Sectorul fiscal moldovenesc a fost criticat permanent pentru capacităţile reduse de combatere a economiei tenebre dar şi privind barierele puse mediului de afaceri moldovenesc. În acest sens organismele internaţionale acordă asistenţă şi sprijin autorităţilor moldoveneşti pentru soluţionarea problemelor dar şi dezvoltarea sectorului fiscal moldovenesc pentru ca acesta să aibă o contribuţie semnificativă în dezvoltarea economiei moldoveneşti.
Republica Moldova implementează cu sprijinul FMI un program de consolidare fiscală. Esenţa programului constă în administrarea fiscală eficientă şi reforme în domeniul cheltuielilor, în special constrângerii salariale prin reformarea sectorului educaţiei şi asistenţă socială mai bine direcţionată. Deficitul general fiscal s-a diminuat cu 4 puncte procentuale din PIB la începutul programului de la 6,3% în 2009 până la 2,4% din PIB în 2011. Programul prevede în continuare reducerea deficitului până la 1,3% din PIB. Deficitele pe termen mediu fiind menţinute în până la 1% di PIB.
Potrivit informaţiilor Serviciului Fiscal de Stat, Republica Moldova a beneficiat de asistenţă din partea FMI în administrarea fiscală. În acest context expertul FMI, Norman Gillanders a avut discuţii privind Programul de Conformare pentru anul 2013 şi anume modul de atingere a celui mai înalt nivel de conformare a contribuabililor, metodele şi tehnicile ce pot fi utilizate pentru reducerea decalajului fiscal în domeniul construcţiilor, domeniu cu un înalt risc de conformare.
“De asemenea, au avut loc discuţii pe marginea subiectului ce vizează Programul de Conformare a Persoanelor Fizice cu Venituri Mari, ce prevede politici de asistenţă şi sprijin la facilitarea conformării, politicile de descurajare şi detectare a cetăţenilor ce intenţionat nu se conformează, procedura de monitorizare a conformării, criteriile de risc şi abordările pentru diminuarea impactului riscurilor”, se mai spune în informaţiile Serviciului Fiscal de stat, care a găzduit vizita expertul FMI Norman Gillanders.
A fost analizată şi eficienţa administrării marilor contribuabili, propunându-se măsuri de promovare continuă a măririi nivelului de conformare benevolă a contribuabililor.
Iar, întru asigurarea ridicării civismului fiscal şi a spiritului de responsabilitate fiscală referitor la contribuabilii restanţieri, a fost discutată aplicarea celor mai bune practici în vederea determinării contribuabililor restanţieri să achite cu bună credinţă obligaţiile la buget prin efectuarea apelurilor telefonice şi comunicarea despre efectele negative provocate de neachitarea în termen şi pe deplin a obligaţiilor fiscale, cât şi modalitatea de explicare a contribuabililor despre dauna ce poate fi adusă reputaţiei restanţierului, iar în cazul unei persoane private şi a familiei sale.
Un alt aspect a fost conceptul regionalizării Serviciului Fiscal de Stat, precum şi studiul de fezabilitate demarat în acest sens. Astfel, pe baza proiectului înaintat de P. Menhard, expert EU-HLPAM, au fost diseminate scopul şi etapele studiului de fezabilitate aferent procesului de restructurare a SFS, analizate riscurile şi potenţialele scenarii de desfăşurare a evenimentelor. S-a pus accentul pe resursele umane, tehnologice şi financiare necesare de a fi implicate în acest proces.
Dacă ne uităm în prima jumătate a anului trecut, colectarea veniturilor a înregistrat o performanţă mai modestă decât planurile iniţiale din cauza creşterii economice slăbite şi a conformităţii fiscale deteriorate. În special colectarea TVA, a accizelor şi granturilor externe a fost mai mică decât s-a planificat. Totodată, Guvernul şi Parlamentul a adoptat şi aprobat modificări la legi, care să prevadă menţinerea deficitului sub plafonul asumat.
În timp ce balanţa generală publică s-a îmbunătăţit, structura cheltuielilor s-a deteriorat într-o oarecare măsură. Cheltuielile publice pentru infrastructură s-au redus ca pondere din PIB reflectând implementarea lentă a bugetului de cheltuieli capitale în sectorul drumurilor şi unele cheltuieli depăşite pentru subvenţiile în agricultură precum şi cheltuieli curente pentru încălzire şi combustibil. Iar odată cu creşterea salariilor, materializată conform promisiunilor de până în 2009, ponderea cheltuielilor curente din PIB rămâne a fi mai înaltă decât până la criză şi mai important este faptul că ponderea consumului public a continuat să crească atât în timpul crizei cât şi în timpul redresării economice. Începând cu anul 2005 consumul public a crescut cu aproape 10 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile capitale publice au scăzut de la 7,1% din PIB în 2008 la aproximativ 5,1%, în 2011.
