Deşi, de cele mai multe ori, efortul prezentării unui sumar al Raportului BNM asupra inflaţiei avea câte ceva din ceea ce se numeşte “a trage la copiator” un text mai vechi, de data aceasta, anul 2020, cu toate răsturnările pe care le are, cu un şir de prognoze făcute cu uşurinţă, dar inversate de aceeaşi situaţie neprevăzută, toate acestea, zic, impune o abordare cât se poate de analitică, cât se poate de atentă şi de responsabilă. Aceste principii sunt absolut evidente în Raportul BNM pentru prima jumătate a anului curent.
Autorii raportului îşi încep prezentarea cu portretul “en face” al inflaţiei, constatându-se pentru trimestrul doi al acestui an o continuare a traiectoriei descendente pornită la început de an, ceea ce înseamnă o diminuare de la 5,9 la sută până la 4,3 la sută. Gradul de înclinare al traiectoriei a fost determinat de preţurile la produsele alimentare şi la produsele petroliere, acestea din urmă lunecând şi reflectând cu fidelitate procesele în derulare pe piaţa mondială a hidrocarburilor.
Dar nu doar tendinţele de pe această piaţa au fost urmate. BNM leagă strâns evoluţiile în plan intern de evoluţiile economiei în plan mondial. Potrivit acesteia, “în trimestrul II curent, în economia mondială a fost înregistrată cea mai profundă recesiune din ultimul secol. În luna aprilie economia mondială practic s-a oprit în condiţiile carantinei legate de COVID-19 şi abia începând cu a doua jumătate a lunii mai unele ţări au slăbit restricţiile impuse din cauza pandemiei şi anumite sectoare ale economiei şi-au reluat activitatea. Cel mai afectat a fost sectorul serviciilor, în special turismul, transportul aerian de pasageri şi alte activităţi conexe. Aceasta a determinat ca FMI să diminueze şi mai mult prognoza privind evoluţia economiei mondiale în anul curent, anticipând o contractare de 4,9 la sută la nivel mondial, dintre care 8,0 la sută în economiile avansate şi 3,0 la sută în economiile emergente. În anul 2021, FMI anticipează o creştere economică substanţială, însă insuficientă pentru a atinge nivelurile de dinaintea crizei pandemice. “Constatând preocuparea lumii faţă de crearea unui vaccin prin care ne-am recăpăta starea de normalitate, se poate deduce că acelaşi vaccin va reface şi normalitatea economiei. Inclusiv normalitatea economiei moldoveneşti.
Şi raportul dintre moneda moldovenească şi valutele de referinţă a fost determinat de evoluţiile mondiale. Autorii raportului BNM spun că dolarul SUA s-a depreciat treptat odată cu ridicarea interdicţiilor impuse în contextul pandemiei în mai multe economii, dar şi din cauza înregistrării în continuare a unui număr mare de infectări cu COVID-19 în SUA şi incertitudinile legate de alegerile prezidenţiale în SUA. Un alt factor care a perturbat piaţa valutară a fost intensificarea tensiunilor între SUA şi China.
În ceea ce priveşte moneda europeană, experţii susţin că aceasta s-a apreciat după ce, la şedinţa din 4 iunie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat pachetul aferent programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (PEPP) cu 600 miliarde de euro, până la valoarea totală de 1 350 miliarde de euro. Totodată, discuţiile în cadrul Comisiei Europene privind pachetul de urgenţă de 750 miliarde de euro, au sporit încrederea investitorilor în consolidarea fiscală a zonei euro.
În încercarea de a măsura cu exactitate creşterea economică, trebuie să privim spre începutul anului, atunci când aceiaşi experţi constatau o creştere economică modesta, însă care trecea uşor peste cota de la finele anului 2019. În raportul BNM se arată că „în trimestrul I 2020, PIB a fost cu 0,9 la sută superior nivelului din perioada similară a anului 2019. În acelaşi timp, seria ajustată sezonier reflectă o creştere de 0,5 la sută a PIB comparativ cu trimestrul IV 2019. Evoluţia PIB s-a datorat unui impact pronunţat generat de dinamica investiţiilor, care a fost compensat de contribuţia negativă din partea consumului intern şi a exportului net. Dinamica negativă a consumului populaţiei a exercitat presiuni dezinflaţioniste la începutul anului curent, fapt reflectat de valorile modeste ale inflaţiei de bază. Accelerarea componentei investiţionale s-a reflectat în creşterea semnificativă a sectorului de construcţii. Celelalte sectoare ale economiei au manifestat o dinamică mai modestă”.
