Piaţa de asigurări din R. Moldova este “la vârsta majoratului”, au constatat participanţii la Conferinţa internaţională cu genericul “Asigurările: tendinţe de dezvoltare şi protecţie a societăţii”, organizată de Comisia Naţională a Pieţei Financiare, cu prilejul aniversării a 20-a a pieţei asigurărilor din Republica Moldova.
La evenimentul, desfăşurat la finele săptămânii trecute, au participat reprezentanţi din Austria, România, Rusia şi Ungaria.
La deschiderea conferinţei, Mihail Cibotaru, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) a menţionat că scopul reuniunii este de a oferi o platformă de discuţii referitor la tendinţele de dezvoltare şi oportunităţile pieţelor de asigurare în tranziţie, precum şi schimbul de experienţă în contextul celor mai bune practici din regiune. Dezvoltarea industriei de asigurări are o mare perspectivă în condiţiile Republicii Moldova şi interesul societăţii faţă de acest segment devine din ce în ce mai evident. Însă pentru a atinge maturitatea pieţei asigurărilor, avem nevoie de multe alte reforme, de investiţii importante şi de o competiţie perseverentă în acest domeniu, a remarcat M. Cibotaru.
În cadrul conferinţei, şeful Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, Ala Popescu a dat citirii decretului prezidenţial, prin care unui grup de specialişti ai Companiei ASITO le-au fost acordate distincţii de stat. Totodată, Ala Popescu a subliniat că schimbările profunde şi accelerate pe piaţa asigurărilor, determinate de reformele promovate, conduc la consolidarea financiară a instituţiilor de asigurare şi acordarea serviciilor în corespundere cu cele mai înalte standarde de calitate şi accesibilitate pentru populaţia ţării.
În contextul procesului de reformă, impactului de reglementare şi evoluţiei pieţei de asigurări, se reliefează următoarele tendinţe de dezvoltare a pieţei: creşterea gradului de penetrare a asigurărilor în economia naţională, consolidarea pieţei asigurărilor, dezvoltarea infrastructurii acesteia, cerinţele de capitalizare şi stabilitatea financiară a asiguratorilor, dezvoltarea parteneriatelor publice-private în domeniul asigurărilor, a mai accentuat M.Cibotaru.
Aurica DOINA, vicepreşedintele CNPF a ţinut să menţioneze: “În această perioadă s-a reuşit ajustarea cadrului legislativ la acquis-ul comunitar şi la practicile internaţionale, a fost dezvoltată infrastructura de funcţionare şi oferite produse de asigurare conform necesităţilor societăţii. Schimbările produse în mediul economic şi financiar au condus la o nouă abordare, orientată spre transparenţă, protecţia consumatorului, educaţie financiară şi nu în ultimul rînd la standarde de înalt profesionalism în activitatea de asigurare. Noile reglementări în domeniul asigurărilor confirmă evoluţia calitativă şi poziţiile de creştere pe piaţa asigurărilor şi, desigur, vor încuraja dezvoltarea inovaţiei şi tehnologiei în acest domeniu. Experienţa crizei economice şi financiare a demonstrat că modelele economice utilizate pentru reducerea riscurilor nu au funcţionat eficient. Asigurătorii trebuie să-şi administreze riscurile şi să menţină un nivel adecvat de resurse pentru a face faţă la diverse riscuri şi pentru a-şi cuantifica poziţia financiară viitoare, în sens larg. Din aceste considerente, sarcina noastră de bază este de a crea un sector rezistent la orice situaţie de criză pe viitor”.
Sergiu Puşcuţa, preşedintele Uniunii Asiguratorilor din Moldova a declarat că piaţa asigurărilor din Republica Moldova la 20 de ani este formată din 21 companii, 65 brokeri de asigurări şi doi actuari.
Potrivit lui, la ora actuală, în R. Moldova gradul de penetrare a asigurărilor în PIB constituie 1,27%, iar densitatea asigurărilor este de 15 euro per capita, adică mult mai puţin faţă de 8% din PIB şi 1 790 euro pe cap de locuitor, cât este în cele 33 de ţări ale Federaţiei Europene de Asigurare (CEA).
”Factorii care condiţionează situaţia existentă sunt veniturile modeste ale populaţiei, care în anul 2010 au constituit 955 euro pentru un locuitor, cultura joasă a asigurărilor în societate, deprinderea populaţiei de a miza pe ajutorul statului în situaţii dificile, precum şi insuficienţa cadrului legal ce ar stimula dezvoltarea calitativă a asigurărilor”, crede Puşcuţa.
