Leul moldovenesc s-a apreciat de la începutul anului 2017 cu 13,4% faţă de dolarul american şi a atins nivelul de 17,33 lei pentru un USD, iar faţă de moneda unică europeană aprecierea a fost de 3%. Economişti atenţionează despre o posibilă depreciere a leului moldovenesc ca urmare a suspendării finanţărilor externe a partenerilor de dezvoltare.
“Prezenta apreciere a leului moldovenesc în raport cu valutele de referinţă e mai mult o metodă de scuturat saltele unde sunt vizaţi cetăţenii şi agenţii economici. O bună parte din agenţii economici, în special exportatorii care încasează euro şi dolari din livrările de mărfuri, de fapt suferă pierderi din această diferenţă pentru că valuta încasată trebuie să fie convertită în lei, iar ei încasează lei mai puţini cu care trebuie să achite salarii, impozite şi alte procese de producţie. Cineva acumulează şi face rezerve valutare or, în atare condiţii suferă cetăţeanul dependent de remitenţele din străinătate şi agenţii economici care muncesc în Republica Moldova”, a explicat expertul Transparnecy International, Veaceslav Negruţa în cadrul emisiunii “În Profunzime”.
În opinia lui Negruţa, aprecierea leului nu va dura la nesfârşit. “O să vină o zi când cursul se va inversa şi va lua o altă direcţie. Exact din această diferenţă apar pierderi undeva şi câştiguri în altă parte”.
Banca Naţională a Moldovei anunţă despre un exces de lichiditate pe piaţă în condiţiile în care doar în luna septembrie a cumpărat 67 milioane USD, iar rezervele valutare au ajuns la 2,6 miliarde USD. Majorarea a fost influenţată de acordarea creditului de 47,8 milioane USD din partea României.
Economiştii estimează o reducere a intrărilor de valută în ţară din partea partenerilor de dezvoltare în condiţiile în care Delegaţia Comisiei Europene la Chişinău a anunţat că nu va transfera ultima tranşă de 28 de milioane de euro Republicii Moldova pentru a sprijini reformele în justiţie, pentru că autorităţile nu au îndeplinit condiţiile pentru a primi aceşti bani. Ba mai mult, Parlamentul European ar urma să îngheţe şi ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro votat, de altfel, la Strasbourg în luna iulie ca urmare a nerespectării angajamentelor asumate de Chişinău faţă de UE.
Expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că finanţările externe pentru Republica Moldova s-au redus considerabil. Dânsul spune pe blogul său că Guvernul, în luna august, a rambursat mai mulţi bani faţă de cât a primit. Dacă în luna iulie Guvernul a reuşit să atragă 17,8% din resurse financiare externe sau 1,52 miliarde lei faţă de 8,56 miliarde de lei planificate, în luna august am înregistrat un regres, volumul total de resurse atrase din exterior s-a redus la 1,23 miliarde lei sau 14,4% din suma planificată.
În august Guvernul a reuşit să obţină 60 milioane lei sub formă de credite, însă a rambursat de 6 ori mai mult sau 357 milioane lei pentru creditele luate anterior. Astfel, în loc să obţină resurse suplimentare în buget, Guvernul a fost nevoit să aloce pe lângă cele 60 milioane contractate, altele 297 milioane lei din buget, pentru rambursarea datoriilor la creditele mai vechi.
Drept consecinţă, volumul net al creditelor contractate în acest an s-a redus de la 1,38 miliarde lei în luna iulie la 1,08 miliarde lei în luna august. “Guvernul a reuşit să obţină granturi în mărime de 11,3 milioane lei. Astfel, pentru opt luni ale anului curent, Guvernul a reuşit să atragă resurse financiare sub formă de granturi în mărime totală de 148,7 milioane lei sau 4,9% din totalul planificat pentru acest an de 3,033 milioane lei. Cel mai probabil în acest an vom avea un rezultat mai prost decât în anul 2016, care a fost un dezastru total la capitolul atragerea de granturi. În anul 2016 Guvernul a ratat peste 2,4 miliarde lei sub formă de granturi. Astfel, dacă iniţial a planificat să obţină 3,8 miliarde lei resurse financiare sub formă de granturi pentru bugetul de stat, în final a reuşit să obţină doar 1,37 miliarde lei”, a precizat Ioniţă.
În opinia lui, dacă România nu ne-ar fi acordat creditul pentru susţinerea bugetară, Republica Moldova risca să ajungă într-un blocaj total al finanţărilor externe.
Chiar dacă au fost tăiate finanţările externe, leul moldovenesc rămâne cea mai stabilă monedă din CSI, potrivit analizei de la Forex Club. Analiştii constată că leul moldovenesc continuă să-şi revină după alegerile prezidenţiale din anul 2016. Accesul mărfurilor moldoveneşti la piaţa rusă a oferit posibilitatea ca exporturile să crească cu peste 13,9% în şapte luni ale anului 2017. De asemenea, în Moldova se dezvoltă intens turismul, ceea ce sporeşte fluxul de valută străină. Leul moldovenesc este una din cele mai stabile valute de la începutul anului şi în lume. Moneda moldovenească s-a apreciat cu 11,9% în raport cu dolarul american. În Europa, mai mult decât leul s-a apreciat doar coroana cehă (15,3%), zlotul polonez (13,6%) şi dinarul sârb (13,5%).
Tabloul remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate şi al exporturilor este pozitiv, potrivit datelor statistice. Transferurile au înregistrat o majorare de peste 40% de la începutul anului şi au însumat echivalentul a 106 milioane USD în luna august. Or, în ceea ce priveşte exporturile, datele Biroului Naţional de Statistică relevă că în opt luni ale anului 2017 exporturile de mărfuri au totalizat 1427,9 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2016 cu 15,2%. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 915,8 mil. dolari SUA (cu 16,7% mai mult faţă de ianuarie-august 2016), deţinând o cotă de 64,1% în total exporturi (63,3% – în ianuarie-august 2016). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 20,8% (21,3% – în ianuarie-august 2016), ce corespunde unei valori de 297,5 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 12,8%, comparativ cu ianuarie-august 2016.
O creştere a exporturilor înseamnă mai multă valută în ţară, dar încasări mai puţine pentru exportatori la convertirea în lei moldoveneşti, iar acest lucru le afectează profiturile. Iar pentru o creştere şi mai mare a livrărilor de mărfuri în UE, Ministerul Economiei a solicitat partenerilor europeni examinarea posibilităţii majorării contingentelor tarifare pentru un şir de mărfuri şi produse exportate în UE, precum şi mărirea cotelor pentru grâu, orz, porumb, zahăr, alcool etilic. Solicitarea a fost făcută în cadrul reuniunii Comitetului de Asociere RM-UE, în configuraţia Comerţ, care a avut loc la Chişinău.
S-a solicitat majorarea contingentelor tarifare la struguri de masă proaspeţi până la 25 mii tone, prune proaspete – 20 000 tone, cireşe – 2 mii tone, precum şi la produsele care fac obiectul unui mecanism împotriva eludării – grâu – de la 75 mii tone la 250 000 tone, orz – 70 000 tone la 100 mii tone, porumb – de la 130 mii tone la 250 000 tone, zahăr – de la 37 400 la 50 mii tone, la cereale prelucrate (alcool) – de la 2500 la 15 000 tone.
Doar în opt luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat în UE mărfuri de aproximativ 915 milioane USD, ce constituie 64,13% din totalul exporturilor noastre, iar în trei ani de la implementarea DCFTA suma respectivă ajunge la aproape 3,8 miliarde USD.
Victor URSU
