Preţul carburanţilor din Republica Moldova s-ar putea reduce, se subînţelege din proiectul de modificare şi completare a Legii privind piaţa produselor petroliere propusă de Ministerul Economiei. Petroliştii, însă, spun că noua metodologie este una crudă, iar micşorarea preţurilor la produsele petroliere ar putea fi făcută altfel.
Ministerul Economiei a venit cu propunerea de modificare a metodologiei de calcul a produselor petroliere, după ce săptămâna trecută uniunea producătorilor agricoli Uniagroprotect acuza ANRE şi Ministerul Economiei că nu reglementează piaţa produselor petroliere din Republica Moldova şi că la noi în ţară sunt câteva companii care au monopolizat piaţa.
„Metodologia actuală de calculare a preţurilor la produsele petroliere este una ineficientă, întrucât de jure actuala metodologie de calculare şi aplicare a preţurilor la produsele petroliere are drept scop menţinerea unui nivel just al preţurilor care ar acoperi cheltuielile relevante precum şi o rată rezonabilă de rentabilitate (de maxim 10%). De facto, însă, în contextul carenţelor cadrului concurenţial, aceasta permite majorarea neîntemeiată a preţurilor, care nu asigură transparenţa privind cheltuielile incluse în formula de calcul şi nu motivează companiile să fie eficiente”, se spune în propunerea de modificare şi completare a Legii privind piaţa produselor petroliere.
Se constată din informaţiile prezentate de companiile petroliere referitor la rentabilitate, că aceasta variază de la -1,8% până la 3,8%, fapt ce denotă irelevanţa acestui indicator de performanţă, iar plafonarea acestuia la limita maximă de 10% este una absolut inutilă în condiţiile în care transparenţa cheltuielilor care se iau în considerare la calcularea preţului nu este asigurată în nici un fel, şi respectiv cererea de majorare a preţurilor maxime fiind doar o formalitate (inclusiv verificarea corectitudinii de către ANRE în termen de 3 zile) care poate surveni indiferent de cheltuielile real suportate.
Concentrarea excesivă a pieţei, determinată de existenţa câtorva mari ”jucători” pe această piaţă (aproximativ o cotă de 85% din piaţă este deţinută de 5 companii). De asemenea, în susţinerea celor menţionate atragem atenţia că indicele Herfindahl – Hirschman care caracterizează concentrarea pieţei sau al concurenţei între companii este foarte mare în cazul ambelor produse, fiind de peste 2000 de puncte, atât în cazul benzinei, cât şi al motorinei (se consideră o concentrare înaltă a pieţei când valorile sunt superioare cifrei 1800). Această situaţie se datorează inclusiv izolării acestui sector prin impunerea unor cerinţe excesive (precum deţinerea rezervoarelor de 5000 m3 şi a capitalului propriu de 8 mil lei), care reprezintă bariere importante de penetrare a pieţei şi care presupun eforturi financiare semnificative (un lux al companiilor mari), dar şi existenţa unei concurenţe neloiale care îngreunează activitatea debutanţilor din domeniu.
Se constată un nivel nejustificat de înalt al preţurilor la produsele petroliere (fără taxe) în comparaţie cu preţurile la aceste produse în ţările UE şi se admit astfel supraprofituri. Analiza comparativă a cheltuielilor (transport, asigurare, manipulare, depozitare, salarii) şi a profiturilor aferente comercializării cu amănuntul (în continuare marja) a produselor în cauză în RM, relevă faptul că acestea sunt superioare celor mai dezvoltate ţări din UE.
Evident, un nivel atât de înalt al acestor valori ar putea fi explicat prin faptul că Republica Moldova este un net importator al acestor produse, fapt ce creează presiuni adiţionale asupra preţurilor de achiziţie. Cu toate acestea, nivelul acestor marje în R. Moldova este mai înalt sau cel puţin la acelaşi nivel chiar în comparaţie cu unele ţări net importatoare de produse petroliere şi unde nivelul de trai şi, respectiv, al inputurilor (spaţii de stocare, salarii, servicii comunale etc.) este mult mai mare. Cauza fundamentală constă în posibilele carenţe în managementul multor companii petroliere din Moldova, precum şi în cadrul concurenţial deficient care, în paralel cu actuala metodologie de calculare a preţurilor, nu motivează companiile să-şi eficientizeze politica de cheltuieli.
În scopul evitării unor volatilităţi majore pe piaţa produselor petroliere, Ministerul Economiei propune ca preţurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale să se calculeze în baza cotaţiilor Platt’s Mediterranean (întrucât anume acestea sunt preţurile de referinţă pentru majoritatea tranzacţiilor cu produse petroliere din zonă), dar şi a unei marje comerciale specifice care ar include toate cheltuielile aferente comercializării produselor petroliere, şi nemijlocit profitul acestora.
De menţionat că urmează a fi reglementată doar marja aferentă comercializării cu amănuntul, în timp ce comercializarea cu ridicata nu va fi reglementată în scopul încurajării acestor operaţiuni, în sensul diversificării pieţei cu amănuntul.
