Zona economică liberă „Ungheni Business” şi-a marcat aniversarea a 10-a, înregistrând rezultate impresionante. Într-un singur an, în această zonă au fost atraşi cei mai mulţi investitori printre ZEL din Moldova – 13,2 mil. USD, arătând cea mai înaltă dinamică şi un indice general de vânzări nete (1 mlrd 105,4 mil. lei, sau cu 19,2 la sută mai mult decât în 2011) şi a păstrat poziţia de lider printre trei cele mai stabile şi de perspectivă Zone din ţară. Anume din acest motiv, săptămâna trecută Ministerul Economiei a ales Ungheniul pentru şedinţa în teritoriu, dedicată rezultatelor activităţii celor şapte zone economice libere din Moldova pentru anul 2012.
Potrivit administratorului general al ZEL „Ungheni Business”, Natalia Epuraş, aici activează 37 de rezidenţi (în mare parte întreprinderi industriale), care au creat peste 2,1 mii locuri de muncă. Cel mai mare dintre rezidenţi este compania americană producătoare de fotolii auto Lear Corporation şi fabrica de producere a covoarelor de lână Moldabela. Cele două companii fac parte din cei mai mari exportatori ai Moldovei (poziţia 6 şi 12 în 2012). Cei mai importanţi investitori sunt producătorul de aţă de lână (pentru producerea covoarelor din aceeaşi Zonă) Filatura – Ungheni, producătorul de mobilă Euroatlant, producătorul de încălţăminte ortopedică Fly Foot – compania Lones – Mol. Anul trecut s-au lansat încă două proiecte mari: compania Euro Yarns care produce aţă sintetică (investiţii de circa 6,7 mil. USD) şi compania Pricomtax-Com – producător de carne (circa 5 mil. USD).
Despre rezultatele activităţii pentru anul trecut a vorbit şi Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere din Bălţi, care este una exemplară. Anul trecut s-a reuşit atragerea investiţiilor de 7,1 mil. USD (în total din 2010, când zona a fost deschisă, investiţiile au constituit 22,4 mil. USD). Cel mai mare rezident este compania germană, producătoare de piese pentru automobile Draexlmaier, care anul trecut a fost lider al topului celor mai mari exportatori din Moldova şi noul rezident – producător de cablu, compania austriacă Gebauer&Griller.
Ponderea celor două zone economice libere din Ungheni şi Bălţi a fost de peste 80 la sută din investiţiile făcute în ZEL anul trecut. Ministrul Economiei în exerciţiu, Valeriu Lazăr, a atras atenţia, în cadrul şedinţei, asupra acestei disproporţionalităţi şi a presupus că această situaţie se datorează activităţii ineficiente a administraţiei zonelor economice libere. Lazăr a lăudat conducerea ZEL Vulcăneşti, care a reuşit să mişte lucrurile din loc (anul trecut în această Zonă au fost atrase investiţii de circa 2 mil. USD şi deja există înţelegeri cu potenţiali investitori). Totodată, ministrul a solicitat ca şi Zonele economice libere din Otaci şi Taraclia să se alinieze rezultatelor structurilor din alte zone. Administratorului ZEL Taraclia i s-a dat ultima avertizare din cauza situaţiei precare din această zonă (deşi se cunoaşte că este doar o avertizare, care rămâne a fi ultima doar prin vorbe). Potrivit sursei citate, în raioanele de sud se pot atrage activ investitori din Bulgaria, Turcia, etc.
Anul trecut, ZEL din Moldova au înregistrat un indice record în istoria existenţei lor. Potrivit datelor ministerului Economiei, în zonele economice libere au fost atrase 24,9 mil. USD investiţii noi (de 1,6 ori mai mult decât în 2011), iar volumul vânzărilor nete a crescut cu circa 18 la sută în comparaţie cu anul precedent şi a constituit 2,36 mlrd lei. Numărul locurilor de muncă în ZEL a crescut de la 5,8 mii la 6,5 mii. Rezidenţii ZEL au achitat la buget 153,5 mil. lei sub formă de impozite şi alte plăţi.
Ministrul Economiei în exerciţiu, Valeriu Lazăr, a menţionat că spre deosebire de stagnarea din sectorul industrial (în rezultatul anului trecut, declinul a fost de 3,1 la sută), situaţia din zonele libere este optimistă şi experienţa ZEL trebuie extinsă pe tot teritoriul ţării. Potrivit sursei citate, potenţialul ZEL nu este asimilat în totalitate. „ZEL formează mai puţin de 10 la sută din industria şi exportul ţării (8,7 la sută şi 6,6 la sută, respectiv). Mă tem că va trebui să demonstrăm de ce am creat aceste „oaze” cu condiţii deosebite, dacă de facto nu lucrează eficient”, a spus Lazăr.
