Nina Dosca: Schimbările operate în legislaţie au avut un singur obiectiv – creşterea eficienţei şi asigurarea funcţionalităţii pieţei de capital

Interviu cu Nina Dosca, Vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

– Dnă Vicepreşedinte, Parlamentul a votat săptămâna trecută bugetul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Cum aţi aprecia acest document, în ce măsură corespunde aşteptărilor CNPF?
– Aprobarea bugetului înseamnă foarte mult pentru noi, deoarece prevede o stabilitate financiară a instituţiei. Atunci când nu ai un buget aprobat, eşti limitat în anumite cheltuieli. Potrivit legislaţiei, putem să cheltuim lunar nu mai mult de a 12-a parte din bugetul pe anul precedent şi în măsura cheltuielilor care erau aprobate în 2014. Deoarece noi avem şi alte cheltuieli şi necesităţi în acest an, este foarte importantă aprobarea bugetului atât la componenta cheltuieli, cât şi la partea de venituri. Sunt situaţii când unii participanţi nu au achitat taxele Comisiei din cauza că nu a fost aprobat bugetul. Astfel, aprobarea bugetului este pentru noi mai mult decât nişte cifre financiare – o posibilitate de a ne realiza atribuţiile, conform legii.
Cât priveşte unele articole de cheltuieli de importanţă majoră pentru Comisie, bugetul pentru anul 2015 prevede şi procurarea unor sisteme informaţionale pentru dezvoltarea bazei de date a CNPF privind deţinătorii de valori mobiliare, creată pentru stocarea datelor registratorilor în scopul restabilirii acestora în cazul în care informaţia deţinută de registratori este compromisă din orice motiv, precum şi pentru monitorizarea şi supravegherea registratorilor în vederea asigurării respectării legislaţiei privind piaţa de capital. Astfel, la prima etapă am copiat bazele de date ale registratorilor, acum urmează să creăm posibilităţi tehnice pentru vizualizarea în timp real a oricărei operaţiuni efectuate cu valori mobiliare.
Salariile vor depinde mult de faptul în ce măsură vom acumula veniturile. Ele au fost reduse considerabil faţă de anul precedent. Dacă anul trecut retribuţia unui salariat al Comisiei era la coeficientul 1.4, în acest an coeficientul a fost coborât la 1.0. În cazul în care vom acumula venituri mai mari, vom putea să achităm şi salarii la coeficientul 1.2, nivel prevăzut în bugetul aprobat. Din cauza reducerii nivelului de retribuţie, deja zece persoane, în care s-au făcut investiţii în ceea ce priveşte formarea profesională cu instruiri interne şi externe în diferite state europene, au demisionat.
Ar trebui să procedăm ca în alte ţări, spre exemplu în Italia, unde agenţii economici (participanţii pieţei) plătesc Autorităţii de supraveghere (CONSOB) taxe de reglementare anticipat pentru anul ce urmează şi, în funcţie de acumulări, se fac alocări suplimentare de la bugetul de stat. Nu este sănătos din punct de vedere economic faptul că am ajuns în luna mai, neavând un buget aprobat.

