Deşi au trecut patru ani de la falimentul Investprivatbank, recuperarea creanţelor decurge anevoios în condiţiile în care cea mai mare parte a împrumuturilor a fost acordată domeniului construcţiilor, iar banii au fost transferaţi în off shore. “Avem de rambursat 391 mil. de lei Ministerului Finanţelor şi 300 mil. de lei persoanelor juridice, în timp ce din împrumuturi şi gajul comercializat recuperările se ridică la 212 mil. de lei”, a explicat lichidatorul băncii Investprivatbank, Grigore Olaru.
– La 19 iunie s-au împlinit patru ani de la retragerea licenţei Investprivatbank. Cum se lichidează banca?
– Lichidarea Investprivatbank poartă un caracter specific, deoarece majoritatea împrumuturilor acordate a fost direcţionată în construcţii şi imobile, ceea ce face dificilă recuperarea banilor. Totodată gajul nu este lichid, în plus se mai adaugă şi examinarea îndelungată a dosarelor prin instanţe, în prezent avem peste 130 de procese în instanţă privind recuperarea activelor. Pe de altă parte, avem bunuri expuse la vânzare, însă sunt puţini cumpărători. Cu părere de rău, activele care au fost gajate la Investprivatbank sunt cu mult mai mici faţă de valoarea împrumuturilor acordate.
– Există riscul pierderii valorii gajului odată cu trecerea timpului?
– Gajul îşi pierde din valoare în urma trecerii timpului. Acesta poate s-ar fi vândut mai bine în momentul falimentului băncii, însă exact atunci a venit criza economică, care a influenţat capacitatea de cumpărare a potenţialilor clienţi. În prezent la vânzare avem expuse obiecte pe care le vindem noi, dar avem şi alte active care sunt comercializate de administratorii insolvabilităţii. De exemplu, avem de recuperat datorii de la 26 de debitori agenţi economici, care oficial şi-au declarat insolvabilitatea.
– Care este valoarea recuperărilor de la începutul lichidării băncii?
– De la începutul lichidării până în prezent au fost vândute active în sumă de 212 mil. lei, iar de la începutul anului 2013 au fost recuperate 5 mil. lei din credite, iar din active – 1,5 mil. lei. De la începutul lichidării, au fost rambursate 187 mil. lei credite şi 25 mil. lei din comercializarea activelor.
Ne confruntăm cu problema vânzării gajului, care persistă la majoritatea instituţiilor financiare, însă acestea sunt acoperite din profiturile curente. Potenţialii clienţi de achiziţie a activelor vin, se interesează şi pleacă. La IPB cel mai bine sunt recuperate creanţele de la persoanele fizice, deoarece există diferite metode prin care executorii judecătoreşti îi obligă să ramburseze împrumuturile. În timp ce cu persoanele juridice e mai dificil, deoarece acestea de cele mai multe ori în urma titlului executoriu se declară insolvabili iar proprietarii pur şi simplu îşi transferă activele pe un alt nume. Chiar dacă majoritatea agenţilor economici se eschivează de la rambursarea împrumuturilor, sunt şi businessmeni care în urma pierderii proceselor de judecată vin şi achită. Mergem în întimpinarea acestora, le facem un grafic de rambursare pentru a-i ajuta să se dezvolte. Iar în aceste condiţii ei vin şi achită câte 100 mii de lei, 200 mii de lei lunar.
– V-aţi gândit la vreo companie de recuperare a datoriilor?
– Au fost câteva oferte de la companii de colectare a datoriilor, dar noi ne străduim să muncim cu executorii judecătoreşti în condiţiile în care ei sunt independenţi şi specializaţi. De exemplu, dacă noi am intrat în posesia titlului executoriu ne este mai uşor, în timp ce companiile de colectare a datoriilor percep un comision mult mai mare, apelând până la urmă tot la executorii judecătoreşti.
La începutul anului, s-au adresat două companii de colectare a datoriilor, dar au cerut un comision de 10-20% din valoarea activelor, de aceea am renunţat. Lipseşte sensul economic să le oferim colectorilor de datorii activele după ce toată munca a fost făcută de bancă şi instanţele de judecată. Să fi fost la începutul lichidării IPB, poate exista vreun sens.
