Situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank continuă să fie destul de gravă în condiţiile în care BNM, la sfârşitul săptămânii trecute, a umblat la norma rezervelor obligatorii în lei şi valută convertibilă, majorând-o cu 2 p.p., până la 20%.
Economistul Gheorghe Costandachi susţine că creşterea rezervelor obligatorii înseamnă, automat, majorarea costurilor bancare, a creditelor. Acest lucru se face din cauza fricii degradării situaţiei din sistemul bancar, a lichidităţilor.
„Fondul de garanţie se formează numai pentru a acoperi creditele neperformante, adică cele care nu vor putea fi recuperate. În urma deciziei de majorare a normei rezervelor obligatorii, BNM reflectă o frică şi confirmă că pe piaţa creditară există ameninţări pe care populaţia nu le cunoaşte”, explică Gheorghe Costandachi.
El spune că asemenea majorări a normelor rezervelor obligatorii se formează doar atunci când în sectorul real al economiei există probleme foarte grave or, inflaţia poate atinge cote nemaiîntâlnite. În scurt timp ne putem aştepta şi la o majorare a ratei de bază cu cel puţin 1-2%. Orice creştere a fondului de risc cu 1%, influenţează majorarea ratei la credite cu cel puţin 2%.
„În continuare ne aşteptăm la o degradare a volumului lichidităţilor sau, mai bine zis, a unei ameninţări pe piaţa financiar-bancară. Şi acest lucru poate să apară din cauza insuficienţei de capital străin, de valută sau creşterii galopante a devalorizării leului. În acest caz se prevede reducerea intrărilor de valută în ţară din exporturi, investiţii şi remitenţe. Astfel, BNM pregăteşte cursul, pentru a nu fi panică pe piaţa valutară, dar acest lucru este inevitabil”, afirmă economistul.
În opinia lui, atunci când pe piaţa valutară leul şi-a revenit nu au existat premise ca rata de refinanţare să fie ţinută la un nivel ridicat (13,5% n.a). În acest caz, stabilizarea monedei naţionale trebuia să ducă la reducerea treptată a ratei de refinanţare a BNM, iar acest lucru nu a avut loc. Dacă rata de bază a rămas neschimbată, înseamnă că pe piaţa bancară ceva se întâmplă. Majorarea normei rezervelor obligatorii trezeşte îngrijorări mari.
Gheorghe Costandachi e de părere că majorarea rezervelor obligatorii e direct legată de situaţia degradantă de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Cert este că, pe lângă cele 16 miliarde acordate celor trei bănci, BNM pregăteşte acordarea a încă aproximativ 4,5 miliarde de lei. BNM a simţit că împrumutul de 16 miliarde de lei oferit băncilor nu va fi recuperat şi a operat majorări la rezervele obligatorii în aşa fel, încât să obţină măcar o parte din banii acordaţi.
La rândul său, Viorel Gârbu, directorul Institutului Economiei de Piaţă, crede că majorarea normei rezervelor obligatorii este unul din instrumentele puternice ale băncii centrale, care are efecte în timp, iar majorarea lui cu 2 p.p. ne vorbeşte despre problemele din sistemul bancar şi despre riscurile inflaţioniste.
„În final, BNM urmăreşte restrângerea masei monetare aflate în circulaţie şi limitează capacitatea băncilor comerciale de a pune banii în circulaţie. Astfel, leul devine mai scump, rata inflaţiei se temperează şi deprecierea monedei naţionale va fi mai mică. Toate aceste acţiuni sunt legate de ceea ce s-a întâmplat la cele trei bănci comerciale. Pe de o parte, BNM impune condiţii din ce în ce mai dure pentru economia ţării şi face viaţa băncilor şi a agenţilor economici din ce în ce mai insuportabilă, iar pe de altă parte, pompează bani în cele trei bănci pentru a le scoate la suprafaţă şi pentru a le aduce pe linia de plutire”, a menţionat Viorel Gârbu.
