La sfârşit de an a “nins” cu euro şi dolari în Republica Moldova. Pe 20 decembrie Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat prima evaluare a Programului Republicii Moldova şi, astfel, a deschis accesul la 22,2 milioane de dolari SUA.
Cu o zi mai târziu, Uniunea Europeană a decis să ofere un suport bugetar în sumă de 36,3 milioane de euro pentru crearea locurilor de muncă şi o administraţie publică consolidată.
Şi dacă mai luăm în considerare semnarea la 20 decembrie a două acorduri cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii în sumă totală de 160 milioane euro pentru finanţarea interconexiunii reţelelor electrice moldoveneşti cu România, atunci putem aprecia că doar în două zile a fost dată o „lovitură financiară”, în sensul cel mai bun al cuvântului.
Nu a fost un cadou nesperat al creditorilor. Desigur, ne-am putea lamenta, că banii de la Fondul Monetar Internaţional puteau veni mai devreme, dacă îndeplineam condiţiile. Că din 47 milioane euro eligibile, UE ne-a oferit 36,3 milioane. Ceea ce este cert e că aprobarea celei de-a treia tranşe a FMI, precum şi suportul bugetar de la UE nu s-a făcut de ochi frumoşi.
„Republica Moldova înregistrează în continuare progrese importante în eforturile de consolidare a stabilităţii macroeconomice şi financiare. Aceste rezultate sunt susţinute prin implementarea consecventă a programului, cu accent pe redresarea serioasă a situaţiei în sistemul financiar, îmbunătăţirea guvernării şi climatului de afaceri şi atragerea investiţiilor străine şi autohtone. Întrucât provocările semnificative rămân în continuare la ordinea zilei, acum este important ca aceste eforturi să continue, pentru ca succesele recente să fie consolidate, să sporească creşterea economică potenţială şi să fie asigurat un nivel de trai mai înalt populaţiei”, declara după şedinţa consiliului de directori executivi al FMI, Mitsuhiro Furusawa, director adjunct al FMI şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei.
Şi în comunicatul Delegaţiei UE în Republica Moldova se menţiona că, înainte ca suportul bugetar să devină disponibil, „Guvernul Republicii Moldova a trebuit să îndeplinească condiţiile şi să obţină rezultate în cadrul celor cinci programe. Sumele acordate nu corespund sumei totale solicitate de autorităţile din Republica Moldova. Decizia de a efectua o plată de 36,3 milioane euro din 47 milioane euro (eligibile) reflectă îndeplinirea parţială a condiţiilor prevăzute în acordurile dintre UE şi autorităţile din Republica Moldova”.
Aşadar, autorităţile au trebuit să îndeplinească nişte condiţii, înainte de a obţine acces la finanţarea externă. Iar aceasta înseamnă adoptarea unor legi, consolidarea stabilităţii şi un management mai bun în sectorul bancar, cheltuirea cu noimă a finanţelor publice şi asigurarea stabilităţii macroeconomice şi financiare. În cazul FMI condiţiile au fost îndeplinite, au constatat directorii executivi ai Fondului, iar UE a apreciat că angajamentele asumate de Republica Moldova în acorduri au fost realizate doar parţial.
Finanţările din decembrie, însă, nu sunt un carte blanche pentru următoarele tranşe. Acelaşi consiliu al FMI constata că „în linii generale, condiţiile programului se respectă, dar sunt necesare eforturi susţinute de promovare a reformelor, pentru a accelera creşterea economică şi a îmbunătăţi condiţiile de trai ale populaţiei. Deşi cu întârziere, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte curăţirea sectorului financiar, inclusiv prin consolidarea cadrului de supraveghere şi celui de reglementare, perfecţionarea managementului şi sporirea transparenţei acţionarilor. Totodată, sunt provocări semnificative în vederea punerii sistemului bancar pe un fundament mai sănătos. În afară de acţiunile ce vizează sectorul financiar, politicile macroeconomice bine gândite şi reformele structurale serioase vor avea o importanţă critică pentru atingerea obiectivelor de stimulare a potenţialului de creştere economică, creare a locurilor de muncă noi şi reducere a sărăciei. Priorităţile la nivel de politici includ soluţionarea problemelor legate de guvernanţa proastă, de corupţie, înlăturarea lacunelor ce ţin de infrastructură, consolidarea eficacităţii politicii monetare, asigurarea transparenţei şi recuperării costurilor în sectorul energetic, combaterea în continuare a economiei tenebre şi dezvoltarea capitalului uman, care este la un nivel relativ scăzut”.
