Interviu acordat în exclusivitate Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES de către Roman Cojuhari, administratorul interimar al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”.
– În epoca online şi a tehnologiilor moderne ce-ar trebui de făcut ca şi factorul poştal să-şi menţină rolul important de altădată?
– Rolul poştaşului în societate rămâne a fi la fel de important, chiar dacă tehnologiile moderne avansează. Meseria de poştaş este una dintre cele mai vechi, care de veacuri a asigurat legătura între oameni. Fie ploaie, soare sau ninsori, poştaşii parcurg zilnic distanţe mari pentru că sunt aşteptaţi cu scrisori, trimiteri poştale sau colete. Poştaşul e mai mult decât un simplu distribuitor de ziare.
– Pe cât de real este ca Poşta Moldovei să devină o poştă extrarapidă?
– Poşta Moldovei este în relaţii de colaborare cu administraţiile poştale străine, preluând cele mai bune practici de îmbunătăţire a calităţii serviciilor. Iar prin modernizarea şi digitalizarea serviciilor vom spori calitatea şi rapiditatea serviciilor. Iar dacă e să ne referim la livrarea coletelor, atunci trebuie să menţionez faptul că poşta se conduce după standardele internaţionale care sunt agreate de către Uniunea Poştală Universală, fiind membră. În context, aş putea menţiona despre serviciul Curier Rapid de la Poşta Moldovei, care asigură transportarea şi livrarea coletelor în toate localităţile din ţară, acesta fiind cel mai rapid şi sigur serviciu de curierat din ţară. Putem vorbi despre trimiterile poştale internaţionale expediate prin serviciul EMS, care la fel este un serviciu de livrare expres.
– Ar fi posibilă implementarea unor servicii suplimentare la cele existente ale Poştei Moldovei, care ar moderniza şi eficientiza instituţia?
– Da, suntem în proces. În curând vor fi lansate noi servicii. Acestea se referă la plăţi şi transferuri prin intermediul serviciilor WEB, aplicaţiile din telefoanele mobile etc., extinderea serviciului portmoneului electronic pentru persoane fizice şi juridice, diversificarea serviciilor de remitere de bani prin încheierea de acorduri de colaborare cu operatorii poştali din alte ţări.
– „Scandalul anabolizantelor” a scos Poşta Moldovei într-o lumină proastă, lăsând de înţeles că instituţia poate fi folosită şi în scopuri ilicite. Cum o să vă protejaţi pe viitor în acest sens?
– La momentul actual, întreprinderea este în strânsă colaborare cu Serviciul Vamal şi se preconizează crearea unui centru poştal modern de procesare a trimiterilor poştale internaţionale, care va dispune de linii de sortare automatizată şi vămuire rapidă. Mai mult, utilizarea echipamentelor moderne de control vamal vor contribui la sporirea securităţii trimiterilor poştale, precum şi la combaterea traficului ilicit de mărfuri prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale.
– Poştaşii fac parte din categoriile cu salarii nu tocmai avantajoase, or, în cazul unor eventuale modernizări cum veţi stimula tinerii să vină în breaslă?
– Pentru moment, unul din principalele obiective în calitatea mea de director este majorarea salariilor angajaţilor poştali. Însă, totodată, cred că pe tinerii specialişti îi va motiva şi faptul că Poşta Moldovei oferă stabilitate – un loc de muncă stabil, un viitor apropiat modernizat, la fel şi cunoştinţe în domeniul economico-financiar şi evident, dezvoltarea profesională. Dar eu mai cred că tinerii specialişti în primul rând ar fi bine să ia în considerare şi faptul că Î.S. Poşta Moldovei este una dintre cele mai mari întreprinderi din Republica Moldova, o instituţie legendară, care de-a lungul timpului este în serviciul cetăţenilor.
– Care ar fi motivul principal ce v-a făcut să acceptaţi să veniţi în fruntea Î.S. Poşta Moldovei?
– Cea mai mare parte a experienţei mele a fost într-o instituţie similară cu cea a întreprinderii. Mi-am început activitatea la Banca de Economii, într-un colectiv de 2000 de oameni, unde am văzut ce înseamnă spiritul unei astfel de echipe şi ce înseamnă o familie atât de mare, şi cât de mult ţin oamenii la întreprinderea la care lucrează. Experienţa pe care am acumulat-o la Banca de Economii, precum şi în alte instituţii, cred că este una foarte bună pentru a nu permite distrugerea acestei întreprinderi.