Banca Mondială, într-o analiză a sectorului fiscal din Republica Moldova constată că ţara noastră trebuie să creeze spaţiu fiscal pentru infrastructura de stimulare a creşterii, însă la acest capitol s-a înregistrat o decelerare a reformelor. „Eforturi iniţiale au fost realizate în educaţie cu scopul de îmbunătăţi eficienţa şi astfel a crea spaţiu pentru resursele atât de necesare intervenţiilor de calitate, precum materiale didactice şi educative, instruirea directorilor de şcoli şi a cadrelor didactice din sectorul educaţional şi cheltuieli mai mari pentru medicamente şi întreţinere în sectorul sănătăţii”, se spune în informaţiile Băncii Mondiale.
Aceasta mai precizează că multe acţiuni mai rămân a fi realizate în domeniul ameliorării calităţii şi eficienţei serviciilor de sănătate şi educaţie. Iar suplimentar trebuie realizaţi paşi în direcţia reformei sistemului de pensii şi în acelaşi timp serviciul public la nivel de administraţie publică locală trebuie redus, cu eliminarea serviciilor redundante şi a funcţiilor, care se suprapun.
Serviciul Fiscal de Stat spune că şi-a propus mai multe acţiuni pentru combaterea evaziunii fiscale în rândul persoanelor fizice şi una dintre acestea este metoda indirectă de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice, care este tratată ca secret fiscal, însă prin derogare de la Codul fiscal, informaţia este prezentată doar organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti în scopul examinării cazurilor de evaziune fiscală.
„Introducerea metodei indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice informaţia poate fi dezvăluită doar în procedurile judecătoreşti publice sau în baza hotărârilor judiciare pe problemele legate de utilizarea metodelor indirecte de estimare a veniturilor persoanelor fizice”, conform informaţiilor Fisc-ului.
În 2012, cel mai mare venit impozabil obţinut din salarii şi alte plăţi a fost de 6 milioane de lei, faţă de 8 milioane în anul precedent.
Fiscul anunţa la sfârşitul anului trecut, că în vederea aplicării metodei indirecte de evaluare a cheltuielilor şi veniturilor în vederea impozitării, peste 1400 persoane fizice au declarat la fisc sume disponibile mai mari de un milion de lei, iar peste 20 mii de persoane venituri de până la 1 milion de lei,
Conform datelor operative, au fost prezentate în total 215 062 de declaraţii, dintre care 124 de mii declaraţii cu privire la impozitul pe venit al persoanelor fizice.
În urma liberalizării eliberării facturilor fiscale, inspectorii fiscali atenţionează că aceasta ar putea contribui la majorarea numărului firmelor fantomă, situaţie similară cu cea din 2009 când evaziunea fiscală a constituit 3,4 miliarde lei. De aceea Fiscul în vederea combaterii fenomenului a decis instalarea posturilor fiscale mobile în prejma agenţilor economici bănuiţi că ar fi implicaţi în operaţiuni de evaziune fiscală. Iar în acest context inspectorii fiscali au precizat că respectiva măsură a redus de câteva zeci de ori livrările de mărfuri ale agenţilor economici bănuiţi de evaziune fiscală.
Pentru evitarea situaţiilor în care agenţii economici se eschivează să elibereze factură fiscală, Fisc-ul va crea lista agenţilor economici credibili, care vor primi facturile fiscale (lista acestora până în prezent este de 800), deschiderea punctelor de eliberare a facturilor fiscale, posibilitatea înregistrării online pentru evitarea cozilor şi implementa.
În acelaşi timp, reieşind din faptul că în perioada Sărbătorilor Pascale se constată o creştere semnificativă a volumului de vânzări şi respectiv a tentaţiei contribuabililor de a se eschiva de la onorarea obligaţiunilor faţă de buget, Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, a recurs la instituirea posturilor fiscale la un şir de agenţi economici, ce activează în domeniul comercializării angro a produselor alimentare, băuturi alcoolice, mezeluri etc. în vederea monitorizării activităţii acestora şi prevenirii eventualelor încălcări ale legislaţiei fiscale. „Toată activitatea postului fiscal, atât în ansamblu, cât şi în situaţii anumite, urmează să se producă fără a provoca deranjuri contribuabilului şi fără perturbarea activităţii acestuia”, se spune în informaţia Fisc-ului.
În primul trimestru din 2013, din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fiscale au constituit 6723,4 mil. lei, iar încasările nefiscale – 376,3 mil. lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2012, veniturile fiscale s-au majorat cu 962,3 mil. lei.
Victor URSU
