La sfârşitul lunii trecute, acţionarii societăţii pe acţiuni „Corporaţia de Finanţare Rurală” (CFR) au votat, în cadrul adunării generale, un nou Consiliu de administraţie, dar şi preşedintele societăţii. Am încercat să aflăm de la Marcel Tonu, preşedintele CFR, ce schimbări intenţionează să aplice odată cu investirea în funcţie şi dacă politica de finanţare a asociaţiilor de economii şi împrumut ar putea fi revizuită în aşa fel, încât acestea să se crediteze mai ieftin.
– Dl Tonu, aţi avut o activitate îndelungată în cadrul Corporaţiei şi cunoaşteţi “dedesubturile” acesteia, respectiv, ştiţi încotro să orientaţi priorităţile instituţiei. Ce acţiuni importante v-aţi propus să realizaţi?
– În primul rând, activitatea mea nu poate fi una izolată de cea a acţionarilor şi a membrilor Consiliului de administraţie al CFR. Anume ei au stabilit, în cadrul adunării generale a acţionarilor, priorităţile de dezvoltare a Corporaţiei. Astfel, strategia de dezvoltare a instituţiei stabileşte acordarea unei atenţii sporite acţionarilor CFR – asociaţiilor de economii şi împrumut (AEÎ). Respectiv, ponderea portofoliului de împrumuturi acordat AEÎ urmează să crească faţă de portofoliul de împrumuturi acordat altor debitori.
Începând cu anul 2008, conducerea precedentă a CFR şi-a orientat în aşa mod strategia, încât ponderea creditării directe a altor clienţi decât AEÎ să fie în creştere, defavorizând asociaţiile de economii şi împrumut. În iunie 2013, portofoliul la creditarea directă a ajuns să constituie 56% din volumul total al portofoliului CFR.
– În opinia Dvs., o astfel de tactică a fost cumva justificată? Totuşi, asociaţiile de economii şi împrumut, pe lângă faptul că sunt clienţi, mai sunt şi acţionari ai CFR şi ar miza anume pe susţinerea financiară oferită de această instituţie, în condiţiile în care au acces limitat la alte linii de creditare...
– Dacă CFR ar fi o organizaţie de microfinanţare, în care proprietari nu ar fi asociaţiile de economii şi împrumut, divizarea aceasta a portofoliului de 50/50, posibil, ar fi fost justificată. Însă, ţinând cont de faptul că CFR a fost fondată de AEÎ, activitatea de bază a acesteia trebuie să fie acordarea împrumuturilor în mediul rural din RM prin intermediul AEÎ şi, totodată, susţinerea sectorului de asociaţii de economii şi împrumut. De aceea, pot afirma că decizia conducerii precedente a Corporaţiei de a acorda prioritate creditării directe în defavoarea finanţării asociaţiilor, a fost una mai puţin corectă. Dacă se punea un accent mai mare pe creditarea prin intermediul asociaţiilor, sectorul de asociaţii de economii şi împrumut s-ar fi dezvoltat mai intensiv, având o eficienţă mai mare, produse mai calitative şi clienţi (membri) mai satisfăcuţi de serviciile primite.
– Majoritatea administratorilor de asociaţii susţin că ei sunt nevoiţi să acorde împrumuturi populaţiei din zonele rurale la dobânzi mult peste media creditelor bancare, întrucât şi costul resurselor financiare atrase este înalt. Spuneţi-mi, în ce condiţii CFR şi-ar putea revizui politica de creditare a membrilor săi şi, eventual, la ce dobândă aceştia ar putea spera?
– Acum mai bine de un an, CFR acorda asociaţiilor împrumuturi la o dobândă anuală de 15% pe termen scurt. Vara trecută, un grup de administratori ai AEÎ au cerut Corporaţiei să fie revizuită politica de creditare şi ratele dobânzilor la împrumuturile acordate AEÎ. Potrivit calculelor efectuate de ei, costul resurselor atrase de CFR era mic, dar asociaţiilor li se acordau împrumuturi cu o dobândă care depăşea limita rezonabilă. Pe marginea acelei solicitări au fost organizate două şedinţe deschise ale Consiliului de administraţie al CFR la care a fost luată decizia de a micşora rata dobânzii cu 4 puncte procentuale şi la data de astăzi CFR acordă AEÎ împrumuturi cu o dobândă anuală de 11% la împrumuturile pe termen scurt şi de 12% – pe termen lung.