Potrivit ministrului, în primul rând trebuie să fie realizate obiectivele „numerice”. De exemplu, ministrul a recomandat cu insistenţă administratorilor zonelor să se dezbaiere de „sufletele moarte”. „Voi fi cinic, dar trebuie să ne gândim ce facem cu companiile care au ajuns în ZEL şi nu activează. Nu-şi îndeplinesc obligaţiunile. Prin metode de convingere sau sancţiuni trebuie să rezolvăm cardinal problema cu aceşti rezidenţi”, a spus Lazăr. De exemplu, în ZEL Taraclia sunt înregistraţi nouă rezidenţi, însă de facto nu lucrează nimic în această zonă de mai mulţi ani. Iar peste 250 mil. lei vânzări nete în 2012 au fost înregistrate practic din contul singurului rezident exportator care lucrează în această zonă IugInvestTrans.
Lazăr a atras atenţia asupra faptului că jumătate (şi asta e circa 200 ha) din suprafaţa celor şapte zone nu sunt exploatate. „Trebuie să fie exploatate toate suprafeţele, iar ZEL trebuie să folosească fiecare metru pătrat”.
Ministrul a menţionat în contextul necesităţii schimbărilor calitative în ZEL că trebuie să se înceapă cu legăturile de parteneriat şi nu doar la nivel de misiuni străine şi reprezentanţe diplomatice, dar (important uneori) prin conlucrarea cu organele centrale şi locale, pentru a depista şi a reacţiona la timp la greutăţile care apar. „Experienţa anului trecut a arătat că ministerul Economiei este lider la realizarea strategiilor şi programelor, dar în practică lucrurile nu merg atât de bine. Aş dori să aud direct de la rezidenţi cât de eficient se lucrează în realitate”, a spus ministrul.
S-a constatat că problemele rezidenţilor ZEL au rămas mai aceleaşi. Cele mai importante ţin de rambursarea TVA şi deficitul de cadre. Şi dacă problema rambursării TVA este una proprie întregii lumi („în orice ţară a lumii se vor găsi mii de scuze pentru reţinerea banilor antreprenorilor pe conturile statului” – Lazăr), atunci problema deficitului de cadre este specifică ţării noastre.
Potrivit ministrului Economiei în exerciţiu, anul trecut Republica Moldova a pierdut 12 mii persoane apte de muncă. „Nu le-am putut oferi acestor persoane un salariu decent. Populaţia aptă de muncă pleacă, iar cea în incapacitate îmbătrâneşte. Peste zece ani am putea ajunge într-un colaps”, consideră Lazăr. Pentru a contribui cumva la soluţionarea acestei probleme, Guvernul a aprobat Programul de susţinere a sectorului educaţiei şi perfecţionare, iar Comisia Europeană a alocat mijloace speciale pentru realizarea acestuia. „Dacă vom reuşi să menţinem în ţară măcar 4 mii de persoane pe an, atunci aceasta va fi cea mai mare satisfacţie a activităţii noastre”, a spus ministrul.
Dar ZEL trebuie să ofere salarii competitive. Potrivit ministrului, cu mai puţin de 500-600 USD un specialist nu va lucra, pledând pentru aceste venituri peste hotare. Zona economică din Bălţi se poate lăuda cu salarii mari, potrivit datelor statistice salariu mediu al unui angajat la întreprinderile din această zonă este de 5,5 mii lei. În ZEL Ungheni salariile constituie circa 3,8 mii lei, iar în ZEL Vulcăneşti – 3,3 mii lei. Cele mai mici salarii sunt în ZEL Otaci – 1,2 mii lei.
O iniţiativă curioasă este proiectul ZEL Bălţi de lansare a Centrului de perfecţionare tehnică activă (CITA). Potrivit administratorului principal al acestuia, Marin Ciobanu, în prezent se încheie pregătirile studiului de fezabilitate al acestui proiect (preventiv lansarea lui se planifică pentru anul 2014). CITA va fi situată în subzona nr. 4 din ZEL Bălţi şi va lucra după principiul sistemului educaţional trilateral, care prevede colaborarea între companii şi instituţiile de învăţământ de profil în baza unui centru special creat pentru pregătirea specialiştilor. Centrul va fi absolvit de specialişti, care vor putea lucra la întreprinderile din zona liberă (instalatori, lăcătuşi, mecanici auto, electricieni, sudori, manageri ai proceselor tehnologice, mecanizatori, specialişti în logistică, etc). Potrivit lui Marin Ciobanu, proiectul va fi realizat în colaborare cu Universitatea Tehnică din Ilmenau, Germania, cu care în vara anului curent va fi încheiat un memorandum, iar administraţia şi rezidenţii ZEL Bălţi planifică să investească anual circa 1 mil. lei pentru pregătirea specialiştilor în acest centru.
În cadrul întrevederii cu ministrul, rezidenţii ZEL s-au plâns pe unele greutăţi. Reprezentanţii companiei Terra – Impex (ZEL Valcaneş) au ridicat problema scoaterii din ZEL fără declaraţie a deşeurilor industriale. În prezent este elaborat un regulament în acest sens, dar acest proces este legat de necesitatea modificării mai multor hotărâri, din aceste considerente necesită timp.