În sensul stabilirii unor valori cât mai corecte în corelaţie cu calitatea produselor petroliere, ţinând cont de faptul că cotaţiile Platts figurează doar pentru 2 produse petroliere (de altfel, de cea mai înaltă calitate), se consideră oportună utilizarea ratelor de multiplicare în funcţie de cotaţia Platts existentă.
Pentru facilitarea activităţii de întreprinzător cu admiterea unor companii noi pe piaţa dată (se reduce astfel indicele de concentrare a pieţei Herfindahl-Hirschman), precum şi pentru a reduce cheltuielile operatorilor pe piaţa produselor petroliere, proiectul de lege nominalizat prevede excluderea 1) obligativităţii de a deţine de către importatorii de produse petroliere principale a depozitelor petroliere proprii şi/sau închiriate pentru păstrarea produselor petroliere principale în volum minim de 5 mii m3, şi pentru importatorii de gaz lichefiat existenţa depozitelor proprii şi/sau închiriate pentru păstrarea gazului lichefiat în volum minim de 150 m3, dar şi 2) condiţia existenţei capitalului propriu în sumă de 8 mil. lei. Aceste condiţii fiind inutile în contextul asigurării securităţii energetice a ţării, ceea ce reprezintă bariere la penetrarea pe pieţe de către noii ”jucători”.
Modificările conceptuale preconizate de aceste amendamente vor avea efecte imediate, atât asupra consumatorilor, cât şi a mediului de afaceri, prin eliminarea barierelor de penetrare a pieţei, dar şi limitarea practicilor abuzive la formarea preţurilor, concomitent cu excluderea carenţelor existente în mediul concurenţial, toate acestea în perspectivă fiind orientate spre liberalizarea totală a pieţei care se bazează exclusiv pe principiile economiei de piaţă.
„Metodologia de calculare a preţurilor la carburanţi este în variantă crudă, iar noi urmează să o studiem şi să ieşim cu o declaraţie publică. Deocamdată, la elaborarea ei nu s-a luat în calcul şi părerea petroliştilor, ci doar părerea producătorilor agricoli”, a spus Valentin Bodişteanu, preşedintele Uniunii Importatorilor produselor petroliere.
Totodată, Bodişteanu a afirmat că metodologia nu reflectă în detaliu formarea preţurilor la carburanţi, nu diferenţiază impozitul şi preţul de la panou a carburanţilor. Vom studia documentul şi vom veni cu propunerile noastre cum ar putea fi reduse preţurile la carburanţi”, a opinat Valentin Bodişteanu.
Pe de altă parte directorul Institutului Economiei de Piaţă, Roman Chircă e de părere că facilitarea activităţii operatorilor petrolieri în urma operării modificărilor la legea cu privire la produsele petroliere va crea premise concurenţiale de reducere a preţurilor la carburanţi.
„Este de salutat intenţia Ministerului Economiei, deoarece în Republica Moldova activează operatorii petrolieri mari, iar în urma modificărilor la legea produselor petroliere pe piaţă vor putea opera şi operatori mai mici”, a mai spus Roman Chircă.
După scumpirea carburanţilor de acum două săptămâni, preţul benzinei a urcat la 17,57 lei litrul, iar a motorinei la – 16,57 lei pentru un litru.
Preţul benzinei aproape că s-a dublat în ultimii trei ani. În martie 2009 litrul costa 8,78 lei, nivel la care coborâse de la recordul din mai 2008 (14,83 lei pentru un litru). Următoarele trei luni au fost ultimele când puteai găsi benzină sub 10 lei, per total, în anul 2009 preţul a crescut cu 2,91 lei pe litru, în 2010 s-a majorat cu încă 3,8 lei, iar în nouă luni ale anului 2011, de la 15,4 lei pentru un litru la început de an a ajuns la 16,6 lei.
Motorina s-a scumpit în anul 2009 cu 30 de bani, în 2010 – cu 2,38 lei, iar în nouă luni ale anului trecut – cu 1,9 lei.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, în şase luni din 2012, în Republica Moldova au fost importate 260 793,9 tone de produse petroliere, sau cu 5,1% mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului 2011. În această perioadă s-a redus importul tuturor tipurilor de carburanţi. Cel mai mult s-a redus importul de benzină, cu 13,3%. Gazul lichefiat a fost importat cu 3,4% mai puţin şi motorină – cu 1% mai puţin faţă de I semestru 2011.
Principala ţară de import a benzinei este România, de unde s-au importat 66,1% din totalul acestui produs. Urmează Austria – 8,0%, Bulgaria – 7,4%, din Belarus şi Lituania – câte 7,1% şi din Ungaria – 4,3%. La fel ca şi benzina, motorina preponderent a fost importată din România – 44%, după care vin Belarus – 25,8%, Israel – 11,2%, Ucraina – 9,5%, Federaţia Rusă – 7,7%, Austria – 1,8% şi o cantitate nesemnificativă de 0,02% a fost importată din Marea Britanie.
Federaţia Rusă şi Kazahstanul au fost principalele ţări, din care s-a importat gazul lichefiat – 52,3% şi, respectiv 41,2%, apoi 4,4% din România şi 2,1% din Belarus.
Victor URSU