În ceea priveşte condiţiile de revizuire a politicii de creditare, după cum cunoaşteţi, orice produs (împrumut) trebuie, în primul rând, să acopere cheltuielile operaţionale, precum şi să genereze un profit. Astăzi nu putem vorbi de o micşorare sau creştere a dobânzilor pentru împrumuturile AEÎ. Analiza surselor de care dispune CFR, precum şi rezultatele negocierilor cu potenţialii creditori, care sunt în plină desfăşurare, posibil va permite CFR ajustarea ratei dobânzilor la împrumuturile pentru AEÎ.
Nu pot anticipa evenimentele, fiindcă acţiunea de micşorare a dobânzii nu depinde doar de CFR, ci şi de conjunctura pieţei. Astfel, un factor important în stabilirea ratei dobânzii este rata inflaţiei pentru anul în curs. Dacă inflaţia va fi joasă, atunci ar fi posibil că la toamnă dobânda la împrumuturi să fie micşorată. Totodată, noi suntem obligaţi să depistăm rezerve interne pentru a micşora rata dobânzii la împrumuturile acordate AEÎ, întrucât aceasta a fost una dintre condiţiile impuse de acţionari la adunarea generală.
– Aţi reuşit să discutaţi cu Ministerul Finanţelor şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD), creditorii cei mai importanţi ai Corporaţiei de Finanţare Rurală, privitor la continuitatea accesării liniilor de credit?
– Aceste autorităţi au fost informate referitor la schimbările care s-au produs în Consiliul de administraţie şi Direcţia Executivă a Corporaţiei. La moment, suntem în discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD). În opinia noastră aceste instituţii sunt deschise pentru colaborare şi avem încrederea că, într-un termen cât mai restrâns, vom putea accesa resursele de creditare gestionate de ele.
– Cum se va dezvolta relaţia cu Asociaţia Centrală a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut şi dacă puteţi, prin intermediul acesteia, să influenţaţi cumva anumite schimbări în sector, spre exemplu, să grăbiţi consolidarea lui?
– Este mai mult un subiect de viitor. Corporaţia a păstrat relaţii bune cu Asociaţia Centrală şi, în continuare, îşi doreşte o relaţie de parteneriat. Asociaţia Centrală trebuie să se dezvolte ca o entitate independentă, funcţională. Corporaţia va acorda Asociaţiei Centrale suportul în limita posibilităţilor sale, dar, un lucru foarte important, nu va influenţa în nici un fel deciziile acesteia. În aceleaşi condiţii Corporaţia, la sesizarea Asociaţiei Centrale, va acorda AEÎ asistenţa necesară. Cât priveşte consolidarea sectorului, acesta este un proces inevitabil şi care, de altfel, a început în toamna anului trecut. Însă, vreau să remarc că consolidarea nu trebuie să fie autoritară sau indicativă. Trebuie create astfel de condiţii, încât consolidarea să fie benevolă, avantajoasă şi benefică pentru toate asociaţiile, indiferent de categoria lor.
– Aţi trasat careva obiective pentru următorii ani?
– În primul rând, să acordăm împrumuturi pentru asociaţii şi să dezvoltăm portofoliul produselor de împrumut pe termen lung. În ultimii ani, numărul asociaţiilor problematice a crescut, iar câteva dintre ele au fost chiar lichidate. Vom analiza situaţia pentru a le identifica pe cele a căror activitate mai poate fi revigorată şi le vom acorda suportul necesar.
De asemenea, CFR îşi doreşte modernizarea sistemului de AEÎ. Acesta înseamnă că vom lucra în parteneriat cu asociaţiile ca ele să-şi elaboreze branduri, să facă publicitate serviciilor oferite, să-şi amenajeze oficii moderne şi infrastructura necesară. Cu alte cuvinte, să investească în imaginea lor de micro-instituţii financiare nebancare.
– Este o intenţie plauzibilă şi necesară în vederea sporirii competitivităţii acestor instituţii, dar orice efort de acest fel implică şi cheltuieli financiare. Câte asociaţii şi-ar permite astfel de investiţii sau, în cazul dat, cine şi-ar asuma responsabilităţi de finanţare?
– CFR vine cu ideile, cu pachetul de produse şi acţiuni, iar asociaţiile vor suporta cheltuielile. Am discutat cu administratorii de la câteva asociaţii şi mi-am dat seama că aceştia înţeleg importanţa modernizării sistemului în care activează. Multe asociaţii de economii şi împrumut care au avut o viziune clară asupra activităţii lor, s-au dezvoltat considerabil şi, în prezent, dispun de suficient capital propriu, care i-ar permite astfel de cheltuieli.
Totodată, vom analiza problemele cu care se confruntă asociaţiile de categoria A şi cele de categoria B, să percepem unde exact trebuie adusă schimbarea şi vom veni cu soluţii clare şi eficiente pentru fiecare dintre ele.
Lilia Platon
