Pandemia de COVID-19 se extinde la nivel global, ceea ce determină autorităţile centrale să întreprindă măsuri adiţionale de securitate. Aceste masuri necesită resurse bugetare suplimentare. Totodată, pandemia va afecta şi activitatea economică, ceea ce va influenţa negativ colectarea impozitelor şi va crea dificultăţi în menţinerea deficitului bugetar în limitele prognozate.
În raportul asupra inflaţiei, Banca Naţională a Moldovei atenţionează că actuala criză ar putea avea un impact major asupra colectării taxelor şi impozitelor la buget ca urmare a suspendării activităţii economice. Acest lucru ar putea avea impact negativ asupra bugetului prin adâncirea deficitului bugetar.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) spune că perspectivele economice ale Moldovei s-au deteriorat brusc din cauza pandemiei COVID-19. Se estimează că PIB-ul real va fi în scădere, iar finanţele publice sunt puse la grea încercare, din cauza diminuării veniturilor fiscale şi creşterii cheltuielilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii şi cel de asistenţă socială. Aceste evoluţii, precum şi diminuarea încrederii, nivelul mai mic al remiterilor şi efectele colaterale venite pe canalele financiare globale, au cauzat necesităţi urgente de finanţare a balanţei de plăţi. Impactul complet al crizei rămâne extrem de incert.
“În pofida perspectivelor economice negative şi incerte, suntem foarte conştienţi de necesitatea de a menţine disciplina fiscală, de a asigura sustenabilitatea datoriei şi de a menţine transparenţa şi corectitudinea politicilor promovate. Pentru păstrarea încrederii şi stabilităţii financiare, păstrarea încadrării populaţiei în câmpul muncii, protejarea persoanelor vulnerabile şi şomerilor, precum şi promovarea unei redresări economice ample şi atotcuprinzătoare. Criza a dictat recalibrarea urgentă şi semnificativă a planurilor noastre bugetar-fiscale pe termen scurt. La mijlocul lunii aprilie, în consultare cu experţii FMI, guvernul a adoptat rectificarea bugetului pentru anul 2020, care sperăm să fie adoptată rapid în parlament. Suntem pregătiţi să revizuim planurile de cheltuieli şi să rectificăm bugetul din nou la toamnă, dacă se vor înrăutăţi perspectivele sau se vor materializa riscurile ce ţin de finanţarea externă”, susţinea Guvernul în scrisoarea de intenţie adresată FMI pentru acordarea împrumutului de 235 mil. USD.
Conform datelor Ministerului Finanţelor, în trimestrul I 2020, în bugetului public naţional au fost acumulate veniturile în sumă de 15,0 miliarde lei, cu 6,2 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioada a anului 2019. Partea majoră a veniturilor bugetare a fost acumulată din contul impozitelor şi taxelor, care au avut o pondere de 64,6 la sută. Contribuţiile şi primele de asigurări obligatorii au constituit 31,0 la sută, iar ponderea altor venituri şi granturi au reprezentat 4,0 la sută şi, respectiv, 0,4 la sută din totalul veniturilor bugetare. Cheltuielile bugetului public naţional, în trimestrul I 2020, au totalizat 15,4 miliarde lei, înregistrând o creştere de 6,4 la sută faţă de perioada similară a anului 2019.
Din totalul de cheltuieli, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru protecţia socială (41,8 la sută), pentru învăţământ au fost alocate 19,5 la sută, iar pentru ocrotirea sănătăţii – 11,9 la sută.
În această perioadă, din bugetul de stat (BS) a fost transferată în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) şi în bugetele locale (BL) suma de 6,29 miliarde lei (în creştere cu 18,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2019). Partea majora a transferurilor din bugetul de stat a revenit bugetelor locale, aproximativ 50,1 la sută din total, fiind urmate de transferurile îndreptate către BASS – circa 45,9 la sută, FAOAM beneficiind de o finanţare mai modestă, de 4,0 la sută.
În lunile ianuarie-martie 2020, executarea bugetului public naţional s-a soldat cu un deficit de 0,39 miliarde lei, faţă de 0,35 miliarde lei din perioada similară a anului 2019. Soldurile conturilor bugetului public naţional, la situaţia din 29 februarie 2020, au constituit 5,36 miliarde lei.
Ca urmare a crizei generată de pandemie, Guvernul de la Chişinău a şi rectificat bugetul pentru anul 2020 cu un deficit uriaş de 16 miliarde de lei. „Este un proiect de modificare fără precedent. Nici în cel mai sumbru scenariu nu puteam să ne imaginăm că vom avea un deficit de 7,5%. Este o situaţie excepţională. Este necesar să sporim cheltuielile pentru a salva economia. Trebuie să ne asumăm această responsabilitate. Asta nu înseamnă că ţara intră în incapacitate de plată”, declara premierul Ion Chicu la operarea modificărilor la buget.
În prezent, Guvernul caută să identifice bani suplimentari pentru a acoperi deficitul bugetar care este prognozat să fie mai mare de 20 de miliarde de lei, faţă de 16 miliarde de lei după rectificarea făcută în aprilie în contextul crizei provocate de pandemia COVID-19, după care va veni în Parlament pentru rectificarea bugetului, a declarat prim-ministrul Ion Chicu, în cadrul conferinţei de presă din 19 mai.
Premierul spune că urmează să fie identificate surse de finanţare a acestui deficit sau să fie excluse anumite cheltuieli. Patru miliarde urmau să fie acoperite din creditul rusesc. În condiţiile în care legea de ratificare a acordului de împrumut a fost declarată neconstituţională, s-a înaintat un demers către partea rusă cu propunerea de a renegocia acordul. Deocamdată nu a parvenit un răspuns.
„Ca să vii cu rectificare în Parlament trebuie să identifici aceşti bani sau să identifici cheltuielile de peste patru miliarde de lei pe care trebuie să le elimini. Noi ne preocupăm acum de prima parte – să găsim banii suplimentari ca să nu fie nevoie să tăiem din cheltuieli. Trebuie să găsim aceste patru miliarde care au decăzut odată cu creditul rusesc”, spunea Chicu.
Şeful Executivului a afirmat că pentru acoperirea deficitului bugetar, Chişinăul mizează şi pe asistenţa macrofinanciară anunţată de Uniunea Europeană. “Contăm pe 100 de milioane de euro – asistenţă macrofinanciară de la UE, anunţată nu demult şi aprobată de Parlamentul European săptămâna trecută. Asistenţa va veni în două tranşe a câte 50 de milioane. Prima tranşă e anunţată pentru iunie-iulie, şi aşteptăm peste câteva zile să primim proiectul acordului. Iar ce-a de-a doua tranşă ar urma să vină la sfârşitul anului”.
Totodată, Guvernul intenţionează să emită şi eurobonduri pe pieţele internaţionale pentru atragerea unor resurse financiare suplimentare. Acest lucru s-ar putea întâmpla spre sfârşitul anului. Banii ar putea fi colectaţi şi din privatizări. Estimările se ridică la 700 mil. de lei, dar Guvernul susţine că suma ar putea creşte ca urmare a scoaterii la mezat şi a altor active.
Premierul a precizat că la sfârşitul lunii mai ar putea începe şi negocierile cu FMI pentru semnarea unui program pe o perioadă de 3-4 ani, iar în octombrie să fie deja semnat. „Sunt mai multe surse în vizor pentru a găsi aceşti bani, deşi sarcina nu este uşoară. Dar niciodată în istoria R. Moldova sarcina de a găsi bani nu a fost simplă”, a mai spus Chicu.
Victor Ursu
