Serviciul Fiscal de Stat anunţa în săptămâna trecută despre o premieră. Un agent economic va plăti o amendă de 50 000 de lei pentru salariile “în plic”. Este, de fapt, un fel de a spune. Nimeni nu dă angajatului banii în plic. Fenomenul, în esenţă, este munca la negru, care nu este luată în evidenţa contabilă. Omul primeşte legal câteva sute de lei, iar “pe sub masă” încă câteva sute sau chiar mii.
De ce este acesta un pericol pentru economie? Un lucru nociv? Este o bombă cu efect întârziat. Pentru că, întâi de toate, este subminat fondul de pensii. Banii nu vin să completeze fondul asigurărilor de stat, care este pe minus de mai mulţi ani. Doi, compromite viitorul angajatului. Este o “bucurie” falsă să primeşti astăzi un ban în plus, iar atunci când te pensionezi afli că pensia ta e mizeră. Mai există problema actelor pierdute de către angajator sau contabilitate, dar aceasta este o altă poveste căruia statul nu i-a găsit rezolvare, ca urmare mii de oameni pierd (nu din vina lor) atunci când au cea mai mare nevoie de sprijin financiar. Dar este o altă problemă. Trei, prin această muncă la negru şi lipsa de reacţie imediată este infiltrată în conştiinţa omului, a angajatorului şi în aceeaşi măsură a angajatului, că nu orice ilegalitate este pedepsită. Şi dacă admiţi o “mică” ilegalitate, la prima vedere, de ce nu am admite şi altele, mai grave. Munca la “negru” este, în fine, o practică anticoncurenţială.
Dar să revenim la comunicatul Serviciului Fiscal de Stat. Acesta anunţa că a înregistrat ilegalitatea în luna aprilie a anului 2017, iar acum câteva zile instanţa de judecată a emis hotărârea de recunoaştere a vinovăţiei agentului economic în comiterea contravenţiei. Potrivit legislaţiei, acesta va achita o amendă în valoare de 50 000 de lei.
În rezultatul acţiunilor întreprinse, angajaţii SFS au acumulat probe suficiente care să demonstreze utilizarea de către contribuabil a schemelor de achitare a salariului în plic. Suplimentar la impozitele, taxele şi sancţiunile aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat, în temeiul probelor respective şi a actului de control fiscal, de către Inspectoratul Muncii a fost întocmit procesul-verbal contravenţional remis spre examinare şi aplicare a sancţiunii către instanţa de judecată, mai menţionează fiscul.
Potrivit „raportului general al activităţilor de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare pentru semestrul întâi al anului 2017”, Serviciul Fiscal de Stat a calculat 8 milioane 883,6 mii de lei suplimentar la buget.
Acest fapt a fost posibil graţie acţiunilor desfăşurate cu regularitate de către Serviciul Fiscal de Stat, de comun cu Inspectoratul de Stat al Muncii, Ministerul Afacerilor Interne şi Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova. Acestea au drept scop combaterea şi prevenirea fenomenului muncii “la negru” şi cel al achitării salariului în plic, mai notează fiscul.
Astfel, “drept rezultat al acţiunilor desfăşurate pe parcursul celor şase luni ale anului curent, SFS a stabilit multiple încălcări ale legislaţiei în domeniul raporturilor de muncă (diminuarea fondului de salarizare, impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală). În consecinţa ilegalităţilor înregistrate, au fost adoptate 116 decizii asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei, inclusiv referitor la încălcările ce vizează corectitudinea calculării şi achitării plăţilor salariale, impozitelor şi defalcărilor aferente acestora. Totodată, în urma acţiunilor de specialitate, au fost identificate 126 de persoane care practică munca „la negru” şi beneficiază de salarii „în plic”, informează SFS.
Două concluzii, probabil, ar trebuie să fie trase din aceste cifre, prezentate de fisc. Unu: munca la negru sau practica salariului “în plic”, dacă tot se insistă pe acest termen, poate fi deconspirată, chiar dacă este dificil. Deşi există poate o “conspiraţie” între angajator şi angajat, fiscul a depistat 126 de persoane care practică munca „la negru”. 126 din zecile de mii. Doi: şi sindicatele, şi Inspecţia muncii, şi Serviciul Fiscal de Stat pot doar să constate încălcarea, să întocmească un proces verbal, să ceară angajatorului să achite impozitele. Însă aceste instituţii, intenţia cărora este clară, să depisteze ilegalităţile, nu pot pedepsi contravenţional sau penal persoanele ce se fac vinovate. Ele, aceste instituţii, trebuie să meargă în judecată, unde şi se îngloadă cazul. De aceea fiscul vorbeşte de o premieră, un caz singular, chiar dacă a depistat mai multe.
