Efectele crizei pandemice, dar şi incertitudinea politică creează rezerve referitor la executarea finanţării deficitului bugetar, în condiţiile limitării accesului la finanţarea externă. O mare parte din deficitul bugetului de stat urmează a fi finanţat din surse externe. În aceste condiţii, Guvernul va fi nevoit sa consolideze eforturile în asigurarea finanţării şi sustenabilităţii finanţelor publice, protejând executarea obligaţiilor bugetare în domeniul social, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a Moldovei.
În cazul în care autorităţile nu vor reuşi să deblocheze finanţarea externă, Ministerul Finanţelor va trebui sa recurgă la finanţare internă acceptând creşterea costurilor asociate deservirii acesteia sau să reducă cheltuielile bugetare. Riscul finanţării parţiale a bugetului de stat ar putea determina un impuls fiscal insuficient pentru revigorarea economică mai rapidă şi diminuarea consecinţelor pandemiei COVID-19.
Potrivit publicaţiei MEGA a Expert Grup, suportul oferit de Guvern pentru a contracara implicaţiile economice ale situaţiei epidemiologice a fost cel mai slab din regiune şi, respectiv, insuficient pentru a amortiza efectele crizei. Astfel, pachetul de suport oferit în 2020 a fost estimat la circa 1% din PIB, fiind cel mai mic din regiune, unde asemenea măsuri reprezintă, în medie, circa 5% din PIB. Un suport atât de modest a fost cauzat şi de faptul că Guvernul a intrat în criză cu un spaţiu fiscal limitat, bugetul fiind aprobat din start cu un deficit de peste 3% din PIB, care a fost catalogat drept având tentă electorală. Mai mult decât atât, suportul a fost acordat în mod fragmentar şi a fost slab ţintit.
Ca şi derivată a riscurilor politice, un risc major în 2021 ţine de finanţarea deficitului bugetar. Prognozăm că în anul 2021 veniturile totale ale Bugetului public naţional (BPN) vor avansa în termeni nominali cu 4,1% comparativ cu anul precedent, conform scenariului de bază şi 3,7% faţă de anul precedent conform scenariului alternativ, iar cheltuielile – cu aproximativ 11,3% faţă de anul precedent conform scenariului de bază şi -6,5 faţă de anul precedent conform scenariului alternativ (deficit diminuat). Rezultatul acestei dinamici va fi un deficit bugetar estimat la 6,8% din PIB în cazul scenariului de bază. Dacă se va realiza scenariul reducerii cheltuielilor bugetare care depind direct de sursele externe de finanţare, deficitul bugetar se va încadra în limitele de 4,6% din PIB. Situaţia epidemiologică a determinat şi faptul că nivelul planificat al deficitului nu se încadrează în regula bugetar-fiscală stabilită în legea finanţelor publice de 2,5% din PIB calculat fără granturi. Din această sumă, deficitul aferent proiectelor investiţionale finanţate din contul împrumuturilor externe va constitui 10,3 miliarde de lei. Principalele surse de finanţare a deficitului bugetului de stat sunt surse cele externe: intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar (1,4 miliarde MDL) şi implementarea proiectelor finanţate din surse externe (FMI, UE, BM, BERD) – aproximativ 8,01 miliarde MDL. Din sursele interne fac parte emisiunile de valori mobiliare de stat şi mijloacele din privatizarea patrimoniului public.
“Republica Moldova a intrat în anul 2020 cu un spaţiu fiscal extrem de limitat după mai multe scrutine electorale, iar situaţia pandemică a afectat stabilitatea finanţelor publice. Deşi se observă o îmbunătăţire relativă a principalilor parametri bugetari spre sfârşitul anului, acest fapt nu reprezintă începutul unei recuperări economice, ci mai degrabă rezultatul optimizării sau sub-executării mai multor programe de cheltuieli (ex: subexecutarea programelor de suport firmelor şi populaţiei în condiţiile pandemiei). Principalele surse de acoperire a deficitului bugetului public în 2020 l-a constituit emisiunea de valori mobiliare de stat prin majorarea plafonului de îndatorare de pe piaţa internă de la 2 la 6 miliarde MDL, dar şi asimilarea de împrumuturi externe de circa 9,7 miliarde MDL, deşi valoarea dată estimată la început de septembrie depăşea 17 miliarde MDL. Tendinţa de consolidare a veniturilor publice este continuată şi în 2021, iar politica fiscală adoptată pentru 2021 nu răspunde decât limitat principalelor provocări ale anului. În acelaşi timp, incertitudinea privind finanţarea externă rămâne un risc şi pentru anul 2021. La o lună de la începutul anului, deşi a fost reluată parţial asistenţa externă pe partea de granturi şi împrumuturi, există riscuri reale ca prognozele Guvernului să nu se realizeze. În primul rând, programul de asistenţă a FMI nu a fost semnat din cauza caracterului electoral al unor măsuri bugetare, măsuri de politică bugetar-fiscală care nu corespund angajamentelor internaţionale asumate anterior”, se mai spune în publicaţie.
Instabilitatea politică internă şi deciziile politicianiste votate de Parlament la mijlocul lunii decembrie din anul 2020 (micşorarea vârstei de pensionare şi anularea plăţilor pe care trebuie să le facă Guvernul către BNM şi care derivă din garanţiile de stat acordate Băncii Centrale în contextul acordării creditelor de urgenţă băncilor falimentare: „Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”) vor duce la scăderea credibilităţii Guvernului Republicii Moldova, fapt care se va transpune în condiţii mult mai dificile de finanţare a deficitului bugetar din surse externe. În consecinţă, pot fi periclitate perspectivele de creştere economică.
Economiştii de la Expert Grup prognozează că în anul 2021 veniturile totale ale BPN vor avansa în termeni nominali cu 4,1% comparativ cu anul precedent, conform scenariului de bază şi 3,7% faţă de anul precedent conform scenariului alternativ, iar cheltuielile – cu aproximativ 11,3% faţă de anul precedent conform scenariului de bază şi -4,23 faţă de anul precedent conform scenariului alternativ (deficit diminuat). Rezultatul acestei dinamici va fi un deficit bugetar estimat la 6,79% din PIB în cazul scenariului de bază. Dacă se va realiza scenariul reducerii cheltuielilor bugetare care depind direct de sursele externe de finanţare, deficitul bugetar se va încadra în limitele de 4,56% din PIB. Situaţia epidemiologică a determinat şi faptul că nivelul planificat al deficitului nu se încadrează în regula bugetar-fiscală stabilită în legea finanţelor publice de 2,5% din PIB calculat fără granturi. Din această sumă, deficitul aferent proiectelor investiţionale finanţate din contul împrumuturilor externe va constitui 10,3 miliarde MDL. Principalele surse de finanţare a deficitului bugetului de stat sunt surse externe, intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar (1,4 miliarde MDL) şi implementarea proiectelor finanţate din surse.
Veaceslav Ioniţă, economistul IDIS Viitorul, afirmă că izolarea externă a Republicii Moldova din ultimii şase ani a dus la reducerea drastică a finanţărilor. “Astfel, raportate la PIB, granturile obţinute de Moldova în prezent s-au redus de 15 ori faţă de maxima din 2014, când ele au constituit 3% din PIB. În 6 ani Moldova a ratat oportunitatea de a obţine 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecinţă, în toţi aceşti 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar şi acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei şi în prezent se mizează pe împrumuturile interne care şi reprezintă al doilea factor de bază în creşterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat”.
Eduard Lupu