Urmare a unei lecturi atente a datelor şi tendinţelor, experţii anticipează pentru trimestrul doi al acestui an o evoluţie negativă a PIB-ului, descreşterea fiind “sugerată” încă în aprilie-mai.
A trezit îngrijorare faptul că în trimestrul II 2020, veniturile bugetului public naţional au consemnat descreşteri, fiind cu 8,7 la sută sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2019. Cheltuielile bugetului public naţional, la fel, s-au micşorat, fiind în diminuare cu 0,1 la sută faţă de trimestrul II al anului 2019.
Raportul BNM insistă pe a prezenta contextul mondial şi cel regional în care a evoluat economia R. Moldova. Important e, în această ordine de idei, a se vedea evoluţia economiei ţărilor care au puterea de a schimba lucrurile la o simplă mişcare a degetului mic. Se constată, aşadar, că “în trimestrul unu al anului curent, produsul intern brut al Statelor Unite ale Americii s-a contractat cu 1,3 la sută comparativ cu trimestrul anterior şi a crescut cu 0,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2019. În semestrul I 2020, producţia industrială în SUA s-a contractat în termeni anuali în medie cu 8,0 la sută, dintre care cel mai mult în luna aprilie, când producţia industrială s-a redus cu 16,3 la sută. În luna iunie 2020, rata şomajului în SUA a scăzut la 11,1 la sută, după 14,7 şi 13,3 la sută în aprilie şi mai, respectiv.
Zona euro, zonă importantă nu doar prin capacităţile pe care le are, dar şi ca piaţă de desfacere pentru mărfurile moldoveneşti, a înregistrat în trimestrul unu al anului o reducere a produsului intern brut cu 3,6 la sută comparativ cu trimestrul precedent. În primele cinci luni, se arată în raportul BNM, producţia industrială în spaţiul european s-a redus cu 13,4 la sută. În luna iunie 2020, indicele amortizat al preţurilor de consum indică o inflaţie anuală de 0,3 la sută, diferit de nivelul de 2,0 la sută ţintit de Banca Centrală Europeană.
Alte economii, aflate la un pas de noi, operează practic cu evoluţii prea puţin diferite de celelalte. Produsul intern brut al României este pe creştere, iar producţia industrială înregistrează reduceri care depăşesc media din spaţiul comunitar – 17,4 la sută.
Produsul intern brut al Ucrainei s-a contractat cu 1,3 la sută, producţia industrială – cu peste 7 la sută, iar cea agricolă – cu 2 la sută.
Autorii raportului consideră oportun să se facă comparaţie nu doar la rezultate, dar şi în ceea ce priveşte prognozele evoluţiei economiei ţărilor la care suntem cât de cât conectaţi. Astfel, pentru zona euro, creşterea economică va ajunge de la minus 8,1 în anul curent, la 5,9 la sută în 2021. Creşterea economică în Federaţia Rusă va înregistra, de asemenea, un salt: de la minus 5,2 în anul curent, la 3,3 în anul viitor. În zona euro, inflaţia va creşte de la 0,4 la sută, la 1,0 la sută în 2021, tendinţă care va fi urmată şi în Federaţia Rusă: de la 3,2 la sută, la 3,9 la sută. Preţurile internaţionale la produsele alimentare vor înregistra o reducere de 0,2 la sută în comparaţie cu anul curent.
Desigur, raportul BNM este unul mult mai cuprinzător decât această abordare sumară de astăzi, iar acesta este un motiv convingător ca, în cele ce urmează, să revenim asupra acestuia.
Constantin Olteanu
