptul că banca centrală va interveni pe piaţă dozat. În acelaşi timp, guvernatorul susţinea că valută este foarte multă pe piaţă, inclusiv în depozitele persoanelor fizice şi în saltelele lor, „important este să vedem cum să-i convingem să o vândă”. Şi acest lucru s-a întâmplat joi, la o zi după învestirea Guvernului când Drăguţanu a ieşit într-un briefing de presă în care a transmis mesaje pozitive pieţei, „leul se va aprecia”. Dolarul şi euro era cumpărat, deja, la casele de schimb valutar cu 15,60 lei şi, respectiv, 18,02 lei.
Costandachi susţine că vinovat de deprecierea masivă a leului se face BNM care, după ce leul a atins cote nemaiîntâlnite, a dat indicaţii caselor de schimb valutar să nu primească valută străină. „Acest lucru este un alt joc al BNM, care o să se soldeze cu cumpărarea valutei străine de pe piaţă ca urmare a aprecierii leului. Euro şi dolarul vor fi din nou rentabil de cumpărat şi iar se vor lua credite. Este vorba de speculaţii la nivel de stat ghidate de oligarhii care conduc statul din umbră. În urma jocurilor de pe piaţa valutară, în ultimele două săptămâni populaţia a sărăcit cu 25-30% din cauza scumpirilor”.
Expertul economic avertizează că toate acţiunile BNM din ultima perioadă poartă un caracter periculos şi pot provoca o criză economică fără precedent. Acest lucru deja se observă în condiţiile în care agenţii economici întâmpină dificultăţi financiare şi îşi anunţă insolvenţa. Riscăm să rămânem fără servicii şi salarii, ceea ce va duce la reducerea PIB-ului mult mai dramatică faţă de 2008-2009. „Ca urmare a dificultăţilor provocate de cursul valutar, se va atesta retragerea capitalului investitorilor din Republica Moldova, iar pe fundalul reducerii remitenţelor ne vom pomeni într-un colaps economic şi incapacitate de plată, iar Republica Moldova nu-şi va putea onora obligaţiile financiare externe”, a declarat Gheorghe Costandachi.
Expertul a spus că e foarte greu de prognozat cum va evolua cursul în viitoarele două săptămâni în condiţiile în care lipsesc factorii obiectivi, iar tot ce se întâmplă pe piaţa valutară este dirijat de Banca Naţională a Moldovei. „În general, trendul este orientat în sus”.
Săptămâna trecută, după învestirea Guvernului, leul a început brusc să se aprecieze. Costandachi e de părere că BNM a intervenit nu doar cu valută, dar şi administrativ. „Casele de schimb îşi începeau programul fără lei, deşi conform legislaţiei ele trebuie să deţină un volum de numerar. Băncile şi casele de schimb aveau lei, dar au primit ordin să nu cumpere valută. BNM a făcut un cartel bancar dându-le indicaţii directe sau indirecte”.
Grigore Furtună, membru al Ligii Bancherilor, explică deprecierea leului prin faptul că, iniţial, BNM a supraîncărcat circuitul monetar cu lei, dar valută nu era, care creştea în preţ. Deprecierea provine exclusiv de pe intern şi este făcută cu mâinile Băncii Naţionale a Moldovei. „Trendul a început în a doua jumătate a anului 2013 când BNM cumpăra valută de pe piaţă şi îi majora preţul. Banca centrală putea să cumpere surplusul când piaţa propunea mai mult decât necesarul pentru a menţine nivelul leului”.
O altă cauză a prăbuşirii leului enunţată de Furtună este că la sfârşitul anului trecut s-au depistat credite neperformante în sumă de 17 miliarde de lei la BEM, Banca Socială şi Unibank. Banii nu s-au transformat în bunuri materiale, servicii, dar au intrat în piaţă, sufocând-o.
Economistul susţine că în urma deprecierii leului, oamenii fug să cumpere valută, în timp ce de-a lungul timpului Republica Moldova a avut o monedă care şi-a păstrat poziţiile în criza din 1998 şi în cea din 2008.
Referindu-se le deficitul de lei de săptămâna trecută de la casele de schimb valutar, Furtună susţine că este o urmare a acţiunilor practice a băncii centrale de mânuire şi administrare a pieţei valutare şi monetare. „Ca să avem stabilitate pe piaţa valutară trebuie să avem rezerve valutare suficiente. Mă tem că BNM, în prezent, nu are destule rezerve valutare pentru a preveni eventualele şocuri şi fluctuaţiile care au loc nu din cauza disproporţiilor din piaţă, ci din cauza fricii şi neîncrederii. Rezervele ar putea fi asigurate de instituţiile financiare internaţionale, FMI şi Banca Mondială, dar nu ştiu cum ar putea fi făcut acest lucru în condiţiile în care BNM şi băncile comerciale moldoveneşti au o imagine proastă în exteriorul ţării, iar din ţară au plecat banii lungi şi continuă să plece”.
Economista de la IDIS Viitorul, Corina Gaibu, e de părere că deprecierea leului este o acţiune speculativă care are loc prin Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank şi nu are nicio legătură cu economia reală. Din păcate, BNM ar trebui să facă referinţă nu la populaţie, ci la propriile rapoarte. În prezent vedem o manipulare a pieţei în valoare de 300 mil. dolari SUA.
Gaibu a făcut referire la banca Guineea care a falimentat din motiv că a riscat cu valută şi din acel moment BNM a elaborat un regulament, care limitează riscul de joc pe piaţa valutară. Pentru a menţine stabilitatea sistemului bancar, există un plafon de 10% – diferenţa dintre active şi pasive în diferite valute pe care băncile cu stricteţe trebuie să-l respecte, or cele trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank n.a.) nu-l respectă. Este vorba de cel puţin 300 mil. lei. Respectivele bănci încalcă limita admisibilă de 10%, potrivit raportului BNM.
Referindu-se la migrarea depozitelor în valută străină, economista susţine că pe tot parcursul anului 2014 migrarea depozitelor din lei în valută străină s-a petrecut lent şi a fost în valoare de 5-6 miliarde de lei. Or, cele trei bănci, în doar o lună au redus cererea de valută cu echivalentul a 300 mil. dolari SUA. „Este adevărat, comportamentul oamenilor influenţează piaţa, dar în condiţiile în care toate actele normative sunt respectate. Acest comportament al populaţiei (panica de săptămâna trecută n.a.) este un efect al nerespectării legii. Deprecierea leului îşi are originea de pe intern şi nu este vorba despre importul crizei din Rusia sau reducerea remitenţelor, care nu a fost atât de dramatică”.
Speculaţiile pe piaţa valutară sunt alimentate de Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank şi acest lucru este argumentat de statisticile Băncii Naţionale a Moldovei, care arată că în doar prima lună din 2015 cele trei instituţii financiare intrate sub administrare specială a BNM au avut câştiguri fabuloase din diferenţele de curs. Astfel, Banca de Economii a adunat din diferenţele de curs aproape jumătate de miliard de lei (451 mil. de lei), Banca Socială – 87,6 mil. de lei, iar Unibank – 17,6 mil. lei. Cumulativ, cele trei instituţii financiare au obţinut 86% din totalul câştigului diferenţei de curs al sistemului bancar de 646,8 mil. de lei.
Victor URSU
