La fel ca băncile, o parte din companiile de creditare nebancară vin în întâmpinarea clienţilor prin amânarea plăţilor pe perioada stării de urgenţă. Economiştii susţin că perioada amânării plăţilor ar trebui să fie mai mare, până la sfârşitul anului, cum este în România.
După instituirea stării de urgenţă, cea mai mare parte a companiilor şi întreprinderilor şi-a sistat activitatea, iar angajaţii au intrat în şomaj tehnic. Or, acest lucru a dat peste cap plata creditelor la bănci şi la companiile de creditare nebancară. O parte dintre ele au recurs deja la amânarea plăţilor până la sfârşitul lunii mai.
La sfârşitul lunii martie, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a făcut apel către toţi participanţii profesionişti a pieţei non-bancare la coeziune şi conformare deciziilor şi recomandărilor autorităţii de supraveghere în crearea condiţiilor favorabile pentru activităţile operaţionale, manifestând în acest sens spirit civic pro-activ, înţelegere, receptivitate şi solidaritate cu cetăţenii, prin crearea unor condiţii prielnice, respectiv urgentând renegocierea clauzelor contractuale în raporturile cu beneficiarii de servicii prestate.
În această ordine de idei, CNPF a îndemnat participanţii pieţei nebancare, mai cu seamă organizaţiile de creditare nebancară, să stabilească o comunicare informativă şi explicativă cu toţi debitorii întru identificarea tuturor aspectelor ce ţin de relaxarea condiţiilor de deservire a împrumuturilor.
Economiştii susţin că piaţa nebancară este una cu riscuri mari pentru debitori. Aceasta practică dobânzi foarte mari comparativ cu băncile. Companiile de creditare nebancară oferă sume mici într-un timp foarte scurt. În timp ce băncile au nevoie de justificarea veniturilor, iar analiza dosarului durează de la o zi la trei. Ba mai mult, companiile nebancare au tot felul de comisioane, iar debitorul se poate trezi peste noapte cu o dobândă de câteva ori mai mare.
Contractele companiilor nebancare sunt la limita escrocheriei. “Multe din clauze sunt ascunse pentru inducerea în eroare a consumatorului. Consumatorul nu trebuie să achite sume de zeci de ori mai mari sau de două ori mai mari decât creditul perfectat”, susţin experţii.
În luna februarie a acestui an, Parlamentul a adoptat în primă lectură un proiect de lege elaborat de Guvern, care are drept scop protejarea persoanelor fizice de supraîndatorare. Iniţiativa prevede stabilirea unor plafoane pentru costurile împrumuturilor rapide contractate de la companiile de creditare nebancară. Vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Iurie Filip, a declarat în faţa deputaţilor că aceste organizaţii nebancare nu vor avea dreptul să perceapă de la solicitanţii de credite dobânzi, penalităţi şi comisioane care să depăşească valoarea împrumutului acordat pe un termen nu mai mare de doi ani.
În cazul acordării creditelor consumatorilor pentru care suma iniţială debursată este de până la 50 mii lei, se interzice schimbarea prevederilor contractuale, care măresc obligaţia pecuniară iniţială a consumatorului respectiv, se menţionează în proiectul de lege.
“Organizaţiile vor evalua capacităţile financiare şi, în mod conştient, vor decide dacă acordă sau nu acestei persoane credit. Organizaţiilor de creditare li se interzice semnarea unui contract de acordare a unui nou împrumut unui debitor, dacă acesta a demonstrat incapacitate de plată şi supraîndatorare”, declara vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip.
Săptămâna trecută, Partidul Acţiune şi Solidaritate a cerut Guvernului să oblige instituţiile de creditare nebancară să amâne cu până la şase luni plata ratelor la creditele luate de cetăţenii aflaţi în dificultate. Solicitarea vine în contextul în care majoritatea clienţilor instituţiilor nebancare sunt persoane cu venituri mici, care în această perioadă complicată întâmpină mari dificultăţi în a-şi onora obligaţiile financiare. În lipsa unei intervenţii ferme din partea Guvernului, mii de cetăţeni vor ajunge să-şi piardă bunurile acumulate de-o viaţă pentru a rambursa aceste credite, se arată în mesajul PAS.
La începutul lunii aprilie, Guvernul României a votat normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare, ce stabilesc condiţiile în care creditorii aprobă solicitările, perioada de amânare şi perioada de prelungire a creditelor amânate, iar în cazul împrumuturilor ipotecare, modul de eşalonare şi garantare a dobânzilor. Facilitatea de suspendare la plată a ratelor poate fi exprimată o singură dată şi este cuprinsă între o lună şi nouă luni, fără a putea depăşi data de 31 decembrie 2020.
“Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia COVID-19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului în funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum”, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a României.
Ministrul Finanţelor al României, Florin Cîţu, a recomandat, însă, ca solicitanţii amânării să nu meargă pe termenul maxim, pentru că ratele tot vor trebui plătite, nefiind vorba de o ştergere a lor, ci doar de o amânare, cei interesaţi urmând să trimită online o solicitare în acest sens, fără să mai fie nevoie să facă un drum la bancă.
Piaţa nebancară şi-a început avansul după criza bancară din anul 2014. La acea vreme instituţiile financiare îşi limitaseră la maxim portofoliul de creditare ca urmare a normelor prudenţiale impuse de Banca Naţională a Moldovei. Astfel, businessul şi persoanele fizice cu greu puteau obţine un credit de la bancă, iar soluţia a venit de la companiile nebancare. Ele acordau şi acordă împrumuturi într-un termen restrâns. Dacă în 2014 instituţiile nebancare deţineau doar 7% din piaţă cu un volum de credite de 3,6 miliarde de lei, atunci în prezent instituţiile nebancare şi-au majorat de 3 ori cota de piaţă până la nivel de aproximativ 21% şi au un portofoliu de credite de 10,3 miliarde de lei. Majorarea cotei de piaţă a sectorului non-bancar se datorează, în cea mai mare măsură, creşterii accelerate a serviciilor nebancare. Agenţi economici au început să caute alternative de finanţare şi le-au găsit în companiile non-bancare. De fapt, asistam la două procese: clienţii migrau de la bănci spre non-bancar şi banii migrau din bănci în non-bancar. Astfel, indirect, agenţii economici se creditau de la bănci prin intermediul sectorului non-bancar.
Dacă până în 2018 persoanele fizice preponderent se creditau de la instituţiile nebancare în special companii de micro-finanţare, atunci, începând cu 2019, tot mai clar se observă migraţia persoanelor fizice către bănci. Prin aceasta se explică şi faptul că companiile nebancare în 2019, pentru prima dată după criza bancară, nu şi-au majorat cota de piaţă.
Victor Ursu
