Relansarea rapidă a exporturilor în perioada post-criză şi evoluţiile remarcabile înregistrate în anul curent nu sunt susţinute de transformările calitative ale economiei naţionale, ci de avântarea businessului moldovenesc în activităţi comerciale de intermediere. Concluzia se conţine într-un studiu efectuat de Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE).
O serie de operaţiuni comerciale combinate, precum reexporturile, prelucrarea în lohn şi operaţiunile de switch au luat amploare în ultimele decenii. În esenţă, acestea implică obţinerea profitului prin acte de comerţ cu mărfuri de provenienţă terţă. Economiştii spun că extinderea mare pe care o cunosc acest gen de operaţiuni se explică prin avantajele pe care acestea le oferă. Pe de altă parte, Alexandru Stratan, directorul INCE susţine că “aceste operaţiuni de reexport presupun, pe de o parte, eforturi şi investiţii relativ mici, recuperarea mai rapidă a investiţiilor, iar pe de altă parte o capacitate joasă de a crea valoare adăugată”.
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în prima jumătate a anului curent exporturile de mărfuri au totalizat 1,17 miliarde dolari, volum superior celui realizat în perioada similară a anului 2013 cu 3,2%. În acelaşi timp, reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 444,6 milioane dolari, care echivalează cu o cotă de 37,9% în totalul de exporturi. Comparativ cu perioada ianuarie-iunie 2013, indicele reexporturilor s-a majorat cu 21,1%.
În această perioadă, grupul produselor agroalimentare a determinat o creştere a exporturilor cu 15,7%, evidenţiându-se astfel de produse, precum seminţele şi fructele oleaginoase, legumele şi fructele, cereale etc. Cu toate acestea, studiul INCE relevă că exporturile de băuturi au avut o balanţă negativă asupra evoluţiei exporturilor, îndeosebi, începând cu anul 2010. O dinamică bună o înregistrează exporturile unor materiale brute, necomestibile, mai cu seamă, minereuri metalifere şi deşeuri de metale care au crescut de 3,4 ori comparativ cu primele trei trimestre ale anului precedent. Exporturile de combustibil au sporit semnificativ, de aproape 4 ori, constituind 17,8 mil. dolari, tendinţa fiind determinată de creşterea exporturilor de petrol. Prin urmare, cea mai mare influenţă asupra creşterii exporturilor, de 34,3% au avut-o exporturile de produse manufacturate. Creşterea a fost suportată de sporirea semnificativă a exporturilor de maşini şi echipamente de transport, în special maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora, articole textile etc.
“Totuşi, sporirea exporturilor unor produse pe care Republica Moldova nici nu are potenţial de a le produce, spre exemplu, petrolul, practicarea încă în masă a schemelor de producţie în lohn în industria de confecţii, precum şi influenţa majoră a unor produse de acest gen asupra creşterii importurilor, ne permite să concluzionăm că sporirea exporturilor în astfel de ritmuri a fost determinată, mai cu seamă, de intensificarea reexporturilor”, menţionează Alexandru Stratan. Evoluţiile din ultimii cinci ani, de asemena, indică o corelaţie pozitivă puternică între ponderea unor astfel de produse ca maşini şi echipamente de transport şi mobilă în importul şi exportul moldovenesc.
Alexandru Stratan spune că cel mai mare salt al reexporturilor a fost înregistrat în perioada ianuarie-septembrie 2011. Atunci, reexporturile au crescut tocmai cu 71,4% faţă de perioada similară a anului precedent, iar ponderea reexporturilor în totalul de exporturi a constituit circa 43,7%.
Această ipoteză este confirmată şi de datele oferite de organizaţiile internaţionale privind exporturile moldoveneşti. Astfel, deducem că în ultimii şase ani, reexporturile au devenit o componentă importantă a exporturilor moldoveneşti, volumul acestora crescând constant. Un salt important s-a produs în 2005, când reexporturile au crescut de aproximativ 6 ori, comparativ cu anul precedent, iar începând cu perioada anilor 2006-2011 acestea au crescut cu un ritm anual mediu de 17,3%, în timp ce exporturile agregate au crescut cu doar 8,7%.
“Reexporturile sunt un fenomen absolut normal în contextul globalizării, atunci când relaţiile comerciale cu alte state sunt mult mai intensificate. Ele reprezintă, de fapt, o caracteristică a comerţului internaţional. Altfel spus, reexporturile nu sunt neapărat un fenomen negativ. Deşi există riscul ca reexporturile să reprezinte un canal de transmisie a şocurilor externe către economia naţională, acestea pot avea şi anumite beneficii. Dacă ne referim la reexporturile după prelucrare, atunci acestea produc o valoare adăugată în ţară, precum şi locuri de muncă”, explică expertul, Daniela Dermenji. În viziunea ei, cota înaltă a reexporturilor, circa o treime din totalul de exporturi, se datorează faptului că Moldova deţine încă forţă de muncă ieftină, are o poziţionare geografică strategică şi manifestă tendinţa de integrare europeană.
Datele statistice arată că reexporturile Republicii Moldova au constituit circa 32,5% din exporturile totale efectuate de ţara noastră în 2013. Acestea au avut o valoare de 444,6 mil. dolari, care echivalează cu o cotă de 37,9% în totalul exporturilor. Comparativ cu ianuarie-iunie 2013 reexporturile de mărfuri s-au majorat cu 21,1%. Tangenţial, ponderea reexporturilor efectuate de statele membre UE în totalul exporturilor cumulate ale acestor ţări este de doar 0,23%. Potrivit datelor Băncii Mondiale, cea mai mare cotă a reexporturilor o deţine Hong Kong – 95,5%, urmată de Japonia cu 47,2%, Georgia – cu 36,2%, Kârgâzstan – cu 14,6%. Arabia Saudită, însă, are o pondere a reexporturilor de 1,9%, iar Marea Britanie – de doar 1,2%.
Lilia Platon
