Guvernul a aprobat în săptămâna trecută un proiect de modificare a mai multor hotărâri ale sale care va duce la diminuarea cheltuielilor financiare şi de timp pe care le suportă sectorul privat prin procedurile de reglementare în domeniul construcţiilor.
Mai puţină birocraţie pentru companiile de construcţie, în special la recepţia obiectivelor şi eliberarea permiselor, aceasta ar fi, în fond, esenţa schimbării ce a fost operată.
Eliberarea permiselor a fost totdeauna o “durere de cap” pentru acei care vroiau să construiască ceva. Procedurile de reglementare sunt împovărătoare şi complexe pentru mediul de afaceri, a recunoscut şi Ministerul Economiei. Antreprenorii sunt obligaţi să bată pragul mai multor instituţii de stat pentru a obţine certificate. Astfel pierd timp, bani. Şi lucrurile au mers din rău în mai rău în ultimii ani. În 2005- 2015 Republica Moldova a efectuat 26 de reforme ce au condus la îmbunătăţirea mediului de afaceri, iar procentul de puncte acumulate a crescut de la 54,5 în 2005 la 66,6 în 2014 şi, respectiv, 70,97 la sută, la un punctaj maxim ce poate fi atins de 100, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Nu s-a întâmplat acelaşi lucru şi la capitolul “permise de construcţii”. În Raportul privind mediul de afaceri “Doing Business 2017” eram în subsolul clasamentului, pe locul 165, deşi la general ne-am clasat pe locul 44.
Republica Moldova, comparativ cu anul 2011, a avansat în clasamentul general, totodată “a căzut şi mai tare” la compartimentul “Obţinerea permiselor de construcţie”. Pentru a obţine autorizaţie, o persoană trebuie să treacă 27 de proceduri legale, pentru care cheltuieşte 276 de zile. La indicele controlului calităţii construcţiei, Moldova a luat o notă proastă, 12 puncte din 15, aceasta fiind cea mai joasă apreciere.
În al doisprezecelea ceas, când deja se fac sondajele şi evaluările pentru un nou raport al Băncii Mondiale, lucru menţionat în şedinţa Guvernului de vicepremierul Octavian Calmîc, Ministerul Economiei a venit cu o serie de modificări la mai multe acte normative.
Prin proiectul de hotărâre se urmăresc obiectivele:
– Proceduri reduse în domeniul construcţiilor, în special, procedura simplificată a recepţiei construcţiilor;
– Cheltuieli financiare şi de timp reduse impuse sectorului privat prin procedurile de reglementare în domeniul construcţiei;
– Poziţia îmbunătăţită a Republicii Moldova în cadrul clasamentului eliberarea permiselor de construcţie a studiului Băncii Mondiale “Doing business”;
– Activitatea autorităţilor optimizată în ceea ce ţine de competenţele acestora în domeniul construcţiilor.
Este adevărat că în ultimii ani au fost adoptate acte legislative care simplifică şi clarifică unele proceduri din domeniul construcţiilor. De exemplu Legea nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie sau Legea nr. 153 din 30.07.2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Iar la sfârşitul anului 2016 a fost aprobat Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea ghişeului unic pentru autorizarea lucrărilor de construcţie, ce prevede crearea până la 31 decembrie 2017, în cadrul Sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive, a componentelor necesare pentru funcţionarea ghişeului unic de autorizare a lucrărilor de construcţie.
Ghişeul unic va fi aplicat de către toate autorităţile publice locale şi organele supravegherii de stat competente în procesul de autorizare a lucrărilor de construcţie.
Însă unele hotărâri de Guvern conţin prevederi contrare legilor menţionate sau prevăd proceduri complementare şi nejustificate, care nu sunt prevăzute în legi şi/sau necesită a fi ajustate la cadrul legal. Aceste probleme au şi dictat ultimele modificări.
Ce prevede noua revizuire a actelor normative? Potrivit documentului, la recepţia clădirilor, finanţate din investiţii private, nu vor mai participa reprezentanţii primăriilor şi altor autorităţi ale administraţiei publice. Darea în folosinţă a acestor edificii se va face cu acordul doar a investitorului, proiectantului, dirigintelui de şantier şi responsabilului tehnic. Iar la recepţia blocurilor locative ce depăşesc 5 niveluri, în comisie mai participă şi un reprezentant al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Hotărârea elimină şi un număr de acte permisive în domeniul construcţiilor.