Am decis să vin la Poşta Moldovei pentru că vreau să dezvolt întreprinderea, să îmbunătăţesc calitatea serviciilor. Eu întotdeauna am avut viziuni pentru Poşta Moldovei şi anume pentru unele servicii, pentru a fi dezvoltate, pentru transformarea întreprinderii. Din aceste considerente, pentru mine a fost o decizie asumată.
– Ce situaţie aţi găsit la întreprindere?
– Î.S. Poşta Moldovei este una dintre cele mai mari întreprinderi din ţară, cu multe nivele de structură organizatorică, cu filiale şi departamente cu specific diferit şi cu peste 5000 de angajaţi. Astfel, într-o instituţie atât de mare este clar faptul că pe lângă lucruri bune, am găsit şi multe lacune, probleme şi deficienţe în procesele operaţionale şi organizatorice.
Totuşi, în primul rând, vreau să menţionez că la Î.S. Poşta Moldovei am găsit o echipă mare de oameni profesionişti, care muncesc cu responsabilitate şi pasiune, iar pasiunea pentru muncă cu siguranţă aduce întotdeauna performanţă. Din păcate, această echipă de oameni buni nu a fost la timp apreciată.
Angajaţii din sistemul poştal au salarii mici, având o responsabilitate foarte mare, iar pentru creşterea calităţii serviciilor ştiu că este importantă şi stimularea colectivului. Poştaşii, pe timp de ploaie, vânt, ninsoare sau arşiţă, merg sârguincioşi pe la casele oamenilor şi le duc facturile, ziarul sau pensia. Am aflat că lucrătorii poştali au un salariu mai mic decât al unui personal auxiliar din instituţiile bugetare, iar pe lângă salariile mici, lucrătorii poştali erau nevoiţi să procure din banii proprii echipamente, pentru că acestea nu au fost cumpărate de ani de zile.
Tot aici am putea vorbi şi despre tarifele care nu au fost ajustate încă din anul 2012, respectiv, acestea nu acoperă nici costurile operaţionale de muncă, iar aceasta denotă lipsa curajului administraţiei, cât şi a factorului politic de atunci, din motiv că se făcea mai multă politică, iar din această cauză aveau de suferit angajaţii întreprinderii. Astfel, tarifele nefiind ajustate la timp, respectiv, nici salariile nu au putut fi majorate. În anul 2017, au fost încercări de a ajusta tarifele, dar din cauza lipsei de argumente şi a factorului politic de atunci, nu s-a aprobat proiectul propus. Astfel, a fost înaintat spre consultare publică proiectul privind aprobarea tarifelor pentru serviciile poştale din sfera serviciului poştal universal şi a tarifelor aplicate pentru utilizarea reţelei poştale publice a Î.S. Poşta Moldovei.
– Care sunt primele decizii pe care le-aţi luat în această funcţie?
– Din momentul în care am preluat mandatul de conducere a Î.S. Poşta Moldovei au fost planificate mai multe acţiuni prioritare şi necesare. În primul rând, am iniţiat evaluarea amplă şi aprofundată a activităţii curente şi a indicatorilor economico-financiari pentru perioadele anterioare. La fel, a fost efectuată o analiză mai detaliată a contractelor încheiate, unde au fost depistate mai multe neclarităţi. De asemenea, a fost demarat un amplu proces de analiză pe partea de achiziţii şi logistică, unde la fel au fost depistate mai multe abateri. Am sesizat deja şi organele de drept.
Evident, sunt lucruri mai puţin frumoase, însă toate acestea sunt în proces de examinare şi unele cazuri sunt date la instituţiile abilitate pentru a se cerceta anumite acţiuni întreprinse în trecut.
Totodată, urmează să revizuim Planul de afaceri al întreprinderii, pentru a trasa direcţiile prioritare de dezvoltare a Î.S. Poşta Moldovei pentru anii 2022–2023 în vederea creşterii accesibilităţii şi competitivităţii serviciului poştal universal întru satisfacerea necesităţilor populaţiei.
– Ce priorităţi veţi avea în continuare?
– Una din priorităţi în calitatea mea de director este modernizarea reţelei poştale şi dezvoltarea infrastructurii. La fel, optimizarea şi îmbunătăţirea serviciilor prestate de întreprindere, dar şi implementarea inovaţiilor şi tehnologiilor performante în domeniu, cum ar fi implementarea sistemului de plăţi electronice. Utilizarea instrumentelor de plată fără numerar în era digitalizării va reprezenta un pas decisiv în perfecţionarea sistemelor de plăţi, aducând o serie de avantaje clienţilor, dar şi întreprinderii.