În opinia lui Sergiu Puşcuţa, stimulentele bugetar-fiscale pentru creşterea pieţei asigurărilor ar trebui să ţină de eliminarea limitării de 3% din venitul brut pentru deducerea cheltuielilor de asigurare facultativă a subiecţilor activităţii de întreprinzător, stabilirea deducerilor la calcularea impozitului pe venit, persoanelor fizice care suportă cheltuieli aferente asigurărilor de viaţă, precum şi preconizarea în bugetul de stat a surselor financiare suficiente subvenţionării riscurilor în agricultură, dar nu în ultimul rând şi neadmiterea tergiversării plăţilor.
Vladimir Ştirbu, director al Direcţiei Generale Supraveghere Asigurări CNPF a declarat că viitorul necesită o abordare conceptuală, sarcina de bază fiind consolidarea încrederii în asigurare ca instrument financiar.
“Condiţiile necesare pentru aceasta pot fi create prin asigurarea suficienţei de capital drept garanţie de stabilitate financiară, prin infrastructură modernă şi piaţă concurenţială adecvată”, susţine Ştirbu.
Cerinţele de capital sunt o garanţie pentru stabilitatea financiară şi implică reglementări europene.
“Aici trebuie să menţionăm Solvabilitate I şi Solvabilitate II. În Republica Moldova a fost aplicată Solvabilitate I cu abordare cantitativă şi ca o punte spre Solvabilitate II, bazată pe 3 piloni (cerinţe cantitative, cerinţe calitative şi cerinţe de dezvăluire a informaţiilor). O altă cerinţă de capital o constituie reglementările naţionale care prevăd evaluarea şi divizarea fondurilor în fondurile asiguraţilor şi fondurile asiguratorului”, afirmă Ştirbu.
Potrivit lui, fondurile asiguraţilor – activele admise să acopere obligaţiile contractuale de asigurare şi capitalul minim, precum şi fondurile asiguratorului, care sunt alte active decât cele în fondul asiguraţilor, precum şi diversificarea activelor şi gestiunea lichidităţilor, sunt de asemenea cerinţe de bază necesare pentru o dezvoltare sănătoasă a pieţei.
Vladimir Ştirbu a mai menţionat că infrastructura pieţei este o necesitate vitală. Potrivit lui, componentele unei infrastructuri moderne sunt underwriterii, intermediarii în asigurări, actuarii şi auditorii, comisarii de avarie şi asistenţă, mediatorii, media furnizorii de informaţie, soluţiile IT etc.
“Pieţele dezvoltate pun accentul pe calitatea relaţiilor dintre componentele infrastructurii în scopul promovării intereselor deţinătorilor de poliţe, iar noi avem obligaţia de susţinere în stabilirea acestora”, a conchis Ştirbu.
Svetlana Lupaşcu, vicedirector al Direcţiei Generale Supraveghere Asigurări a menţionat că tendinţele de dezvoltare sunt creşterea gradului de penetrare a asigurărilor în economia naţională, consolidarea pieţei asigurărilor, dezvoltarea infrastructurii acesteia (guvernare corporativă, actuari şi auditori certificaţi, funcţionarea controlului intern şi auditului intern, managementul adecvat al riscurilor), precum şi cerinţe de capitalizare şi stabilitate financiară a asiguratorilor.
“Exigenţele faţă de participanţii profesionişti privind pregătirea profesională în domeniu constau în respectarea cerinţelor SIRF; implementarea sistemului automatizat în cadrul AORCA; supravegherea bazată pe estimarea gradului de risc şi dezvoltarea parteneriatelor publice private în domeniul asigurărilor. Acestea sunt doar unele dintre tendinţele spre care trebuie să aspirăm, pentru a atinge rezultatele scontate”, a declarat Lupaşcu.
Experienţa Ungariei privind asociaţiile de asigurări a fost prezentată în cadrul conferinţei de către Joysef Banayar, expert al Autorităţii de Supraveghere a Pieţei Financiare din această ţară. “Dacă în Ungaria cineva dorea să fondeze o companie de asigurări, dar nu avea surse financiare suficiente, se creau asociaţii. Activitatea acestor asociaţii de asigurări este reglementată prin lege şi ele nu se pot transforma în companii de asigurări. Scopul asociaţiilor este non-profit, ele sunt constituite pe principiul că clientul este şi proprietar, şi membru al asociaţiei”, a remarcat expertul ungar.
Christina Wuehrer, expert al Uniunii Asigurătorilor din Austria, a subliniat în alocuţiunea sa că pentru asigurarea riscurilor în agricultură, în Austria a fost creată o societate mutuală de asigurări, care nu este orientată spre a obţine profit şi are drept bază un management adecvat al riscurilor. “În anul 2010, în Austria, suprafaţa asigurată contra grindinei a constituit 80% acoperire din totalul terenurilor agricole. Primele încasate au fost estimate la 87,7 mil. euro, iar suma asigurată – 2,7 mld. euro”, a precizat expertul austriac.
Tatiana SOLONARI