– Care va fi impactul documentului asupra participanţilor la piaţa financiară nebancară, inclusiv în ceea ce priveşte taxele aplicate de către regulator?
– Sunt taxe care au fost majorate şi taxe noi care au fost introduse. Să luăm, de exemplu, domeniul asigurărilor. Întreţinerea sistemului RCA Data, ce ţine de asigurarea obligatorie a răspunderii civile auto, a fost realizată pe seama cheltuielilor suportate de către Comisie. Bugetul pentru 2015 prevede o plată percepută de la companiile de asigurări pentru fiecare contract finalizat în sistemul RCA Data. Percepând această plată vom putea să asigurăm mentenanţa şi dezvoltarea sistemului existent.
Evident, deoarece unele taxe au fost majorate, participanţii la piaţa valorilor mobiliare vor trebui să achite mai mult de la serviciile şi activităţile lor pe piaţă. Am dori să reducem taxele, dar de ce, totuşi, astăzi nu putem face acest lucru? În anul 2007 a fost creat megaregulatorul. Astfel, la sectorul valorilor mobiliare s-au mai adăugat domeniile asigurări şi microfinanţare, inclusiv asociaţiile de economii şi împrumut, domenii care erau finanţate din bugetul de stat. Când acestea au trecut sub supravegherea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, am reuşit să stabilim plăţi regulatorii doar pentru sectorul asigurări. Cât priveşte participanţii sectorului de microfinanţare, numărul cărora creşte continuu, nu a fost stabilită nici o taxă. Abia în 2011 a fost prevăzută o taxă simbolică în cazul asociaţiilor de economii şi împrumut, care ne-a permis să acumulăm de la 200 la 600 mii de lei pe an. Întreţinerea direcţiei de profil care se ocupă de acest sector, însă, atinge cifra de 3 milioane 200 mii de lei pe an. Respectiv, aceasta semnifică că, începând cu 2007, aceste cheltuieli sunt suportate din contul taxelor şi plăţilor percepute de la alte sectoare. Suntem nevoiţi să stabilim taxe acolo unde permite legea, pentru a dezvolta toate sectoarele. Am avut în perioada 2010-2013 solduri de 12-18 milioane de lei. Acum avem doar 3 milioane. Nu consider că e bine atunci când un sector acoperă cheltuielile pentru alt sector. Vom reduce taxa pe alte domenii în cazul în care aplicăm taxe noi sectoarelor de asociaţii de economii şi împrumut şi, respectiv, de microfinanţare. Deşi, potrivit legii, taxa de la emisie este de 0,5%, noi aplicăm o cotă de 0,4%. Taxele la tranzacţiile netransparente în afara pieţei reglementate sunt mai mari faţă de tranzacţiile efectuate la Bursa de valori, unde se aplică o cotă de 0,08%, luând în consideraţie că acestea se realizează pe piaţa interactivă, într-un mod transparent. Astfel, participanţii pieţei de capital vor achita o taxă în cazul pieţei extrabursiere de 0,3% sau 0,5% de la fiecare participant al tranzacţiei.

– Parlamentul a aprobat şi unele modificări la Legea privind societăţile pe acţiuni. În ce constau ele şi care va fi impactul lor?
– Sunt nişte modificări aşteptate nu numai de către CNPF, dar în primul rând de către societăţile pe acţiuni şi acţionarii acestora. Elaborarea proiectului a început în 2012 în colaborare cu Ministerul Economiei, după aprobarea Legii privind piaţa de capital, atunci când era clar că unele prevederi din Legea privind societăţile pe acţiuni urmează a fi ajustate prin includerea trimiterilor necesare la Legea privind piaţa de capital şi excluderea referinţelor la Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare, lege care a fost în vigoare până în martie 2015.
Din septembrie 2014 erau aplicate atât Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare în partea ce nu contravenea Legii privind piaţa de capital, cât şi noua lege. Astfel, a apărut necesitatea ajustării Legii privind societăţile pe acţiuni la noul cadru legal adoptat.
Mă refer, în primul rând, la substituirea în Legea privind societăţile pe acţiuni a deţinătorului nominal de acţiuni cu custodele valorilor mobiliare, valorii de piaţă cu preţul echitabil, pachetului de control cu număr de acţiuni care acordă controlul etc., precum şi reglementarea acelor momente care sunt foarte sensibile pentru acţionarii minoritari. De exemplu, în articolele 78 şi 79 se vorbeşte despre achiziţionarea/răscumpărarea acţiunilor. Acţio­narul cere răscumpărarea de la societate în anumite situaţii şi societatea invocă că nu poate să le răscumpere fiindcă Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare, conform căreia se aplică criterii­le pentru determinarea preţului, este abrogată.
Al doilea grup de ajustări se referă nemijlocit la acele conflicte corporative pe care Comisia le acumulează pe parcursul anilor de la acţionari şi societăţile pe acţiuni. Sunt anumite conflicte care se referă la convocarea şi desfăşurarea adunărilor generale. De exemplu, încă în 2012 Comisia a fost sesizată că o societate a desfăşurat adunarea generală a acţionarilor în Ucraina. Cum un acţionar de rând din Moldova să participe la adunarea generală a acţionarilor desfăşurată în Ucraina? Legea privind societăţile pe acţiuni nu prevedea careva cerinţe privind locul desfăşurării adunării generale, de aceea au fost propuse modificări în acest sens care prevăd că acei care vor să desfăşoare adunarea generală a acţionarilor în afara ţării, în cazul unei socie­tăţi autohtone, o poate desfăşura doar în cazul în care 100% din acţionari sunt de acord cu aceasta. Alte reglementări propuse în Lege ţin de soluţionarea conflictelor corporative reieşind din sesizările societăţilor pe acţiuni şi ale acţio­narilor, de exemplu, cu privire la: alegerea consiliului societăţii pe acţiuni; obţinerea dreptului de vot în cazul acţiunilor preferenţiale cu dividend fixat; convocarea adunării generale a acţionarilor când consiliul societăţii nu este funcţional; cvorumul pentru adunarea generală a acţionarilor repetată etc.
A treia categorie de modificări se referă la protejarea intereselor şi drepturilor investitorilor, în ceea ce ţine de “tranzacţii cu conflict de interese”, “tranzacţii de proporţii”, “dezvăluirea informaţiei”, “transparenţa informaţiei” şi “accesul la informaţie”, înaintate de către Ministerul Economiei care ar permite Republicii Moldova să se ridice în clasamentul “Doing Business”. Modificările se referă şi la reducerea termenelor de eliberare a documentelor de către autorităţi, la dezvăluirea informaţiei, la anumite responsabilităţi din partea societăţii şi acţionarilor minoritari care din rea-credinţă atacă societatea cu diferite adresări etc.

