Interviu cu preşedintele Uniunii Profesionale a Auditorilor şi a Societăţilor de audit AFAM din Republica Moldova, Iurie Spânu
– Uniunea Profesională AFAM a marcat recent 15 ani de activitate. Cu certitudine, organizaţia s-a maturizat printr-o consolidare fermă a sistemului de audit independent. Stimate dle Iurie Spânu, prin ce metamorfoze a trecut UP AFAM în această perioadă, ce rezultate vi se par mai relevante?
– Aceşti 15 ani de activitate profesională reprezintă un interval considerabil, chiar şi sub aspect istoric. Pe parcurs, UP AFAM s-a dovedit a fi singura asociaţie care a activat în baza prevederilor art. 9 al Legii RM 729 din 1996, iar din 2007 a art. 18 al Legii RM nr. 61 – XVI privind activitatea de audit. Asociaţia a optat pentru dezvoltarea auditului independent şi societăţilor de audit autohtone, pregătirea şi promovarea noilor generaţii de auditori independenţi din ţară.
În perioada 1994-1997, la etapa iniţială a sistemului de audit, au fost făcute încercări de a fonda asociaţii similare, însă ele urmăreau scopuri restrânse şi nu prevedeau o dezvoltare durabilă. Astfel, cea mai reuşită realizare este fondarea UP AFAM în anul 1997 de către auditorii şi experţii independenţi care activau în societăţile de audit. Maria Vangheliev, Valentina Tărăcilă, Raisa Spоnu, Irina Plăcintă, Nadejda Cojuhari, Irina Certan, Veaceslav Zverev, Dorin Moldovan, Serghei Temrin, Vladimir Rojco, Ion Dintiu, Eugen Spоnu sunt doar câţiva dintre colegii care au susţinut această iniţiativă.
Pe parcursul a 15 ani de activitate, AFAM a participat la elaborarea cadrului legal în domeniul auditului, a participat activ la implementare mai multe reforme, printre care trecerea la noul cod fiscal şi implementarea standardelor naţionale de audit, îmbunătăţind semnificativ sistemul existent şi instituind un audit independent. Acest fapt l-au remarcat şi experţii, companiile de audit, reprezentanţii asociaţiilor profesionale de peste hotare.
În mare măsură, asociaţiei AFAM i se datorează succesul obţinerii de către auditori a certificatului de auditor fără termen de valabilitate, dar cu instruire profesională continuă anuală şi testare. Alte rezultate ale asociaţiei sunt impunerea respectării independenţei auditorului la eliberarea raportului, asigurarea riscului de audit, instituirea stagierii în activitatea de audit în cadrul companiilor de audit, introducerea restricţiilor pentru deţinătorii de certificate de audit care au devenit funcţionari publici. Am obţinut autonomia în activitatea profesională, reprezentând interesele profesionale ale auditorilor şi societăţilor de audit prin asocierea lor în uniune profesională. Registrul de stat al auditorilor şi societăţilor de audit a оnceput să fie publicat anual în Monitorul Oficial, s-au pregătit 9 regulamente cu privire la metodologia practică de audit.
– Iniţial, în 1997, aţi avut susţinerea a 24 de societăţi de audit cu care aţi şi format asociaţia profesională. Câţi membri au aderat între timp şi care este aportul acestora la realizarea obiectivelor AFAM?
– În prezent, circa 33 de societăţi de audit şi 55 de auditori persoane fizice contribuie la activitatea asociaţiei. În anii 1998-2000 la AFAM au venit noi generaţii de auditori şi societăţi de audit, acest proces continuă şi astăzi. Aderarea a fost stimulată de faptul că Centrul de Instruire Profesională a Auditorilor din Moldova “CIPAM” al asociaţiei, a organizat pentru prima dată în ţară reciclarea – instruirea profesională în domeniul auditului şi pregătirea de atestarea profesională a auditorilor independenţi. Până acum, au fost pregătite şi promovate 7 generaţii, majoritatea lor au obţinut certificatele de auditori şi activează în cadrul companiilor de audit (naţionale şi transnaţionale), instituţiilor publice centrale în calitate de auditori interni sau la Curtea de conturi etc.
Membrii AFAM au participat la elaborarea proiectului de Lege privind activitatea de audit în 1996 şi au venit în 2007 cu propuneri de modificări la ea. În acest context, la 16 martie 2007, în Parlament a fost înalt apreciată activitatea auditorilor practici din prima generaţie. Vreau să menţionez rezultatele remarcate ale auditorilor şi societăţilor de audit din Moldova care sunt formidabile, chiar şi în comparaţie cu unele companii de audit din ţările UE, având în vedere şi companii de talie mondială în domeniul auditului care au făcut fraude de proporţii, spre exemplu Artur Andersen.
– Dar ce nu aţi reuşit să realizaţi din ceea ce v-aţi propus?
– Unele adevăruri sunt dure! Ele sunt documentate, însă până azi nu au fost prezentate opiniei publice. Mă refer la problemele create de către funcţionarii publici din cadrul Ministerului Finanţelor în activitatea auditorilor şi societăţilor de audit. În primul rând, AFAM a prezentat în 2001 proiecte alternative pentru Standardele naţionale de audit şi Codul Etic al auditorilor, care aşa şi nu au fost apreciate la justa lor valoare sau discutate cu membrii noştri.