Aceasta în linii generale. Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare conţine acţiuni concrete, ţintele ce urmează a fi atinse, reformele care urmează să fie implementate, precum şi data sau perioada în care urmează să fie realizate. Documentul va fi obiectul discuţiilor în cea de-a treia evaluare.
Într-o scrisoare de intenţie adresată Fondului pe 5 decembrie „Guvernul îşi asumă angajamentul ferm să implementeze programul şi este pregătit să întreprindă măsuri suplimentare care ar fi adecvate pentru implementarea cu succes a programului”.
Uniunea Europeană constată că, cu asistenţa europeană, Republica Moldova a îmbunătăţit competitivitatea sectorului agroalimentar, sprijinind investiţiile în ferme agricole, crearea grupurilor de producători şi a acordat sprijin unităţilor agroalimentare în comerţul realizat cu UE.
Privind DCFTA, au fost adoptate măsuri legislative importante ce ţin de supravegherea pieţei pentru a se asigura că produsele de pe piaţa moldovenească respectă cele mai înalte standarde pentru consumatorii din Republica Moldova şi pentru a asigura protecţia mediului, siguranţa şi echitatea procesului comercial. În primul an al programului de asistenţă bugetară pentru poliţie, au fost implementate proiecte-pilot privind activitatea poliţienească comunitară în patru inspectorate de poliţie (Chişinău, Anenii Noi, Sângerei şi Cahul). Datorită sprijinului acordat de UE, autorităţile au îmbunătăţit accesul cetăţenilor la informaţii privind bugetul de stat, elaborând un buget al cetăţeanului. Guvernul „a înregistrat un progres semnificativ cu privire la implementarea unei politici macroeconomice orientate spre stabilitate, inclusiv implementarea reformelor structurale privind stabilizarea şi o mai bună reglementare a sectorului bancar în conformitate cu programul FMI implementat în prezent”.
Uniunea Europeană atenţionează însă că „va continua să aplice, precum a făcut şi în trecut, o puternică condiţionalitate în cadrul asistenţei financiare pe care o acordă, concentrându-se pe sectoarele de activitate care generează beneficii directe cetăţenilor Republicii Moldova.
Pentru continuarea suportului bugetar şi în anul 2018, “va fi important ca Republica Moldova să-şi intensifice eforturile privind obţinerea rezultatelor în lupta cu corupţia la nivel înalt şi în asigurarea independenţei şi responsabilizării sectorului judiciar. De asemenea, Republica Moldova va trebui să asigure respectarea tuturor mecanismelor democratice. Şi în cele din urmă, o implementare corespunzătoare continuă a acordului cu FMI şi realizarea reformelor asupra cărora părţile au căzut de acord în cadrul contractelor de suport bugetar vor fi foarte importante”, mai menţionează UE.
Potrivit Ministerului Finanţelor, pe parcursul anului 2018 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 7 miliarde 713,7 milioane de lei (echivalentul a 436,3 milioane de dolari SUA) şi rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 2 miliarde 310,1 milioane de lei (echivalentul a 130,7 milioane de dolari SUA). Din sursele externe, se preconizează să fie finanţate proiecte cu 4 miliarde 705,3 milioane de lei (echivalentul a 266,1 milioane dolari SUA), o sumă dublă faţă de anul 2017, iar alte 3 miliarde vor fi utilizate pentru susţinerea bugetului. Creditorii şi donatorii principali ai Republicii Moldova rămân Banca Mondială, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi Fondul Monetar Internaţional.
Vlad Bercu