– Comisia Naţională a Pieţei Financiare a acordat recent Bursei de Valori a Moldovei şi Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei licenţe. La ce schimbări să ne aşteptăm în activitatea acestora? Care sunt noile cerinţe faţă de aceştia?
– Am fi fost mai bucuroşi dacă Bursa de Valori a Moldovei primea licenţă până la expirarea termenului de 15 martie, când a fost abrogată Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Licenţa este eliberată pe un termen nelimitat, dar totodată s-a prescris elaborarea unor regulamente care ar lua în considerare practicile altor state cu privire la tranzacţiile directe, tranzacţiile cu pachete unice şi anularea tranzacţiilor, cu prezentarea lor Comisiei spre coordonare. Suntem la o etapă crucială pentru bursa noastră şi depozitar, deoarece, dacă până nu demult legea obliga ca societăţile care au mai mult de 50 de acţionari să fie în mod obligatoriu înregistrate la bursă, Legea privind piaţa de capital stabileşte radical alte cerinţe. Poţi fi la bursă, dacă corespunzi la două criterii: capitalul propriu sau capitalizarea bursieră este de 1 milion de euro sau 18 milioane de lei şi dacă ai acţiuni în circulaţie liberă de 10%.
Bursa de Valori a Moldovei ne-a trimis o listă de 48 de societăţi care, potrivit acesteia, corespund cerinţelor stabilite de Legea privind piaţa de capital şi, respectiv, pot în continuare să fie tran­zacţionate pe piaţa reglementată. Acum verificăm fiecare societate să vedem dacă corespunde acestor două criterii. Aş dori totuşi să fie mai multă iniţiativă din partea Bursei, să lucreze cu emitenţii, să-i atragă pentru admiterea spre tranzacţionare pe piaţa reglementată, întrucât a sosit timpul când bursa trebuie să demonstreze că este o platformă benefică pentru atragerea investiţiilor.

– Dar numărul emitenţilor tranzacţionaţi pe piaţa bursieră s-a redus, potrivit noii legislaţii, de la 950 la circa 50...
– Da, într-adevăr, s-a redus considerabil. Obligând societăţile să se înregistreze la Bursa de valori, s-a discreditat într-o anumită măsură rolul bursei. Pe de altă parte, societăţile aşa şi nu au înţeles care este rolul bursei. Până în prezent, societăţile nu atrag investiţii prin emisii publice a valorilor mobiliare. Ele sau iau credite de la bancă, sau fac emisii între doi-trei acţionari şi cu asta s-a încheiat atragerea investiţiilor. Rolul clasic al Bursei este, însă, atragerea investiţiilor prin plasarea continuă a instrumentelor financiare.
Dar, totodată, mai bine să fie 50 de emitenţi dintre care 10 să efectueze zilnic tranzacţii, decât 950 de societăţi, dintre care mai mult de jumătate nu fac nici o tranzacţie pe an. Pentru informare: în 2014, din 950 de emitenţi înregistraţi la Bursa de Valori a Moldovei au fost încheiate 1471 de tranzacţii cu acţiunile ale 166 de emitenţi.