De asemenea, unul din obiective este crearea unei echipe profesioniste de administrare, precum şi planificarea corectă a necesarului de personal, care sunt factori-cheie în dezvoltarea întreprinderii.
Un alt obiectiv al meu este de a oferi condiţii de muncă optimale pentru angajaţii întreprinderii, la fel şi majorarea salariilor angajaţilor poştali.
– Ce provocări credeţi că are în faţă Poşta Moldovei?
– În primul rând piaţa liberalizată. Concurenţa creşte din partea operatorilor poştali privaţi, care nu au de întreţinut o reţea atât de mare şi un număr mare de angajaţi, nu au un spectru atât de larg de servicii, aceştia axându-se mai mult pe serviciile de curierat. O altă provocare ar fi reorganizarea întreprinderii, conform cerinţelor legislaţiei, pentru că structura organizatorică este componenta de bază a sistemului de management, de care depinde funcţionarea unei întreprinderi, consumul de resurse, eficienţa activităţii, iar o structură bună poate favoriza comunicarea, rezolvarea operativă a problemelor, reducerea consumurilor de muncă, în timp ce organizarea necorespunzătoare duce la apariţia unor disfuncţiuni în activitatea întreprinderii, generează dezordine şi ineficienţă.
O altă provocare pentru Poşta Moldovei ar fi încercarea de a schimba percepţia oamenilor faţă de întreprindere, pentru că în ultimii ani percepţia oamenilor este una defavorabilă, fapt care afectează viabilitatea şi credibilitatea ei, aşa după cum o imagine pozitivă îi consolidează sau dezvoltă poziţia.
– Numiţi măsurile imediat următoare pe care le veţi întreprinde pentru dezvoltarea sistemului poştal?
– Pentru următorii ani, acţiunile Î.S. Poşta Moldovei sunt orientate spre dezvoltarea serviciilor prestate, atât a celor poştale, cât şi a celor de plată, adaptarea condiţiilor la cerinţele pieţei, precum şi implementarea serviciilor noi.
În prezent, se lucrează intens asupra Conceptului de dezvoltare a Î.S. Poşta Moldovei în calitate de prestator modern de servicii de plată fără numerar. Acest concept se referă la următoarele direcţii: deschiderea conturilor de plăţi pentru persoanele fizice în platforma E-Money operată de Î.S. Poşta Moldovei şi prestarea de servicii moderne de plată pentru clienţi.
Aceste servicii se referă la plăţi şi transferuri prin intermediul serviciilor WEB, aplicaţiilor prin telefoanele mobile etc.; extinderea serviciului portmoneului electronic pentru persoane fizice şi juridice; diversificarea serviciilor de remitere de bani prin încheierea de acorduri de colaborare cu operatorii poştali din alte ţări (preponderent din ţările unde este prezentă diaspora moldovenească), precum şi atragerea în reţeaua Î.S. Poşta Moldovei a unui număr cât mai mare de sisteme de remitere de bani, precum şi prestarea unor servicii inovative pentru beneficiarii de remitenţe din Republica Moldova (remittances-to-cards; remittances-to-wallets).
Poşta Moldovei va avea posibilitatea să emită carduri de plată pentru cetăţeni, pe care vor putea primi remitenţe, efectua decontări interbancare, încasări, plăţi pentru serviciile comunale şi achitări pentru utilizarea platformelor e-commerce.
Totodată, vreau să menţionez că în centrul tuturor acţiunilor noastre sunt şi vor rămâne clienţii. Respectiv, planurile noastre se reduc la strategii ce vor contribui la satisfacţia clienţilor noştri, ne dorim ca ei să trăiască cea mai bună experienţă de la orice interacţiune cu Poşta Moldovei şi să apeleze la serviciile noastre cu plăcere de fiecare dată. Iar o astfel de performanţă presupune o echipă foarte bine pregătită, tehnologii de ultimă generaţie, servicii noi adaptate la tendinţele de piaţă, accesibilitatea serviciilor, flexibilitate din partea întreprinderii.
În prezent, suntem în proces de evaluare a tuturor compartimentelor care implică efectuarea unei trimiteri poştale, începând de la procesul de expediere până la procesul de primire a trimiterilor poştale. Respectiv, se analizează posibilitatea dezvoltării unei poşte hibrid.
– Vă mulţumim pentru interviu!
