Pentru prima dată în R. Moldova a fost realizat un recensământ agricol, reflectând suprafaţa terenurilor agricole utilizate, potenţialul resurselor umane, funciare şi tehnice în agricultură, dar şi alte aspecte ale segmentului agricol. Recensământul a fost efectuat în perioada 15 martie-15 aprilie 2011, fiind cea mai complexă activitate în domeniul statisticii agricole realizată de către Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (BNS) în corespundere cu standardele metodologice ale Eurostat şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Potrivit Recensământului, circa 73% din suprafeţele agricole utilizate sunt folosite ca teren arabil, fapt ce plasează Republica Moldova peste media din Uniunea Europeană, unde ponderea este de 60%.
În prezent, Republica Moldova dispune de 2,24 mil. ha de teren agricol, dintre care se utilizează doar 1,9 mil. hectare. Suprafeţe constituind circa 11% din terenul agricol sunt neprelucrate, fiind abandonate de proprietari.
În R. Moldova există circa 902 mii de gospodării, potrivit cercetării. Aproximativ 71% din gospodăriile acestea deţin 10% din totalul suprafeţelor agricole. Peste 63% din totalul terenurilor arabile sunt întreţinute de 0,26% din fermierii din ţară ce deţin suprafeţe de 100 hectare şi mai mult.
Potrivit şefului Direcţiei recensăminte a BNS, Vasile Pentelei, suprafaţa agricolă medie care revine unui locuitor este de 0,54 hectare, ceea ce denotă o fărâmiţare a terenurilor agricole, fapt care nu permite implementarea tehnologiilor performante în sectorul agrar. Acesta a explicat că suprafeţe importante de teren nu sunt prelucrate din diferite motive, printre care veniturile mici sau vârsta înaintată a proprietarilor. Datele obţinute în cadrul recensământului vor fi utilizate la elaborarea politicilor de stat în agricultură, la crearea Registrului unităţilor agricole, precum şi în noi cercetări statistice în agricultură.
Totodată, responsabili din cadrul Ministerului Agriculturii susţin că după privatizarea pământului era necesar să se facă al doilea pas – consolidarea terenurilor. Pentru a stimula agricultorii în acest sens, statul le oferă subvenţii care să acopere cheltuielile ce ţin de notariat şi înregistrarea terenurilor la Cadastru.
Anterior, experţii au salutat ideea Recensământului pentru că acesta este un instrument util ce reflectă situaţia reală din domeniul economic.
Viorel Chivriga, expert în agricultură, a precizat că în baza datelor Recensământului pot fi elaborate politici agrare pe termen mediu şi lung, pornind de la un tablou real, cifre reale, care până acum nu figurau în acte oficiale.
Datele recensământului indică faptul că mai mult de jumătate (63,7%) din conducătorii exploataţiilor agricole sunt bărbaţi. Zece la sută din conducătorii exploataţiilor aveau sub 35 de ani (7% din bărbaţi şi 3% din femei). Din totalul conducătorilor exploataţiilor, 3,4% au studii superioare în domeniul agricol, iar 4,8% au absolvit o formă de învăţământ mediu special, în timp ce 68% din conducătorii exploataţiilor administrează activităţile având mai mult de zece ani experienţă în agricultură.
Din numărul total de exploataţii, 85,4% au produs doar pentru consumul propriu, 5,7% au produs în principal pentru vânzare, iar 8,9% au produs atât pentru consumul propriu, cât şi pentru vânzare.
Studiul arată şi modul în care se împart terenurile între persoane fizice şi juridice. Astfel, 61,4% sunt terenuri agricole cu personalitate juridică, însumând 391,27 hectare, amplasate în totalitate în câmp. Exploataţiile agricole fără personalitate juridică utilizează 38,6%, adică 0,89 hectare. Din acestea, aproximativ 56% utilizează doar loturi de pe lângă casă şi grădini. De cealaltă parte, în structura exploataţiilor agricole cu personalitate juridică, predomină „Societăţile cu răspundere limitată”, cu un procent de 58%, urmate de „Alte tipuri de exploataţii” (29%). „Cooperativele agricole” reprezintă 6% din totalul de exploataţii agricole cu personalitate juridică, restul fiind distribuit între „Societăţile pe acţiuni” (5%) şi „Întreprinderile de stat” (2%).
O distribuţie a terenurilor agricole pe regiuni arată că Regiunea Centru are cel mai mare număr de exploataţii agricole – 357 997 (39,7% din totalul de exploataţii la nivel de ţară) şi exploatează 31,5% din suprafaţa totală.
Regiunea Nord se află pe locul doi în ceea ce priveşte numărul de exploataţii (34,4% din totalul de exploataţii la nivel de ţară). Pe locul trei urmează Regiunea Sud, care concentrează 17,8% din numărul total de exploataţii şi 25,1% din suprafaţa totală, urmată de UTA Găgăuzia cu 4,5% din numărul total de exploataţii şi 6,8% din suprafaţa totală.
Cel mai mic număr de exploataţii agricole se află în municipiul Chişinău (3,6% din totalul de exploataţii la nivel de ţară). Acesta deţine şi cea mai mică pondere în suprafaţa totală a ţării (1,2%).
În total, 43% din suprafaţa agricolă sunt cultivate cu cereale. Suprafaţa însămânţată totală acoperă 94% din terenul arabil. Terenul arabil în repaus (neînsămânţat, ogor negru etc.) reprezintă 6% din suprafaţa totală de teren arabil. Preferinţa producătorilor agricoli este îndreptată spre cultivarea cerealelor boabe (aproximativ 63% din totalul de teren arabil), urmate de plante tehnice (28,3% din totalul de teren arabil), cartofi, legume şi pepeni verzi şi galbeni (5,1% din totalul de teren arabil) şi plante furajere (3,6% din totalul de teren arabil).
În acelaşi timp, proporţia bărbaţilor angajaţi în exploataţiile agricole ca lucrători salariaţi este de 64%, a femeilor – de 36%. Din totalul persoanelor angajate permanent, 81% aveau vârste cuprinse între 35 şi 64 de ani, 17% aveau vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani, iar 1,4% erau persoane de 65 de ani şi peste.
Exploataţiile agricole sunt conduse în mod preponderent de bărbaţi, indiferent de categoria de vârstă, cu excepţia categoriei de vârstă „65 ani şi peste”. Aproape 64% din managerii/capii exploataţiei sunt bărbaţi.
Cristina MIRON
