Anul 2020 îşi va pune o parte din accentele sale pe buna guvernanţă bugetară în Republica Moldova, obiectiv care se concretizează inclusiv prin implementarea unui şir de proiecte cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană şi Fundaţia Konrad Adenauer e. V.
Deşi proiectele respective au drept scop însuşirea unui nou mod de abordare a problemelor şi a soluţiilor, această primă fază de implementare reprezintă mai degrabă un gen de şcolarizare a societăţii şi a actorilor implicaţi. Acelaşi proiect ar trebui să ofere într-un final modelul care să ne convingă că lucrurile se pot schimba doar dacă există o implicare colectivă şi o dorinţă colectivă de a genera schimbări.
Aşa se întâmplă (şi nu e caracteristic doar pentru R. Moldova) că iniţiativele vin dinafară. În linii mari, uşa prin care se intră nu prea contează. Important e ca obiectivele trasate să fie atinse. Iniţiativa respectivă va fi implementată până în ianuarie 2022 şi urmăreşte obiectivul sporirii rolului şi a implicării societăţii civile la nivel local în creşterea transparenţei, eficienţei şi eficacităţii proceselor de elaborare şi executare a bugetelor în 25 de localităţi din R. Moldova.
„În cadrul acestui proiect ne propunem să creştem nivelul de informare, conştientizare şi motivare a societăţii civile la nivel local cu privire la procesul bugetar. Aceasta presupune o mai mare implicare a actorilor implicaţi în analiza bugetelor locale, discutarea priorităţilor în ceea ce priveşte cheltuielile publice, monitorizarea executării bugetelor, în special, a achiziţiilor publice pentru proiectele de investiţii mari. Totodată, ne propunem abilitarea populaţiei şi societăţii civile la nivel local prin cunoştinţe, instrumente şi un cadru prin care aceştia să se poată implica mai activ în procesele de consultare şi să contribuie la o mai bună monitorizare a politicilor publice şi bugetelor publice locale”, a menţionat Adrian Lupuşor, directorul executiv al „Expert-Grup”.
Aşadar, pe întregul parcurs al proiectului atenţia urmează a fi concentrată pe câteva scopuri, printre care creşterea nivelului de informare, conştientizare şi motivare a populaţiei şi a societăţii civile la nivel local cu privire la procesul bugetar; importanţa analizării bugetelor locale, discutarea priorităţilor în ceea ce priveşte cheltuielile publice, monitorizarea executării bugetelor, în special, a achiziţiilor publice pentru proiectele de investiţii mari.
La fel de important este să fie atinsă condiţia ca populaţia şi societatea civilă la nivel local, prin cunoştinţe şi instrumente la îndemână, să se poată implica mai activ în procesele de consultare şi să contribuie la o mai bună monitorizare a politicilor publice şi bugetelor publice locale.
Ambele aceste obiective trebuie să genereze o participare activă a populaţiei şi a societăţii civile la elaborarea politicilor publice, implicare în procesul bugetar, monitorizare şi control.
Recent, Legislativul a operat unele schimbări prin care se face posibilă creşterea bugetelor locale, dar asta nu face decât să crească şi obligativitatea controlului asupra acestor mijloace.
Evident, obiectivele despre care vorbim nu pot fi atinse doar pentru că există o asemenea dorinţă acolo, departe de Chişinău. Este obligatoriu şi în acest caz întregul suport al instituţiilor statului prezente pe domeniile vizate.
„La Minister (Ministerul Finanţelor – c.o.) deja am început să ne gândim la transparenţa bugetară de câţiva ani, dar din diverse motive implementarea acestora la diferite etape este mai dificilă şi anevoioasă. Anume din acest motiv suntem foarte bucuroşi că avem parteneri în persoana donatorilor şi a partenerilor locali, care sunt gata să ducă mai departe acest proces de transparenţă bugetară la nivelul autorităţilor publice locale”, susţine Tatiana Ivanicichina, Secretar de Stat al Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova.
Formatul propriu-zis în care urmează a fi realizate scopurile formulate prevede crearea Coaliţiilor locale, format preluat din practicile europene şi care reprezintă axa centrală a proiectului în ansamblu. La o descifrare mai largă, aflăm că unul dintre pilonii prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor trasate este conştientizarea, însoţită de acţiuni practice care prevăd crearea coaliţiilor locale (5 parteneri regionali din 5 regiuni de dezvoltare ale ţării (Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană) urmează să fie selectaţi pentru a constitui 25 de coaliţii locale, cu aproximativ 750 de membri ai comunităţilor locale implicaţi.
„Ne dorim ca fiecare coaliţie locală să cuprindă aproximativ 30 de membri reprezentând organizaţiile neguvernantele, activişti locali şi reprezentanţi ai primăriilor. Estimăm ca până la finalizarea proiectului să avem aproximativ 750 persoane care să fie informaţi, abilitaţi şi implicaţi activ în procesele bugetare la nivel local. Într-un final sperăm ca peste 400 mii de cetăţeni să beneficieze de pe urma unui proces mai participativ de elaborare şi executare a bugetelor celor 25 de localităţi din Republica Moldova. Astăzi, lansăm concursul de selectare a primelor 20 de localităţi care vor participa şi vor beneficia de rezultatele proiectului”, a menţionat Iulian Groza, director executiv IPRE.
Potrivit unor calcule, beneficiari finali ai proiectului vor fi aproximativ 500 mii de persoane, cetăţenii localităţilor în care va fi implementat proiectul. Identificarea expresiei reale a acestor beneficii ne obligă să recunoaştem că o Coaliţie locală presupune o stare de veghe asupra banului public, o monitorizare care să excludă risipa şi să promoveze realizarea unor proiecte cu adevărat necesare comunităţii.
Au existat suficiente cazuri în care mijloacele bugetare au fost orientate spre proiecte care au adus beneficii unui număr limitat de cetăţeni sau chiar unor persoane care au promovat interese de grup. Coaliţia locală însă, nu are doar instrumentul de supraveghere, de monitorizare, dar are şi soluţii care se sprijină pe caracterul prioritar al unor sau altor proiecte.
Deci coaliţiile locale nu pot şi nici nu trebuie să pretindă la formatul unei entităţi ale cărei eficienţă s-ar măsura în investiţii, venituri, volum de producere etc., însă faptul că prin implicarea lor apar sau se păstrează nişte locuri de muncă, se conturează sau nu acea infrastructură pe care o tot aşteaptă comunitatea, se certifică corectitudinea autorităţilor “stăpâne” de mijloace, – toate acestea sunt lucruri de netăgăduit.
Constantin Olteanu
