Sistemul de finanţare a sănătăţii din Republica Moldova a fost apreciat ca fiind un model de succes în spaţiul est-european de către reprezentanţi ai organismelor internaţionale responsabile de elaborarea politicilor în domeniul sănătăţii la nivel mondial şi factori de decizie din ţară. Evaluarea a fost făcută în cadrul Conferinţei internaţionale prilejuite de aniversarea a 10-a a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.
„Republica Moldova este printre statele fruntaşe din zona CSI în privinţa implementării reformelor de finanţare medicală şi poate fi prezentată drept exemplu pentru alte ţări, care nu au reuşit încă acest lucru. Chiar dacă medicina moldovenească mai are de înfruntat multe provocări, iar în cadrul unor servicii mai e loc pentru mai bine, istoria evoluţiei sistemului de finanţare medicală poate fi considerată una de succes”, a declarat directorul sistemelor de sănătate publică în cadrul Biroului regional european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Hans Kluge.
Implementarea sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în Republica Moldova a avut loc acum 8 ani, iar finanţarea publică în sectorul de sănătate a crescut de circa patru ori în această perioadă. Potrivit ministrului sănătăţii, Andrei Usatîi, ca rezultat al reformelor, “finanţările pentru asistenţa medicală primară au crescut de la 12% în anul 1998, la 30% în anul 2010”. Totodată, în ultimii ani, numărul de spitale din republică s-a micşorat de la 363 la 67, fiind excluse astfel cheltuielile ineficiente din domeniu.
Directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), Mircea Buga a spus că schimbarea sistemului de finanţare în medicină, în 2004, din unul învechit, de tip sovietic, într-un sistem nou, modern, a dat rezultate bune. Aceasta a condus la majorarea volumului de servicii medicale prestate populaţiei, la diminuarea poverii fiscale pentru pacienţi, la creşterea salariilor medicilor, oferirea autonomiei financiare instituţiilor medicale, precum şi la îmbunătăţirea majorităţii indicatorilor de sănătate ai populaţiei. Totodată, implementarea noului sistem a generat realizarea unor reforme majore în sănătate, cum ar fi reformarea serviciilor spitaliceşti, a asistenţei medicale primare, a serviciului de urgenţă etc.
Referindu-se la lacunele sistemului de finanţare, Buga a remarcat calitatea redusă a serviciilor medicale, dar şi plăţile neformale şi corupţia în sistemul de sănătate, care discreditează sistemul de asigurări, în parte, şi reformele de sănătate, în ansamblu. Directorul CNAM spune că se atestă încă un nivel scăzut al finanţării publice pe cap de locuitor, comparativ cu alte ăţri. Astfel, în prezent, în Republica Moldova revin 113 dolari americani pe cap de locuitor. În alte ţări, acest indicator variază între 400 USD şi 3000 de euro pentru un locuitor, iar cota achitată din salariu pentru prima de asigurare, de 7%, este destul de redusă.
În prezent se examinează o iniţiativă de majorare a contribuţiilor la asigurările obligatorii în medicină, la nivelul de 11% din salariu, care ar putea fi introdusă în următorii ani. Acest fapt ar asigura populaţia împotriva riscurilor financiare legate de asistenţa medicală. “Majorarea acestor contribuţii ar elimina povara suportată de stat pentru asigurarea unor categorii dezavantajate de persoane şi ar face posibilă transformarea sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în unul veritabil”, a adăugat Andrei Usatîi, precizând că în UE acest coeficient ajunge la 14%.
Potrivit ministrului, datorită majorării contribuţiei va fi posibilă şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale. În pachetul de bază vor putea fi incluse mai multe servicii asigurate din buget. „Continuarea implementării reformelor în sistemul de finanţare a sănătăţii ar permite oferirea noilor servicii medicale cetăţenilor noştri. Am putea face intervenţii chirurgicale care sunt foarte costisitoare, pacienţii trebuind să plece peste hotare să se trateze. Totodată, ar fi posibilă şi dezvoltarea domeniului transplantării de organe şi ţesuturi”, a accentuat Usatîi.
Premierul Vlad Filat, prezent la eveniment, este însă de părerea că reforma din sectorul sănătate nu şi-a atins nici pe departe obiectivul, pentru că nu a existat o campanie, în care să se explice principiul solidar de finanţare a domeniului. “Orice model am aplica, nu vor fi suficienţi bani, pentru că cheltuielile în sectorul sănătate sunt în creştere. Este necesar să preluăm modele eficiente, pentru a spori calitatea serviciilor medicale”, a subliniat Filat.
Totodată, premierul a menţionat că “sănătatea în societate nu depinde doar de calitatea sistemului, depinde şi de modul în care educăm copiii, cum asigurăm condiţiile de muncă în care activează oamenii”.
Menţionăm că pentru finanţarea sistemului a fost creat un singur fond de acumulare a surselor financiare ce permite redistribuirea echitabilă a riscurilor pentru beneficiari. Acest fapt a condus la creşterea fondurilor acumulărilor pentru sănătate de la 2,8% la 5,6% din PIB şi a alocaţiilor din totalul cheltuielilor fondului bugetar până la 12 la sută pentru persoanele vulnerabile.
Totodată, CNAM a aprobat un pachet extins de servicii (Programul unic) pentru persoanele asigurate, iar din 2010 şi un pachet minim pentru persoanele neasigurare la nivelul asistenţei de urgenţă prespitalicească şi primară.
Lilia Platon
