Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de Liber Schimb cu UE, ceea ce presupune liberalizarea pieţei UE pentru produsele moldoveneşti, dar şi viceversa. Însă, din acord lipseşte liberalizarea pieţei comunitare pentru producţia de ouă a întreprinderilor avicole moldoveneşti. Deocamdată UE este interesată doar de ouăle procesate industrializat, pudră şi ouă praf.
Producţia de ouă din Republica Moldova este cea mai prosperă ramură a agriculturii, iar întreprinderile avicole din Republica Moldova îşi livrează majoritatea producţiei în România, deoarece livrările pe pieţele din CSI cresc în mare parte costul produsului, iar piaţa din UE este limitată.
“Până în 2006 Republica Moldova exporta câte 150 mil. de ouă în România şi cred că marea majoritate după semnarea Acordului de Liber Schimb tot în România va fi livrată. Capacitatea şi calitatea întreprinderilor avicole moldoveneşti sunt la un nivel destul de înalt, important este să fie deschisă piaţa”, a declarat Ion Bâzgu, directorul Avicola Moldova.
Bâzgu a explicat că piaţa din UE este mult mai competitivă faţă de cea din Republica Moldova, iar preţurile sunt de câteva ori mai mari. “Orice producător de ouă din Republica Moldova, dacă va avea o piaţă garantată, cu siguranţă va exporta producţia de ouă”, consideră Bâzgu.
În ceea ce priveşte exportul producţiei de ouă în alte state, directorul Avicola Moldova, a precizat că deşi există cerere din partea altor state, nu este rentabil să exportăm, deoarece se ridică preţul de livrare la care se mai adaugă felurite taxe şi impozite pe care trebuie să le plătească întreprinderea avicolă exportatoare.
În urma liberalizării pieţei din UE, producătorii moldoveni îşi vor moderniza întreprinderile avicole pentru că vor fi interesaţi să-şi crească livrările producţiei de ouă în condiţiile în care preţurile vor fi mai mari şi, respectiv, le va creşte profitul.
În urma vizitei comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş în Republica Moldova, acesta a declarat că după ce Republica Moldova va parafa Acordul de Liber Schimb cu UE, piaţa comunitară va fi deschisă pentru ouăle procesate industrializat, sub formă de ouă pudră, ouă praf, care se exportă sau există potenţial de export din Republica Moldova spre Uniunea Europeană. “Am decis ca la următoarea şedinţă a Comitetului privind Siguranţa Alimentară a Consiliului Europei să listăm Republica Moldova printre ţările cu acces pe piaţa europeană pentru acest produs. Deci, este un prim semn că un prim pas s-a făcut şi că atunci când se fac eforturi, există şi deschidere din partea Uniunii Europene”, a afirmat Ciloş la întâlnirea cu premierul Iurie Leancă de acum două săptămâni.
Potrivit informaţiilor preliminare, Acordul de Liber Schimb al Republicii Moldova cu UE nu presupune că Republica Moldova va trebui să deschidă total piaţa pentru produse agricole, pentru produsele care vin din Uniunea Europeană. Autorităţile Republicii Moldova au negociat anumite perioade de tranziţie pentru protejarea unor sectoare sensibile, cum ar fi sectorul producţiei de carne de pasăre sau de porc sau producţia de ouă, sau produse lactate, anumite legume şi fructe.
Ion Răilean, director Avicola Invest spune că este foarte greu de spus dacă va exporta producţia de ouă în UE în condiţiile în care acolo există o cerere mare. “De exemplu, ei vor două camioane în două zile, dar întreprinderea mea poate exporta respectiva cantitate în patru zile”, a explicat Răilean.
El a spus că intenţionează să crească producţia de ouă la întreprindere prin volumul de investiţii pe care urmează să le facă.
“În ceea ce priveşte producţia de praf de ouă, nu cred că vom exporta, deoarece e nevoie de investiţii în utilaj, tehnică, ce în Republica Moldova nu există. În prezent este un singur utilaj de producere a prafului de ouă şi acesta se află la Râşcani”, a spus Răilean.