În al doilea rând, până în anul 2004, Registrul auditorilor şi societăţilor de audit nu era publicat în Monitorul Oficial, fapt ce permitea ca piaţa să nu dispună de informaţie reală şi deplină despre activitatea practică a auditorilor, iar în unele cazuri, chiar stabilea o concurenţă neloială. AFAM a solicitat Ministerului Finanţelor rezolvarea acestei probleme, dar fără rezultat. Mai mult decât atât, am aflat că unii funcţionari din cadrul Departamentului contabilitate şi audit al respectivului Minister, au devenit auditori independenţi. Până azi nu este clar prin ce modalitate ei au obţinut certificarea. În plus, o parte dintre aceştia ocupă funcţii de şefi de direcţie sau departament. Astfel s-a creat un nou generator de probleme pentru auditorii practici, în special pentru cei de la AFAM. În opinia AFAM, respectivii funcţionari nu posedă capacităţile necesare pentru crearea mecanismelor de implementare a Legii nr. 61, ei fiind preocupaţi de noi proiecte, aceşti auditori creează obstacole în dezvoltarea auditului independent.
În al treilea rând, în decurs de 8 ani AFAM a fost în opoziţie cu Ministerul Finanţelor, în ceea ce priveşte iniţiativa funcţionarilor de a modifica Legea din 1996, privind activitatea de audit. AFAM a propus un proiect alternativ al legii. Totuşi, unele idei şi viziuni s-au regăsit în proiectul final de modificare a legii, care a fost finalizat în martie 2007. Atunci, AFAM a fost unica organizaţie care a reprezentat interesele tuturor auditorilor din ţară în faţa Comisiei pentru buget şi finanţe a Parlamentului.
Încă o problemă nerezolvată este publicarea incompletă şi cu erori a Registrului de stat al societăţilor de audit, deşi Ministerul Finanţelor a fost sesizat de mai multe ori asupra acestui fapt.
Pe viitor, ne dorim noi cadre cu concepţii şi viziuni progresiste la Ministerul Finanţelor care se vor implica în elaborarea unor mecanisme adecvate Legii RM nr. 61 “Cu privire la activitatea de audit” şi vor fi capabili să colaboreze cu UP AFAM, ale cărei societăţi exercită auditul practic în ţară.
Totodată, vom promova independenţa auditorilor şi experţilor care activează în cadrul societăţilor de audit faţă de structurile statului, în special Ministerul Finanţelor care a elaborat acte normative cu lacune mari şi care, din păcate, în anul 2012 au fost aprobate de Guvernul RM.
– Din 14 iulie curent, sistemul de audit utilizează standardele internaţionale. Cât de importantă este acestă etapă pentru întreaga industrie, va deschide şi oportunităţi de cooperare a auditorilor noştri pe pieţele externe? Dar asupra economiei, în general, care poate fi impactul unei astfel de reforme?
– Consider că accentul trebuie pus nu pe reforme, în special, ci pe realizarea obiectivelor de reformă. Mai ales că legislaţia autohtonă în domeniul auditului este armonizată aproape în totalitate cu cea a UE, iar reformarea sistemului a înregistrat cote mai mari decât în unele ţări europene. În viziunea mea, acest fapt oferă auditului perspective majore de dezvoltare în următorii ani. Este o opinie împărtăşită şi de directorii companiilor de audit, membrii şi directorii Camerelor asociaţiei AFAM. Pentru sistemul nostru de audit, mai importante sunt crearea mecanismelor adecvate situaţiilor reale în activitatea de audit şi implementarea lor conform prevederilor Legii nr. 61. Ministerul Finanţelor şi-a asumat această obligaţiune, dar nu şi-o onorează pe deplin.
Deocamdată, companiilor moldoveneşti de audit le este dificil de a activa pe pieţele europene ale serviciilor de audit (cu toate că unele companii AFAM au iniţiat primele activităţi în anul 2011), deoarece acestea sunt protejate prin diverse restricţii sau cerinţe exagerate în ţările UE. În plus, pieţele din vest sunt monopolizate de reţelele celor patru companii Big-4. Оncepând cu anul 2011, UE a luat atitudine faţă de Big-4, astfel favorizând şi dezvoltarea companiilor terţe. Conform sondajelor AFAM, această poziţie se simte şi pe piaţa auditului din RM. În anii 2010-2012 tot mai mulţi clienţi solicită servicii companiilor de audit autohtone. În anul 2012, şi unele bănci comerciale s-au adresat la AFAM pentru a primi informaţii despre auditorii autohtoni care să efectueze auditul bancar.
– Care sunt proiectele AFAM? Cum vedeţi dezvoltarea ei în următorii ani?
– Este adevărat că UP AFAM nu a aplicat o politică insistentă de informare a societăţii despre scopul şi rolul ei în activitatea practică a auditorilor din Republica Moldova. Însă la Conferinţa a III-a a asociaţiei au fost stabilite priorităţile pentru următorii trei ani, care prevăd şi politici de informare a publicului larg despre activitatea AFAM. Suntem la începutul unor discuţii şi interviuri referitor la activitatea şi rolul UP AFAM în dezvoltarea auditului independent în Moldova, deoarece tema dată este voluminoasă. Cred că în următoarele numere ale ziarului dvs. vom reuşi să informăm mai pe larg opinia publică şi mediul de afaceri.
A dialogat
Lilia Platon
