Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmChamber Moldova) este actualmente una dintre cele mai mari asociaţii de afaceri private, cumulând peste 70 de companii locale şi internaţionale şi face parte din reţeaua globală a Camerelor de Comerţ Americane din întreaga lume, al căror număr depăşeşte cifra de 112. Recent, a fost făcut bilanţul celor cinci ani de activitate în Republica Moldova.
Excelenţa Sa William H. Moser, Ambasadorul SUA în Republica Moldova şi Preşedintele de Onoare al AmCham Moldova a declarat în cadrul conferinţei jubiliare că ţara sa vrea un viitor pentru Moldova în care relaţiile comerciale ale acesteia cu alte state să crească indiferent de ce se întâmplă în sfera politicului. Oficialul a spus că se aşteaptă ca AmChamber să reuşească împreună cu Guvernul să creeze un climat de afaceri favorabil companiilor moldoveneşti şi străine. „Suntem aici pentru a reprezenta interesele SUA, dar, în acelaşi timp trebuie să ne asigurăm ca toţi fermierii şi oamenii de afaceri din R. Moldova să poată activa cu succes” a spus William H. Moser.
Ambasadorul a menţionat că AmChamber Moldova va face în continuare lobby pentru scoaterea ţării nosatre de sub amendamentul Jackson-Vanick, care interzice relaţiile comerciale între Statele Unite şi ţările fără o economie de piaţă. El a spus că administraţia Obama susţine eliminarea acestei clauze pentru Republica Moldova, dar că decizia finală aparţine Congresului Statelor Unite.
La rândul său, preşedintele AmCahamber Moldova, John Maxemchuk, consideră că sectorul privat poate să contribuie substanţial la dezvoltarea economică a ţării, însă activitatea lui nu poate exista fără nişte reforme politice adecvate şi suport din partea guvernului. ”Moldova are un viitor frumos, cu multe posibilităţi. Însă, noi nu putem contribui prea mult la dezvoltarea acestei ţări fără reforme şi în lipsa colaborării cu guvernul”, a spus el.
John Maxemchuk s-a arătat mulţumit de cooperarea economică dintre SUA şi RM şi a precizat că în cei 20 de ani de existenţă a statului, investiţiile americane s-au ridicat la mai mult de 220 milioane de dolari, ceea ce ar constitui în jur de 9% din totalul investiţiilor străine directe în RM. De regulă, companiile americane se orientează spre investiţii pe termen lung în infrastructură şi producţie.
„Sunt mai cu seamă investiţii pe termen lung în infrastructură şi producţie, deci lucruri care durează 8-10 ani pentru a recupera acele investiţii, ceea ce înseamnă că investitorii au încredere că situaţia din Moldova se va îmbunătăţi pe termen mediu şi lung. De exemplu, Coca-Cola deschide o nouă uzină de îmbuteliere la Chişinău”, a afirmat John Maxemchuk.
Pe parcursul activităţii organizaţiei în RM, au fost investite în mod direct circa 95 milioane de dolari, iar prin intermediul companiilor holding chiar de trei ori mai mult. Deşi clima de afaceri în R. Moldova pare să se îmbunătăţească, directorii Camerei de Comerţ Americane spun că mai sunt bariere legislative.
„E nevoie de un şir de schimbări structurale. În primul rând, e vorba de reforma justiţiei, care ar trebui să protejeze cu adevărat proprietatea privată. Importantă este, de asemenea, eliminarea barierelor birocratice de zi cu zi şi facilitarea condiţiilor de export şi import ale produselor”, a spus directorul executiv la biroul de consultanţă Horizon Capital Advisers, Cristina Harea, unul din directorii AmChamber Moldova.
Aceasta consideră că pentru a atrage mai multe investiţii, eforturile autorităţilor trebuie să aibă în vedere trei domenii prioritare: „În primul rând este reforma sistemului judiciar, care ar îngloba protecţia proprietăţii private, o a doua arie mai largă ar fi eliminarea barierelor birocratice de zi cu zi de care se ciocnesc atât afacerile mari, cât şi cele mici, şi care ţin de un şir de lucruri foarte diferite de la licenţieri, certificări, controale etc. Mai sunt şi alte direcţii, de exemplu, facilitarea regimului de activitate pentru producători şi exportatori, deoarece noi deseori vorbim că Moldova trebuie să-şi schimbe paradigma economică fiind una orientată mai mult spre producere şi export”.
Lilia Platon
