Săptămâna trecută leul moldovenesc a înregistrat o depreciere abruptă. Dacă în data de 9 ianuarie un euro costa 19,17 lei, iar un dolar 17,23 lei atunci în data de 27 ianuarie un euro a ajuns să coste 19,48 lei, iar dolarul – 17,45 lei. Astfel, moneda naţională s-a depreciat săptămâna trecută cu 2,15% faţă de coşul valutar EURO&USD, depreciere maximă din ultimii patru ani.
Anul trecut când am simţit acelaşi şoc valutar, leul într-o săptămână s-a depreciat cu max. 1,8% cei drept deprecierea a fost trei săptămâni consecutive, din acest motiv toată lumea este îngrijorată.
“În ultima jumătate de an leul s-a apreciat continuu faţă de ambele valute EURO şi USD, iar anul a început la cea mai bună cotaţie din ultimii cinci ani, însă săptămâna trecută a reuşit să se deprecieze cu echivalentul a 4 luni de apreciere din ultima perioadă. În esenţă nu se întâmplă nimic grav. Piaţa valutară se apropie de echilibru, cererea şi oferta sunt aproape la acelaşi nivel, iar BNM are peste 3 miliarde USD în rezervele valutare”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Săptămâna trecută cel mai probabil am asistat la procurări masive de valută caracteristice acestei perioade, iar BNM nu a considerat necesar să intervină pe piaţa valutară.
Potrivit economistului, BNM trebuie să asigure o fluctuaţie lină a cursului valutar, pentru a elimina şocurile din societate. Din datele empirice am observat că deprecierea/aprecierea cu până la 3% lunar a leului moldovenesc faţă de EURO şi USD rămâne neobservată de populaţie, iar când această depreciere se petrece într-o singură săptămână atunci apar mici îngrijorări pe piaţă, care trebuie evitate pe cât este de posibil.
De la începutul anului 2019 moneda naţională a marcat o depreciere de 1,8% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 până la 17,44 lei la 30.11.2019). Faţă de moneda EURO leul moldovenesc s-a apreciat cu 1,7%. Principalii factori care au determinat deprecierea monedei naţionale au fost diminuarea intrărilor de valută din contul remiterilor de peste hotare, precum şi criza politică din luna iunie. De asemenea, la evoluţia cursului de schimb au influenţat oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale şi politica monetară a BNM.
În ianuarie-noiembrie 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 93,7%, comparativ cu 106,1% în ianuarie-noiembrie 2018. Deficitul de valută pe piaţa valutară este determinat, în mare parte, de micşorarea ofertei de valută din partea persoanelor fizice, ca rezultat al reducerii influxului remitenţelor valutare de peste hotare şi creşterea cererii de valută din partea agenţilor economici.
În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei euro – 71,9%, ponderea dolarului a constituit 6%, rublei ruseşti – 10,9%.
În luna noiembrie gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 103,9%. În aceste condiţii, în luna noiembrie BNM a efectuat cumpărări nete de valută pe piaţa valutară interbancară în valoare de 11 mil. dolari.
De la începutul anului, Banca Naţională a Moldovei a efectuat vânzări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 5,1 mil. dolari.
Situaţia respectivă a determinat majorarea stocului activelor valutare de rezervă ale BNM cu 2,9% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2018 şi cu 1,4% – faţă de situaţia la 30.11.2018, atingând un record istoric de 3055,5 mil. dolari (la 29.11.2019). Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează nu numai intervenţiilor BNM pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută, dar şi intrărilor valutare în favoarea Ministerului Finanţelor, unor granturi primite pentru suport bugetar, precum şi aprecierii cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA.
Deprecierea bruscă din 2019 au fost unul din factorii care a determinat inflaţia ridicată, ceea ce este încă un motiv de a nu permite mişcări bruşte a leului moldovenesc. Astfel, datele BNS relevă că rata inflaţiei în luna noiembrie 2019 a constituit 6,6% faţă de decembrie 2018, comparativ cu rata inflaţiei de 0,4% înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2018. Rata inflaţiei anuale (noiembrie 2019 faţă de noiembrie 2018) a depăşit limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%), constituind 7,1%. Printre factorii cei mai importanţi care au determinat creşterea preţurilor în anul 2019 se enumeră intensificarea cererii interne ca rezultat al politicii fiscale expansioniste, condiţiile climaterice nefavorabile din vară şi majorarea tarifelor la energia electrică livrată consumatorilor, ca urmare a hotărârii ANRE.
Preţurile la produsele alimentare în luna noiembrie 2019 au înregistrat o creştere de 10,6% faţă de decembrie 2018. În perioada vizată s-au majorat preţurile la cartofi cu 52,3%; fructe proaspete – cu 45%, ouă – cu 25,1%; legume proaspete – cu 13,6%, peşte şi conserve din peşte – cu 9,3%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 6,2%. Ca rezultat, creşterea preţurilor la produsele alimentare a avut cea mai mare contribuţie la IPC general – de 4,1 p.p. Creşterea preţurilor la fructe proaspete a contribuit la majorarea IPC general cu 1,2 p.p., legume şi carne, preparate şi conserve din carne – cu câte 0,5 p.p.; cartofi – cu 0,4 p.p.; produse de morărit şi panificaţie şi lapte şi produse lactate – cu câte 0,3 p.p., peşte şi conserve din peşte – cu 0,2 p.p. În general, dinamica preţurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de caracterul sezonier al economiei: în lunile de vară se înregistrează o scădere esenţială a preţurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă.
Preţurile la mărfurile nealimentare în noiembrie 2019 s-au majorat cu 4,5% faţă de decembrie 2018, în special, ca rezultat al majorării preţurilor la ţigări – cu 27,9%, mobilă – cu 6,2%, confecţii – cu 5,6%, frigidere şi congelatoare – cu 5,1%, încălţăminte – cu 4,6%, maşini de spălat – cu 3,8%, autoturisme – cu 3,1%, materiale de construcţie – cu 2,3% etc. Totodată, s-au redus preţurile la combustibil cu 1,6%. Fluctuaţiile preţurilor la mărfurile nealimentare sunt determinate, în mare măsură, de evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale. Plus la aceasta, majorarea preţurilor minime pentru ţigările comercializate în Republica Moldova, conform Legii bugetului de stat pentru anul 2019, a condiţionat majorarea preţurilor la această categorie de mărfuri.
Tarifele la serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 3,4% faţă de decembrie 2018, fiind cauzată, în mare parte, de majorarea costurilor la serviciile de educaţie şi învăţământ cu 6,2% condiţionată de majorarea preţurilor pentru creşe şi grădiniţe, şi chirie – cu 5,5%. De asemenea, s-au majorat tarifele la energia electrică cu 10%, ca rezultat al hotărârii ANRE din 16.08.2019. Per ansamblu, contribuţia tarifelor la servicii asupra IPC general a fost neesenţială (0,9 p.p.), din care 0,4 p.p. revin tarifelor la energie electrică.
Victor Ursu