El afirmă că înrăutăţirea indicatorilor de politică monetară vorbeşte despre gravitatea problemelor cu care se confruntă Republica Moldova şi anume problemele interne ale celor trei bănci comerciale, fiindcă tot ce ţine de cursul leului şi remitenţe nu acţionează într-o manieră atât de dură şi aceste probleme pot fi depăşite mult mai uşor. Gârbu aduce ca exemplu Rusia a cărei bancă centrală a redus deja rata de refinanţare la 12,5% anual faţă de 17,5% cât era anterior, aceasta fiind majorată ca urmare de deprecierii galopante a rublei ruseşti faţă de dolarul american şi rubla rusească.
„Scumpirea leului loveşte direct în economia ţării. Problemele din sectorul bancar par a fi destul de grave, iar această majorare a rezervelor obligatorii este legată de volumul imens de mijloace financiare pe care BNM le pompează în cele trei bănci comerciale. Pentru a evita dezechilibre majore în economie, BNM strangulează economia şi băncile comerciale limitând capacitatea instituţiilor financiare de a pune bani în circulaţie. Pe de o parte, BNM pune la dispoziţia celor trei bănci volume mari de lichidităţi, iar pentru a nivela valurile, banca centrală strangulează băncile prin majorarea normelor rezervelor obligatorii”, a mai spus Viorel Gârbu.
Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank se află sub administrarea specială a Băncii Naţionale a Moldovei de la sfârşitul lunii noiembrie anul trecut, ca urmare a tranzacţiilor suspecte. În rezultat, BNM le-a oferit două linii de credit în sumă de circa 16 miliarde de lei sub garanţia Guvernului, ceea ce înseamnă că împrumuturile vor trece în datorie de stat internă. FMI a insistat ca banii acordaţi să fie reflectaţi în bugetul de stat pentru acest an.
Banca Naţională a Moldovei justifică majorarea normelor rezervelor obligatorii în lei şi valută convertibilă, urmare a sterilizării surplusului de lichiditate format pe parcursul ultimelor luni şi ameliorării mecanismului de transmisie a deciziilor de politică monetară.
Banca centrală susţine că politica monetară este afectată în continuare de complexitatea balanţei riscurilor, cu accentuarea riscurilor proinflaţioniste. Activitatea economică slabă din ţările zonei euro şi recesiunea din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induc riscuri de diminuare a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comerţului extern şi al remiterilor populaţiei. Acest fapt poate influenţa dinamica ratei de schimb a monedei naţionale faţă de valutele străine şi, ulterior, evoluţia inflaţiei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaţioniste suplimentare.
Deprecierea monedei naţionale de la începutul anului curent accentuează presiunile inflaţioniste, care în perioadele următoare, prin preţurile bunurilor importate şi prin tarifele la serviciile reglementate, iar ulterior, prin efectele de runda a doua, determină IPC să părăsească temporar limita superioară a intervalului de variaţie de ± 1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5,0 la sută.
„În următoarele opt trimestre, deviaţia PIB va fi negativă. Evoluţia economiei naţionale sub nivelul său potenţial denotă o cerere internă slabă, ceea ce va reduce din presiunile inflaţioniste viitoare. Noua rundă de prognoză plasează rata inflaţiei medii anuale pentru anii 2015 şi 2016 la nivelul de 8,1 la sută şi, respectiv, 6,4 la sută. BNM a majorat prognoza inflaţiei medii anuale pentru anii 2015 şi 2016 cu 2,3 puncte procentuale şi, respectiv, 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza precedentă publicată în luna februarie 2015. În baza datelor disponibile, se conturează riscul de depăşire temporară a inflaţiei peste limita de sus a intervalului de variaţie de ± 1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5,0 la sută în trimestrele II, 2015 – I, 2016 ca urmare a deprecierii înregistrate a monedei naţionale şi posibilei majorări a tarifelor la serviciile reglementate”, spune BNM în decizia de politică monetară de la sfârşitul săptămânii trecute.
Victor URSU