Astfel, companiile din construcţii nu vor mai fi nevoite să aştepte luni în şir permisiunea administraţiei publice locale de a da în folosinţă blocul care a fost construit din banii investitorului privat.
Recepţia lucrărilor de construcţie şi a instalaţiilor aferente acestora, atât la lucrările noi, cât şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (reparaţii capitale, consolidări, reconstrucţii, modificări, modernizări, extinderi), finanţate din mijloace financiare proprietate privată se efectuează de către investitor (persoană fizică sau juridică) şi executant, prin crearea unei comisii de recepţie în baza unui contract civil.
La recepţie sunt obligaţi să participe proiectantul, dirigintele de şantier şi responsabilul tehnic, fiecare dintre ei va primi câte un exemplar al actului de recepţie. Investitorul poate invita la lucrările de recepţie alte persoane.
La recepţia blocurilor locative ce depăşesc 5 niveluri, investitorii sunt obligaţi să includă în comisiile de recepţie un reprezentant al Inspecţiei de Stat în Construcţii, solicitat în scris cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua stabilită pentru recepţie. Responsabilitatea pentru calitatea construcţiei finanţate din surse private este pe deplin asumată de proiectant, dirigintele de şantier şi responsabilul tehnic, fără implicarea obligatorie a Inspecţiei de Stat în Construcţii. Aceasta însă poate să efectueze controale la fiecare etapă, inclusiv la etapa de recepţie.
Modificările prevăd excluderea expertizei ecologice obligatorie în prezent, precum şi a avizării sanitare obligatorii a proiectelor de construcţii. De asemenea, se propune înlocuirea coordonărilor şi avizării proiectelor din partea Agenţiei Naţionale Arheologie cu posibilitatea de efectuare a controalelor. Au fost operate schimbări şi în ceea ce priveşte obţinerea altor permise, autorizări şi certificate.
Întrebarea este: viaţa investitorilor în construcţii va deveni mai uşoară, dar cum rămâne cu calitatea, odată ce nu vor mai exista unele avizări şi controale, obligatorii în prezent?
Noile reglementări nu vor influenţa negativ calitatea construcţiilor, afirmă Ministerul Economiei. Asta pentru că autorităţile publice menţionate sunt abilitate cu atribuţii conform legii. Inspecţia de Stat în Construcţii, conform cadrului legal, este notificată din timp despre începerea lucrărilor. Astfel, Inspecţia poate să-şi planifice activităţile de control la fiecare etapă, inclusiv la etapa de recepţie. De asemenea, şi alte autorităţi publice pot să obţină informaţii de la Inspecţia de Stat în Construcţii despre orice construcţie şi să-şi planifice activităţile de control, dacă consideră că sunt necesare. În cazul în care se constată careva abateri şi neconformităţi, aceste autorităţi conform legii trebuie să sisteze lucrările respective sau să nu admită recepţia lucrărilor sau să interzică exploatarea construcţiei deja recepţionate şi înregistrate.
Important este ca agentul economic sau proiectantul să nu fie nevoit să avizeze, să coordoneze diferite activităţi la aceste autorităţi, deoarece astfel de activităţi doar creează bariere nejustificate în activitatea de întreprinzător. Astfel, responsabilitatea pentru respectarea tuturor rigorilor în construcţii rămâne în continuare în seama proiectantului, dirigintelui de şantier şi responsabilului tehnic, care poartă răspundere juridică pentru activităţile neconforme cadrului normativ. Însă agenţii economici nu vor fi nevoiţi să se adreseze în mod obligatoriu diferitor autorităţi pentru aprobarea recepţiei construcţiilor.
Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020” prevede reducerea aproape de două ori a duratei obţinerii autorizaţiilor de construcţie, până la 100 zile şi a costului obţinerii autorizaţiilor de construcţie cu 40 la sută până în anul 2020.
Vlad Bercu