În studiul discutat, la sfârşitul lunii ianuarie 2017, în cadrul şedinţei grupului de lucru din cadrul Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Pavel Filip, se constata că peste 80 la sută din economia Republicii Moldova este una tenebră, iar cel mai mare procent de angajări nedeclarate se atestă în agricultură, construcţii, comerţ, domeniul hotelier şi cel de agrement.
Sindicatele cer măsuri mai drastice de combatere a economiei tenebre. Încă în luna mai a anului 2016 ele au cerut să fie majorate pedepsele pentru cei care admit munca în condiţii informale, prin modificări la Codul Contravenţional şi Codul Penal. Cauzele principale care au dus la sporirea fenomenului economiei tenebre în Republica Moldova sunt corupţia, neîncrederea în sectorul public, costul şi insuficienţa forţei de muncă, reglementările excesive, dar şi avantajele acestei situaţii atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.
Diagnoza este corectă. Însă ar trebui, vorba vine, să se separe grâul de neghină. Practica aceasta condamnabilă este străină sectorului public. Nu o veţi întâlni nici în multinaţionale. Cei care o practică sunt întreprinderile mici şi mijlocii. Cei cu o putere financiară slabă. Patronii se “îndreptăţesc”: dacă am plăti toate impozitele şi taxele, ar trebui să închidem afacerea. Iar angajatului îi spun pe faţă: nu-ţi place, caută altă slujbă. Şi salariul “în plic” nu este unica problemă, este vorba de drepturile sociale în general, durata concediului, care deseori se limitează la 14 zile, lipsa unor indemnizaţii, iar în cazul unei demisii sau demiteri, angajatul pierde banii adunaţi în restanţe, căci cum poţi să demonstrezi în instanţă că întreprinderea îţi datorează câteva mii de lei?
Şi atunci trebuie găsit “mijlocul de aur” în care antreprenorul să fie interesat să plătească salariul legal, să respecte toate drepturile sociale ale angajatul. Şi cel care are cuvântul greu de spus este statul. Amenzile disciplinează, pot obliga o vreme patronul să respecte legea întocmai, însă, fiţi siguri, după o perioadă acesta va “inventa” ceva pentru a ocoli legea. Oferirea unor facilităţi, stimulente pentru IMM-uri, dar şi pentru noile afaceri lansate, un sistem flexibil de impozitare, ar fi una din soluţii.
Ocuparea informală şi mai cu seamă „munca la negru” şi salariile „în plic”, a devenit un subiect discutat pe larg în Republica Moldova începând cu vara anului 2011, când a fost aprobat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru”. Au fost adoptate mai multe hotărâri, înăsprite pedepsele. Boala însă există şi nu e mai puţin gravă decât în 2011. Şi atunci ar trebui de schimbat tratamentul, leacul pentru a opri boala.
Îţi dai seama de proporţiile ei atunci când citeşti statisticile. Biroul Naţional de Statistică anunţa după primul trimestru 2017 că “munca nedeclarată în rândul salariaţilor a constituit 4,8%, fiind în scădere faţă de nivelul trimestrului I al anului precedent (6,9% în trimestrul I 2016). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariaţii bărbaţi (5,5%) decât salariaţii femei (4,3%). Cele mai mari ponderi ale salariaţilor care lucrează doar în baza unei înţelegeri verbale sunt estimate în comerţ (26,8%) şi agricultură (24,8%). În sectorul informal au lucrat 14,0% din totalul persoanelor ocupate în economie (1 milion 125,7 mii de persoane, iar 29,6% au avut un loc de muncă informal”.
Aşadar, peste 157 de mii de persoane lucrau în sectorul informal. Prin munca nedeclarată, spun statisticienii, “se înţelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru şi sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă”. În sectorul informal este aproape acelaşi lucru.
Şi încă câteva cifre. Potrivit unor estimări, bugetul public naţional are de pierdut anual 5,6 miliarde de lei ca urmare a neimpunerii impozitării salariilor achitate „în plic”. Potrivit estimărilor unor instituţii de cercetare, la care face referire Confederaţia Naţională a Sindicatelor, suma salariilor achitate „în plic” constituie circa 15,5 miliarde de lei sau aproximativ 50 la sută din fondul anual al retribuirii muncii.
Este clar că munca la negru sau salariul “în plic” nu poate fi stârpită definitiv. Dar ea nu mai poate fi tolerată. Ea trebuie să fie combătută vehement. Şi nu doar de autorităţi sau sindicate, dar de întreaga societate. Astfel ca exemplul despre care Serviciul Fiscală de Stat vorbeşte ca despre o premieră, să devină normă.
Vlad Bercu
