Ce a influenţat reducerea creditelor neperformante la bănci

Per total, statistica creditelor neperformante de la bănci arată bine. La sfârşitul anului trecut, rata creditelor restante constituia 11,6% cu 0,5 puncte procentuale mai puţin faţă de luna noiembrie. Iar economiştii spun că recuperarea datoriilor are loc, în mare parte, graţie recuperării economice de anul trecut.

Creşterea economică a Moldovei a înregistrat performanţe anul trecut, ceea ce a determinat, în mare parte, îmbunătăţirea indicatorilor financiari ai agenţilor economici, dar şi a instituţiilor financiare moldoveneşti.
Datele băncii centrale arată că valoarea absolută a creditelor neperformante a constituit 4,883 mil. lei, sau cu 3,7 la sută mai puţin faţă de sfârşitul anului trecut. Iar ponderea creditelor neperformante nete în capitalul normativ total s-a redus cu 9,3 p.p până la 16,6 la sută şi exprimă reducerea riscurilor pierderilor de capital.
„Calitatea portofoliului creditelor s-a ameliorat în mare parte şi datorită îmbunătăţirii situaţiei din economie. E specific creditării că în perioadele de creştere economică se îmbunătăţeşte portofoliul de credite. În timp ce în perioadele dificile, din punct de vedere economic, creşte volumul împrumuturilor neperformante. Evident, după anul 2012, noi avem o creştere economică. Cu cât aceasta se va menţine mai mult, cu atât portofoliile băncilor se vor îmbunătăţi”, a explicat expertul economic de la IDIS Viitorul, Ion Tornea.
Economistul susţine că împrumuturile acordate agenţilor economici ce activează în comerţ alcătuiesc mai mult de 50%, iar existenţa perioadelor de creştere economică demonstrează că populaţia consumă mai mult, iar companiile din comerţ au un rulaj mai mare. Un exemplu în acest sens este criza din anul 2009, când portofoliul de credite a înregistrat scăderi, ca urmare a regresului economic şi a reducerii consumului populaţiei. Şi în 2012 portofoliul băncilor s-a înrăutăţit, doar că mai puţin ca în 2009.
La rândul său, Alexandru Fala, director de programe Expert-Grup susţine că, cel puţin statistic, se atestă o îmbunătăţire a situaţiei privind reducerea soldului creditelor neperformante. „Este o îmbunătăţire a situaţie. Dar trebuie să atragem atenţia la ce s-a întâmplat la Banca de Economii, deoarece rapoartele de la mijlocul anului 2011 indicau o situaţie bună la bancă, doar spre sfârşitul anului situaţia s-a înrăutăţit. Totul depinde de cât de veridic reflectă băncile situaţia şi indicatorii financiari”, a spus Fala.
Pe de altă parte, Alexandru Fala e de părere că există anumite semne de întrebare în legătură cu mai multe tranzacţii cu acţiunile din sistemul bancar, care au afectat structura proprietăţii. Or, în astfel de condiţii nu este exclus ca, peste o anumită perioadă, să ne trezim cu credite acordate în condiţii specifice, care ar putea afecta stabilitatea băncilor.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, pe parcursul anului 2013, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat un profit de 1 020,2 mil. lei. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, acesta s-a majorat cu 585,6 mil. lei (134,8 la sută).
Evoluţia dată s-a produs din contul micşorării cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 549,9 mil. lei (15,9 la sută) şi, în special, a reducerii deprecierii activelor financiare cu 422,2 mil. lei (57,3 la sută).
Totodată, cota investiţiilor străine în capitalul băncilor licenţiate, la sfârşitul lui 2013, a constituit 72,2 la sută, fiind cu 0,5 p. p. mai mare comparativ cu finele anului 2012. Dinamica pozitivă s-a datorat majorării investiţiilor acţionarilor nerezidenţi în capitalul social cu 16,9 la sută şi a investiţiilor acţionarilor autohtoni cu 13,6 la sută. Iar activele totale ale sistemului bancar s-au cifrat la 76,184 mil. lei, sau cu 31 la sută mai mult faţă de finele anului 2012 şi indică o tendinţă persistentă de extindere a activităţii bancare. Un impact semnificativ asupra majorării activelor a avut dinamica pozitivă la articolele: “numerar şi echivalente de numerar” şi “împrumuturi şi creanţe”. Acestea au crescut cu 69,5 la sută, până la 24,346 mil. lei şi, respectiv, cu 20,7 la sută, până la 43,728 mil. lei.
Valoarea indicatorului lichidităţii pe termen lung pe sector a constituit 0,7. Lichiditatea curentă pe sector a înregistrat 33,8 la sută. Valorile respective ale indicatorilor lichidităţii relevă existenţa surselor adecvate pentru susţinerea plăţilor aferente obligaţiunilor şi determină soliditatea băncilor în cazul eventualelor şocuri externe.
Capitalul de gradul I a marcat o creştere de 14,6 la sută, până la 7 919,3 mil. lei. Această evoluţie a fost determinată, în mare măsură, de obţinerea profitului pe sector pe parcursul anului şi emisiunea de acţiuni a 4 bănci. Capitalul de gradul I înregistrat reflectă un nivel de consolidare a băncilor licenţiate ce permite acoperirea eventualelor pierderi, fără prejudicierea siguranţei financiare. La 31.12.2013, toate băncile, cu excepţia uneia, dispuneau de un capital de gradul I corespunzător capitalului minim necesar.
Media suficienţei capitalului ponderat la risc, pe sector, deşi în scădere cu 0.9 p.p., se menţine în continuare la un nivel înalt – 23,4 la sută. Timp de mai mulţi ani, aceasta vădeşte existenţa în bănci a unui potenţial de creditare. Iar la sfârşitul anului trecut soldul creditelor, conform rapoartelor prudenţiale, a însumat 42,177 mil. lei sau cu 20,6 la sută mai mult şi redă o dinamizare a procesului de creditare. Volumul total al creditelor noi, acordate în anul 2013, s-a aflat pe un trend de creştere cu 14,3 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a totalizat 30 504 mil. lei. Respectiv, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a constituit 34125.2 mil. lei sau mai puţin cu 12,3 la sută.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.06 (526) din 19 februarie 2014