Cantitatea producerii de ouă de pasăre în Republica Moldova chiar dacă e în continuă creştere, producătorii spun că le vine din ce în ce mai greu să activeze pe piaţa autohtonă. Vasile Ţapu, directorul întreprinderii Avicola Băneşti din oraşul Teleneşti spune că hrana pentru păsări e foarte scumpă şi a fost nevoit să îşi suspende activitatea încă de la sfârşitul anului trecut. Porumbul poate fi achiziţionat între 3,90 lei şi 4 lei pe kg, preţ destul de ridicat. „Pe moment nu producem nimic, întreprinderea staţionează pentru că nu avem unde să comercializăm producţia, în plus, se importă masiv ouă din Ucraina, care se vând la un preţ mai mic faţă de cel al producătorilor autohtoni”, explică Vasile Ţapu.
Directorul spune că afacerea ar fi profitabilă, dacă ar fi create condiţiile necesare de activitate.
Acesta e de părere că statul ar trebui să susţină ramura deoarece este unica din sectorul zootehnic care mai există şi care poate genera profit. „Statul ar trebui să interzică importul de ouă de pasăre, deoarece în Republica Moldova sunt destule întreprinderi care ar putea îndestula piaţa”, opinează Vasile Ţapu.
În ce priveşte consumatorul, Ţapu menţionează că este veriga care determină preţul şi valoarea, cantitatea şi calitatea unui produs. De aceea, atunci când vrea să cumpere un produs, ar trebui să aleagă produsele de provenienţă locală şi nicidecum să stimuleze importatorul. Cultura cumpărătorului trebuie să prevadă susţinerea producătorului local. Cu regret, 70% dintre consumatori dau prioritate preţului şi nu calităţii produsului.
Ghenadie Muntean, proprietarul întreprinderii avicole Tehrubsor din satul Rubleniţa, raionul Soroca spune că pe moment nu e rentabil să activezi pe piaţa ouălor şi cărnii de pasăre, deoarece există un volum mare de produse de import, care împiedică activitatea producătorilor autohtoni. „Dacă ar fi să ne orientăm către export, e nevoie de cerinţe şi standarde. Totuşi, cred că am fi competitivi, deoarece produsul din Republica Moldova este mai de calitate faţă de cel de peste hotare care are diferiţi conservanţi, dar deocamdată acolo sunt alte reguli de joc. Producătorii europeni caută la rândul lor pieţe de desfacere”, afirmă Ghenadie Muntean.
În prezent producătorii autohtoni de ouă de pasăre nu îşi pot livra marfa în UE pentru că Republica Moldova nici măcar nu e inclusă în lista ţărilor terţe care îşi pot exporta producţia, chiar dacă UE a acordat un şir de preferinţe comerciale Republicii Moldova. Statul ar trebui să se implice în ajutorarea producătorilor, să iasă pe pieţele externe, deoarece cea internă nu are capacitate de a asimila producţia autohtonă şi, din acest motiv, aceştia îşi reduc producerea.
Totodată, preţurile la ouăle de pasăre pe piaţa externă sunt de câteva ori mai mari faţă de cele din Republica Moldova. Ramura avicolă e necesară şi aici sunt perspective foarte mari, mai ales pentru producătorii care deja şi-au câştigat încrederea pe piaţă.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, producţia de ouă în gospodăriile de toate categoriile a crescut cu 8,3%, în întreprinderile agricole – cu 17,8%, în gospodăriile populaţiei – cu 1,4%, în semestrul unu din 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Din ramura avicolă se obţin anual circa 45 mii tone de carne şi 700 mil. de ouă. Ramura reprezintă un complex industrial intensiv ce include peste 40 de întreprinderi industriale, cu o capacitate curentă de 1200 mii de găini şi 8 milioane de pui broiler, din care 6 întreprinderi au 150 mii de capete de forme parentale. Efectivul total de păsări în ţară constituie 23 mil. capete.
Florin Levănţică