De asemenea, reprezentanţii ministerului Economiei au însemnat din nou problema stabilirii unui tarif vamal pentru exportul mărfurilor din ZEL pe teritoriul Moldovei. S-a constatat că actele normative nu corespund modificărilor legislative efectuate. Istoria de anul trecut cu „declaraţia triplă” la efectuarea operaţiunilor între rezidenţii unei zone tot nu a fost dusă la bun sfârşit. De această dată, rezidenţii s-au plâns că efectuarea exportului în cadrul zonei este posibilă doar odată ce se prezintă o confirmare că beneficiarul va folosi aceste mărfuri în calitate de materie primă pentru producerea mărfurilor destinate exportului. Şi asta după adoptarea modificărilor…” Am notat, vom vedea ce se întâmplă acolo”, a dat asigurări ministrul.
Reprezentantul DK-Intertrade (ZEL Valcaneş) s-a adresat cu rugămintea să le fie acordată posibilitatea producătorilor de producţie alcoolică din ZEL să realizeze o anumită cotă de producţie pe teritoriul Moldovei, în baza prevederilor generare (actualmente legea impune exportarea a 100% de producţie alcoolică produsă în ZEL). Potrivit iniţiatorului, acest lucru va aduce cu sine achitarea TVA şi a accizelor, va rezulta cu deschiderea reprezentanţelor şi va crea noi locuri de muncă. Ministrul Economiei a promis că va include această propunere în pachetul iniţiativelor legislative pentru ZEL, dar a amintit de cele cinci încercări de a promova această propunere în Parlament, care nu s-au soldat cu succes. „De fapt limitările actuale sunt logice. Şi dacă iniţiativa Dvs. va fi acceptată, atunci există şansa apariţiei litigiilor profesionale cu alţi producători de alcool, care nu sunt rezidenţi ai ZEL”, consideră Lazăr.
Pe fundalul stagnării economice de anul trecut, zonele economice libere au devenit „oaze de speranţă”. Şi judecând după proiectele care urmează să fie lansate în 2013 există şanse că ZEL vor putea face faţă angajamentelor sale – atragerea investiţiilor, dezvoltarea producerii industriale, crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea raioanelor Moldovei.
Cei mai importanţi investitori ar putea apărea în ZEL Bălţi. Compania germană (dar mai bine zis grupul industrial „din Bavaria”) intenţionează să investească circa 50 mil. USD şi să creeze circa patru mii locuri de muncă noi. Potrivit înţelegerilor, denumirea companiei şi sfera de activitate vor fi anunţate nu mai devreme de luna mai. Dacă negocierile se vor încheia cu succes, atunci compania îşi va lansa activitatea în subzona nr. 4 a ZEL Bălţi, care a fost creată în Străşeni. Anticipând aşteptările şi intenţiile viitorului investitor, administraţia ZEL face planuri de dezvoltare a infrastructurii acestei zone. În prezent, este elaborat proiectul construcţiei în 2014 a segmentului de drum care include podul peste calea ferată pentru acces direct la subzona nr. 4 şi traseul naţional R1. Acelaşi drum va permite legătura dintre traseul R1 şi M14, care va ocoli zona centrală din Străşeni. Potrivit evaluărilor preventive, construcţia drumului va costa 20-22 mil. lei, iar sursele de finanţare se discută cu organele centrale şi locale. Investiţiile ZEL Bălţi în acest proiect sunt planificate la nivel de 800 mii lei.
Cel mai mare investitor al aceleaşi zone Gebauer&Griller planifică să-şi lanseze procesul de producţie către lunile de vară (investiţii de 26 mil. USD), compania Ecoverde investeşte 37 mil. USD în prelucrarea deşeurilor. În ZEL Ungheni se planifică lansarea activităţii unei companii de producere a utilajului pentru prelucrarea şi sortarea gunoiului din construcţii Cams (investiţii – 1 mil. euro). Administraţia acestei zone pune miză mare pe proiectul de construcţie a unui depozit etajat cu o suprafaţă de 8 mii m2. Astfel, se planifică atragerea noilor rezidenţi, cărora le vor fi oferite locuri de depozitare. Potrivit calculelor, investiţiile de 12 mil. euro vor fi recuperate timp de cinci ani.
În ZEL Valcaneş, după lansarea de anul trecut a activităţii companiei româneşti de producere a de producţie a plasei de construcţie şi a polimerului din fibră de sticlă Terra Impex, este aşteptat cu nerăbdare investitorul chinez A Tape, care va investi 1 mil. USD în producerea bandei adezive industriale. Astfel se aşteaptă şi extinderea producătorului de păcură Industrial Invest, investiţiile acestei companii fiind planificate la nivel de 1 mil. USD. Administraţia ZEL Taraclia poartă negocieri cu Fresh Tehno Lux pentru producerea energiei solare (investiţii – 6 mil. USD) şi nu pierde speranţa reanimării acestei zone.
Le va reuşi realizarea acestor planuri ambiţioase în condiţiile de stagnare în UE şi criză politică în Moldova şi dacă nu se vor schimba planurile investitorilor „în timpul jocului” este greu de estimat. Dar portofoliul preventiv al noilor proiecte pentru Zonele economice libere este foarte optimist.
Comentariu al InfoMarket
