În ultima şedinţă din sesiunea de primăvară-vară din acest an, deputaţii au aprobat în lectură finală modificări la politica bugetar-fiscală pentru anul 2013. Nemulţumirile oamenilor de afaceri, dar şi ale producătorilor autohtoni nu au întârziat să apară. În timp ce autorităţile susţin că majorarea taxei pe valoare adăugată (TVA) cu 20% va suplini venitul la buget, producătorii agricoli sunt de altă părere, precizând că aceste măsuri le vor aduce pierderi şi vor contribui la orientarea businessului mic şi mijlociu spre economia tenebră.
Documentul înaintat de Ministerul Finanţelor şi aprobat de Parlament, prevede introducerea TVA de 20% pentru zahăr, faţă de 8% în prezent, precum şi majorarea unor impozite şi accize, dar şi introducerea unor taxe noi. Totodată, proiectul mai prevede pentru anul viitor majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale şi gazul lichefiat până la 8%, în prezent aceasta fiind de 6%.
De asemenea, va fi modificată cota accizelor la articole din tutun pentru ajustarea graduală a acestora la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv a celor europene. Tot în 2013 vor fi modificate şi modalitatea de accizare a băuturilor alcoolice tari şi censul de vârstă pentru autoturisme, acesta din urmă fiind majorat de la 7 la 10 ani, şi vor fi introduse cote mai mari la accize pentru autovehiculele cu vârsta de 8,9 şi 10 ani: +5%, +10% şi, respectiv, +15%.
Într-un interviu acordat unui post de radio, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa a declarat: ”Toate măsurile implementate şi promovate de către Guvern sunt o reflectare a situaţiei în care se află Republica Moldova, ca urmare a crizei mondiale economice, dar şi a anumitor tendinţe economice constatate pe parcursul primelor 6 luni ale anului. Este o politică foarte prudentă, foarte atentă, de anticipare a agravării situaţiei. Aceste lucruri au lipsit cu desăvârşire în 2008,2009, guvernarea de atunci fiind una iresponsabilă, ea a lăsat ţara în 2009 în plină criză, fără nici o acoperire financiară, cu un buget care de fapt era o adunătură de promisiuni fără acoperire financiară. Ceea ce face guvernul în prezent vine să asigure toate prevederile din buget cu acoperire financiară”.
Guvernul „da”,
businessul „ba”
Pe de altă parte, mediul de afaceri critică politica fiscală a statului şi o califică drept una ineficientă. Potrivit reprezentanţilor Agendei Naţionale de Business (care cuprinde 32 de asociaţii de business), aceasta nu este orientată spre dezvoltarea durabilă a economiei, ci doar spre completarea veniturilor la buget. Întruniţi recent în cadrul unei mese rotunde, oamenii de afaceri au formulat mai multe propuneri în acest sens, iar printre soluţiile propuse se numără şi limitarea intervenţiei statului în procesele şi deciziile mediului de afaceri.
”În privinţa politicii fiscale, comunitatea oamenilor de afaceri pune accentul pe problema unui sistem neraţional de aplicare a amenzilor pentru încălcările fiscale şi pe calitatea joasă a normelor care reglementează tipurile încălcărilor fiscale, singura preocupare a organelor de stat este acumularea din amenzi a veniturilor la bugetul de stat. Când acumulările la buget nu se efectuează în termenii stabiliţi, au loc o serie de controale ale fisc-ului, care au tocmai această sarcină – completarea veniturilor la buget, ceea ce nu este corect în raport cu noi, oamenii de afaceri”, subliniază Tatiana Lariuşin, coordonatorul Agendei Naţionale de Business.
Şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr s-a arătat sceptic faţă de politica bugetar-fiscală pentru 2013, în mod special privind regimul fiscal impus agricultorilor. „Din perspectiva unui nou regim fiscal pentru agricultură, noi suntem de acord cu cei care zic că trebuie să îmbunătăţim sistemul de administrare. Producătorii agricoli văd anumite riscuri, că nu li se va restitui la timp TVA-ul, de aceea noi am propus scurtarea intervalului de timp pentru restituirea acestei taxe, iar pentru întârziere statul să plătească penalităţi”, a declarat ministrul Economiei.