– Şi dacă ne referim la Depozitar care a dat mari bătăi de cap?
– În 2014 s-a iniţiat un proiect de modificare a Legii privind piaţa de capital ce viza activitatea Depozitarului central. Foarte mari dezbateri au avut loc referitor la instituţia registratorului independent şi Depozitarului central. Cu regret, nu toţi în Republica Moldova înţeleg ce înseamnă un depozitar central de valori mobiliare şi ce este un registrator. Sunt două lucruri diametral opuse. Dacă să ne referim la modificările operate în iulie 2014 prin Legea nr. 180 din 25 iulie 2014 “Privind modificarea şi completarea unor acte legislative”, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament, pe lângă Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei care funcţionează astăzi, urmau să fie create încă două depozitare centrale. Unul urma să fie creat de Banca Naţională pentru emitenţii care sunt entităţi de interes public – instituţii financiare şi altul creat de Ministerul Justiţiei pentru companiile de asigurare şi alte entităţi de interes public, inclusiv cele admise pe piaţa reglementată, la cerere sau cu acordul emitentului. Modificările au fost publicate în august 2014 şi urma ca depozitarele respective să fie create până la 15 martie 2015. Am încercat atunci să facem o primă şedinţă, să vedem cum va fi aplicată legea. Cu regret, unele autorităţi au considerat că nu ţine de competenţa CNPF această chestiune.
Nu s-a făcut nimic în acest sens de autorităţile vizate în Lege şi atunci am elaborat un proiect de hotărâre al Comisiei în care spuneam că până vor fi create cele două depozitare, atribuţiile acestora le exercită Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei. Am trimis proiectul la avizare. Toate autorităţile l-au criticat, fiind necesară convocarea altei şedinţe. Atunci a apărut propunerea de a elabora un proiect de Lege specială, făcându-se derogare de la Legea privind piaţa de capital, pentru a-i acorda Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei dreptul să efectueze operaţiuni de clearing şi decontare cu valorile mobiliare emise de entităţile de interes public pe piaţa reglementată. Legea a fost aprobată în şedinţa plenară a Parlamentului din 28 mai 2015 şi poartă un caracter provizoriu. Apreciez mult receptivitatea şi soluţionarea rapidă de către Guvern, alte autorităţi publice şi Parlamentul Republicii Moldova a problemei abordate.

– Volumul emisiunilor de acţiuni, înregistrate de CNPF în primul trimestru 2015, a fost de 93,83 milioane de lei sau de 8,7 ori mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2014. La ce ne putem aştepta pe parcursul întregului an în acest plan, inclusiv în ceea ce priveşte investiţiile străine?
– Noi sperăm că o să atingem prognoza pentru anul acesta. În primul trimestru al anului trecut a fost un volum mare pentru că a fost înregistrată o emisie de acţiuni destul de considerabilă a companiei Moldcell. Aceasta a început la sfârşitul anului 2014 şi s-a finalizat în primul trimestru 2015.
Adunările generale ale acţionarilor în cadrul societăţilor pe acţiuni au loc pe parcursul a două luni după prezentarea raportului financiar la organul de statistică. Pentru unele, ultimul termen de prezentare este 1 aprilie, pentru altele – 1 mai. La adunările generale ale acţionarilor se iau decizii privind emisiunile suplimentare, aşa că suntem optimişti că vom atinge volumul planificat, fiindcă majorarea unor cerinţe faţă de instituţiile financiare ar însemna şi majorarea capitalului social prin intermediul emisiunilor de acţiuni.

– Care sunt prognozele pentru 2015 privind efectuarea opera­ţiu­nilor cu valori mobiliare?
– În cadrul pieţei reglementate pot fi sute de tranzacţii neesenţiale în valoare de sute de mii de lei, dar pot fi şi câteva tranzacţii de sute de milioane de lei.
Un investitor strategic poate să investească în valori mobiliare atunci când este încredinţat că investiţia poate să-i aducă profit sub formă de dividende sau din diferenţa de curs, altfel acesta nu va risca. Totodată, în prezent la Bursa de valori nu prea au rămas emitenţi lichizi, atractive fiind considerate doar companiile de asigurare şi instituţiile financiare. Astfel, luând în considerare faptul că în societăţile lichide rămase pachetele de acţiuni sunt concentrate în mâinile câtorva persoane, volumul tranzacţiilor încheiate este redus, întrucât interesul investitorilor în această situaţie scade.
De aceea, luând în considerare faptul că anumite modificări la Lege au concretizat mecanismul de efectuare a ofertelor de preluare obligatorie, precum şi a retragerii acţionarilor minoritari din societate şi achiziţionării obligatorii a acţiunilor de către acţionarul majoritar, intuim o creştere a interesului unor societăţi faţă de aplicarea acestor mecanisme prevăzute de cadrul legal în vigoare şi, respectiv, o creştere posibilă a numărului de tranzacţii şi a volumului acestora, dat fiind faptul că Legea prevede aplicarea preţului echitabil.
– Vă mulţumesc.

A discutat Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.22 (592) din 3 iunie 2015