Agenţia de evaluare financiară Moody’s a îmbunătăţit perspectiva ratingului B3 de ţară al Republicii Moldova de la negativă la stabilă, anticipând că riscurile de finanţare guvernamentală s-au redus după semnarea acordului cu FMI, însă ratingul de ţară rămâne limitat în mod semnificativ de un nivel ridicat de sărăcie, o bază economică mică.
Factorii-cheie car au determinat Moody’s să-şi revizuiască evaluarea din august 2015 au fost:
(1) Reducerea riscurilor de finanţare guvernamentală, ca urmare a noii facilităţi de credit al Fondului Monetar Internaţional, aprobate în noiembrie 2016, care a declanşat finanţarea multilaterală şi bilaterală suplimentară.
(2) Adoptarea noului cadru de reglementare bancară de natură să consolideze guvernanţa corporativă în sistemul bancar, ceea ce reduce probabilitatea ca datorii contingente suplimentare din acest sector ar trebui să fie asumate de guvern sau de banca centrală.
Argumentele invocate de Agenţia de evaluare la confirmarea ratingului B3 “reflectă mediul politic mai calm după mai multe schimbări ale conducerii guvernului în anii 2014-15”, când o fraudă bancară uriaşă a dus la creşterea bruscă a datoriei guvernamentale. “Datoria a crescut brusc din cauza costurilor de acoperire a recapitalizării sistemului bancar de către banca centrală, dar datoria rămâne uşor de gestionat, ca urmare a ponderii ridicate a datoriei concesionale în mixul datoriei guvernului”, mai constată experţii Moody’s.
“De asemenea, specialiştii agenţiei internaţionale Moody’s au apreciat măsurile luate pentru asigurarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei şi a transparenţei în activitatea instituţiilor financiar-bancare. În acelaşi timp, au fost luate în consideraţie şi beneficiile reformei administraţiei publice, care vine să sporească productivitatea autorităţilor şi să reducă influenţa grupurilor de interese, precum şi cele ale reformei sistemului de pensii, care va contribui pozitiv la îmbunătăţirea sustenabilităţii fiscale a Republicii Moldova”, se menţionează într-un comunicat al Guvernului.
Agenţia apreciază, pe de altă parte, că sistemul bancar rămâne extrem de fragil: două dintre cele trei mari bănci care operează în prezent se află sub supravegherea băncii centrale, iar a treia se află sub administrarea sa. Noile reglementări nu au fost testate şi se bazează foarte mult pe aplicarea legii într-o ţară în care corupţia judiciară este larg răspândită, prin urmare, stabilitatea financiară este vulnerabilă la riscuri semnificative ce ţin de punerea în aplicare a legilor.
Moody’s consideră că ratingul de ţară al Republicii Moldova rămâne limitat în mod semnificativ de un nivel ridicat de sărăcie, o bază economică mică, impedimente structurale în calea creşterii economice şi a puterii instituţionale foarte slabe ale ţării, precum şi riscul legat de conflictul transnistrean.
Agenţia mai anunţă că nu a făcut nici o modificare a plafoanelor ţării. Plafonul de ţară pentru datoria în valută străină, precum şi datoria şi depozitele în monedă naţională pe termen lung rămân la B2, iar plafonul de depozit în valută este de Caa1.
Ambele evaluări sunt pe ultima treapta a categoriei recomandate investitorilor, potrivit metodologiei Agenţiei de evaluare financiară.
“Agenţia internaţională Moody’s, care reprezintă o busolă foarte importantă pentru investitorii străini a schimbat ratingul de ţară pentru Republica Moldova de la “Negativ B3” la “Stabil”. Specialiştii în economie, mai ales, ştiu cât de importantă şi de îmbucurătoare este o asemenea veste pentru ţara noastră. Ea este rezultatul direct al eforturilor pe care şi noi la Guvern, şi colegii de la Parlament, şi toţi cetăţenii moldoveni le-au făcut să depăşim o criză economică şi una politică dificile”, a scris pe o reţea de socializare prim-ministrul Pavel Filip.
Premierul afirmă că “este rezultatul îndeplinirii, în 2016, a unei Foi de parcurs cu UE, a demarării unor reforme importante şi a semnării acordurilor cu FMI şi Banca Mondială. E un semnal încurajator pentru 2017. Îmi doresc, totodată, ca, în viitor Moldova să primească rating pozitiv de la fiecare concetăţean, care va simţi că trăieşte mai bine, de la an la an, în această ţară”, a mai scris premierul.
“Moody’s unica instituţie de rating care monitorizează situaţia în Moldova şi îi face o evaluare (S&P şi Flitch – nu consideră Moldova un teritoriu care să merite atenţie pentru investitori) a schimbat ratingul de la B3 negative la B3 stabil. Ce înseamnă aceasta? Nu voi intra în detalii tehnice. E clar că nemijlocit schimbarea e datorată acordului cu FMI. Dar totuşi, ce înseamnă să fii într-o ţară în care ratingul guvernului este B3 stabil. Cel mai bine am să fac o comparaţie. Georgia, Armenia şi Azerbaidjan au ratinguri mai bune.
Albania are rating mai bun. Suntem aproximativ la nivelul Bosniei şi Herţegovinei. În Europa nu există ţară care să aibă un rating mai prost. Suntem la nivelul Pakistanului, Ghanei şi Jamaica. Ţări cum ar fi Kârgâstan, Kenya, Nicaragua, Papua Noua Guineie au ratinguri mai bune”, constată expertul IDIS “Viitorul”, Sergiu Gaibu.
El atrage atenţie la “cauzele fundamentale ce determină ratingul jos al Moldovei”:
“Moody’s consideră că ratingul de ţară al Republicii Moldova rămâne limitat în mod semnificativ de un nivel ridicat de sărăcie, o bază economică mică, impedimente structurale în calea creşterii economice şi a puterii instituţionale foarte slabe ale ţării, precum şi riscul legat de conflictul transnistrean”.
La începutul lunii august 2015, Agenţia de evaluare financiară Moody’s a menţinut ratingul datoriilor Republicii Moldova la nivelul B3, dar a modificat perspectiva de la stabil la negativ.
Într-un raport difuzat de compania de rating se arăta că retrogradarea evaluării perspectivei a fost determinată de riscurile sporite pentru lichidităţile statului în contextul provocărilor politice legate de sprijinul financiar multilateral, dar şi incertitudinea generată de impactul crizei din sectorul bancar asupra veniturilor administrate de Guvern.
Mediul politic nesigur, caracterizat prin schimbările frecvente în Guvern, a condus la întârzierea semnării unui nou program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care, la rândul său, a determinat creditorii multilaterali să întrerupă asistenţa financiară pentru Republica Moldova, în special suportul bugetar. UE a anunţat că va debloca sprijinul bugetar numai după semnarea unui program cu FMI, mai constata compania de rating.
Vlad Bercu