Executorii judecătoreşti caută bunurile, au mandatul de a le pune sub arest şi de a le vinde. În prezent avem titluri executorii de peste 100 mil. de lei de la 33 de debitori.
– Cât mai aveţi de achitat din creditul de 600 mil. de lei, acordat Băncii de Economii pentru rambursarea depozitelor persoanelor fizice?
– În prezent mai avem de achitat Ministerului Finanţelor 391 mil. de lei. Sperăm ca în cel mai apropiat timp să rambursăm banii Ministerului Finanţelor, dar şi persoanelor juridice, însă problema este valoarea mică a gajului. De exemplu, pentru un credit de 20 mil. de lei, valoarea gajului constituie conform evaluărilor 1 mil. de lei.
– Cum a fost posibil acest lucru?
– Goana după creşterea activelor a dus la falimentul băncii în condiţiile în care instituţia financiară înainte de faliment oferea cele mai atractive condiţii pentru depozitele bancare. La acea vreme, 70% din credite au fost acordate domeniului construcţiei, echivalentul a circa 700 mil. de lei. Au fost acordate milioane, iar o parte din bani transferaţi off shore, ceea ce limitează recuperarea banilor, deoarece cea mai mare parte a companiilor de construcţii sunt în insolvenţă.
– Dar persoanele juridice când îşi vor recupera banii?
– Este o prioritate de rambursare a datoriilor: Ministerul Finanţelor, după care persoanele juridice, care în mare parte sunt fonduri de investiţii, peste 200 mil. de lei. Persoanele fizice acţionari ai acestor fonduri vin la bancă şi cer rambursarea banilor. Noi le spunem să meargă la administratorii respectivelor fonduri. La acea vreme, acei administratori au plasat banii la IPB în goana după câştiguri fabuloase. Astfel, la instituţia financiară a fost concentrată cea mai mare parte a fondurilor de investiţii. Iar în prezent CNPF împreună cu fondurile de investiţii ne-a acţionat în judecată pentru recunoaşterea FI, drept entităţi persoane fizice.
– Cum reuşiţi să recuperaţi banii din off shore?
– Recuperarea banilor din off shore nu ţine de competenţa noastră, noi ne ocupăm doar de debitorii din ţară în condiţiile prevăzute de lege. Au fost câteva interpelări ale CNA, deschise dosare penale, dar asta nu a dus la rambursarea banilor. Esenţa e că împrumuturile au fost acordate agenţilor economici din Republica Moldova, însă banii au fost transferaţi în off shore.
– Care sunt cele mai mari datorii pe care trebuie să le ramburseze persoanele juridice băncii?
– Creanţele sunt de la 40 mil. de lei până la 1 mil. de lei. Numai debitorii declaraţi insolvabili au de rambursat 580 mil. de lei, debitorii care sunt în instanţă 210 mil. de lei şi în posesie avem 60 mil. de lei. Deşi respectivele împrumuturi există în bilanţul băncii, nu este sigur dacă ele vor fi rambursate în mărime completă.
La 19 iunie 2009, BNM a retras licenţa de la Investprivatbank ca urmare a încălcării normelor prudenţiale, dar şi deoarece administraţia băncii a prezentat rapoarte eronate despre starea lichidităţilor sale. Cele mai mari greşeli ale băncii Investprivatbank au fost concentrarea creditării proiectelor imobiliare şi nediversificarea portofoliului de credite, în condiţiile în care oricum piaţa imobiliară a înregistrat o scădere din cauza crizei mondiale. Astfel, în urma controlului efectuat de BNM s-a descoperit că creditele imobiliare constituiau circa 75% din portofoliu, pe când norma admisă era de cel mult 30%. O altă încălcare a fost faptul că banca a atras pe piaţă depozite pe termen scurt – o lună, 1-3 luni şi 3-6 luni, dar acorda credite pe termen lung.
Victor URSU