Imediat după aprobarea proiectului în parlament, Asociaţia Investitorilor Străini şi-a făcut publică opinia în legătură cu noile modificări. Potrivit lui Dinu Armaşu, director executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova, aceste măsuri nu contribuie nicidecum la acumularea venitului, şi vor duce la scăderea numărului de investitori străini în ţara noastră. „Nu cred că ne aşteaptă vremuri bune, iar în urma creşterii poverii fiscale, întreprinderile mici şi mijlocii se vor îndrepta spre economia tenebră, corupţia va creşte şi mai mult şi cel mai grav e că nici la buget nu se vor acumula veniturile necesare. Aceste măsuri de acoperire a găurilor la buget prin amenzi şi penalităţi nu vor duce la nimic bun”, consideră Dinu Armaşu.
Soluţii
Recent, reprezentanţii mediului de afaceri, membri ai ANB, au discutat o serie de propuneri privind îmbunătăţirea politicilor administrării fiscale şi vamale şi le-au adus la cunoştinţa guvernanţilor, printre care:
– Limitarea intervenţiei statului în procesele şi deciziile de afaceri, prin intermediul actelor normative subordonate legilor care au fost adoptate pentru asigurarea executării Codului Fiscal, dar care interpretează restrictiv, extind sau distorsionează normele Codului Fiscal, precum şi prin intermediul actelor care interpretează prevederile Codului Fiscal, sau care instituie bariere suplimentare, proceduri şi limitări care măresc baza impozabilă, sumele impozitelor şi cuantumul scutirilor fiscale;
– Efectuarea unei analize şi expertize complete a Codului Fiscal, a altor legi, acte normative subordonate legilor, emise de Guvern, Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, alte Ministere şi a unor acte emise de administraţia publică locală în vederea stabilirii corespunderii acestora cu prevederile Codului Fiscal
– Introducerea răspunderii (materiale şi altor forme de răspundere) funcţionarilor şi organelor fiscale, care emit decizii administrative ce încalcă, restrâng sau extind acţiunea normelor Codului Fiscal;
– Schimbarea priorităţilor politicii fiscale existente: de la orientarea ei principală pe sarcina fiscală, spre armonizarea eforturilor pentru a asigura colectarea benevolă a veniturilor în buget şi contribuţia la dezvoltarea durabilă a economiei, a sectoarelor şi a tipurilor de activitate prioritare, a regiunilor şi a micului business.
În căutare de venituri
Amintim că guvernanţii au operat modificări la politica bugetar-fiscală după ce au stabilit că deficitul bugetar se va ridica la circa 900 mil. lei. Pentru a diminua deficitul bugetar, Guvernul a decis reducerea cheltuielilor pentru acest an. Proiectul aprobat de Guvern prevede că veniturile la bugetul de stat se vor reduce cu 334 de milioane de lei, iar cheltuielile bugetare vor scădea cu 425 de milioane de lei. Drept urmare, şi deficitul bugetar se va reduce până la 906 milioane de lei.
Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, spune că această situaţie a apărut din cauza veniturilor din TVA la import care vor fi mai mici cu circa 400 de milioane, iar alte 95 de milioane de lei nu vor fi încasate din accizele pentru băuturile alcoolice tari şi bere. La fel, alte 260 de milioane de lei vor întârzia să vină, în acest an, de la donatorii externi.
Pentru a recupera o parte din veniturile neîncasate, autorităţile vor să emită licenţe pentru telefonia mobilă 4G (această măsură va duce la creşterea veniturilor cu 300 mil. lei) şi să majoreze cu 30 şi 60 la sută (în funcţie de tipul de licenţă) taxa de licenţă pentru casele de jocuri de noroc. Ceea ce va aduce încă 40 milioane de lei în buget.
Totodată, au fost anulate majorările salariale pentru demnitari şi acordarea premiilor pentru funcţionarii publici. Pentru acest domeniu, este preconizată o diminuare a cheltuielilor de peste 100 de milioane de lei. La fel, statul intenţionează să micşoreze, cu peste 120 de milioane de lei, cheltuielile din domeniile sănătăţii, justiţiei, învăţământului şi apărării naţionale.
Cu alte rectificări, Ministerul Finanţelor va reveni în luna noiembrie a acestui an, în contextul unor venituri care ulterior să fie redistribuite la partea de cheltuieli pentru lunile care vor rămâne până la sfârşit de an.
Cristina Miron
