Subiectul guvernării corporative încearcă să se impună de ceva timp mediului de afaceri autohton, însă a atras atenţia companiilor şi investitorilor doar acum 5 ani, când Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a iniţiat un Cod menit să determine companiile să adopte politici etice şi transparente în activitate.
Se ştie că, guvernarea corporativă desemnează mecanismele după care o companie este gestionată şi controlată, chiar dacă grupul-ţintă urmărit este limitat. Standardele internaţionale privind guvernarea corporativă au în vedere, preponderent, sfera societăţilor pe acţiuni, care, de regulă, sunt întreprinderi mari. Celelalte întreprinderi rămân în afara standardelor, dar, în principiu, nu există o limitare de natură legală sau convenţională.
Actualmente, în Republica Moldova sunt înregistrate în jur de 3 mii societăţi pe acţiuni, mai puţin de jumătate dintre ele fiind viabile. Respectiv, aproximativ 700 ar reprezenta aderenţii potenţiali la actul de guvernare corporativă, aşa cum prevede art. 2 al Legii privind societăţile pe acţiuni. Articolul respectiv desemnează societăţile care dispun de un capital minim de 500 mii lei şi sunt gestionate de 50 şi mai mulţi acţionari, precum şi cele de interes public.
Deşi în unele ţări europene aderarea şi implementarea principiilor codului de guvernare corporativă este obligatorie, în Moldova, deocamdată, acest act normativ rămâne a fi o recomandare utilă pentru societăţile pe acţiuni care vor să-şi îmbunătăţească managementul şi calitatea afacerii. Până acum, la Codul elaborat de CNPF au aderat 30 de societăţi pe acţiuni, în mare parte, întreprinderi cu capital străin, care trebuie să se conformeze atât cerinţelor din exterior, cât şi necesităţii de atragere continuă a investiţiilor. Or, anume investitorii acordă o mare atenţie sistemelor de guvernare corporativă implementate într-o companie şi sunt dispuşi chiar să plătească în plus pentru rezultate performante în acest domeniu.
“Utilizarea şi aderarea la principiile codului depinde de acţionarii companiei. Ei decid, însă mulţi, sau nu înţeleg necesitatea acestui cod sau consideră complicată adoptarea regulilor de guvernare corporativă, deoarece presupune modificarea actului constitutiv al societăţii. În acest caz, schimbările vizează respectarea drepturilor acţionarilor, tratamentul echitabil al tuturor acţionarilor, dar şi o comunicare transparentă”, spune Valeria Secaş, şefa Direcţiei monitorizare emitenţi, CNPF, accentuând că guvernarea corporativă presupune şi un sistem de control bine pus la punct.
Valeria Secaş explică aderarea lentă a societăţilor la codul respectiv prin două motive. Unul ar fi frecventele dispute chiar între acţionari şi doi – interesul lor scăzut pentru acest domeniu din lipsa unei culturi financiare. Din motive greu de înţeles, Bursa de Valori, care este şi ea o societate pe acţiuni, nu are adoptat încă Codul de guvernare corporativă. În acelaşi timp, companiile listate prezintă acesteia declaraţiile cu privire la aplicarea sau nu a codului dat.
Codul de guvernare corporativă, aprobat de către CNPF în iunie 2007, este, la moment, unicul document de acest fel şi se bazează pe principiile Organizaţiei Internaţionale de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Cele mai importante prevederi definite de OECD se referă la drepturile acţionarilor în materie de guvernare corporativă şi anume – dreptul de a participa şi de a vota în cadrul adunării generale a acţionarilor, dreptul de a obţine informaţii relevante şi suficiente cu privire la întreprindere în timp şi în mod regulat, dreptul de a alege şi de a revoca membrii Consiliului de administraţie şi aprobarea tranzacţiilor extraordinare.
În baza Codului propus de CNPF, societăţile îşi elaborează deja singure propriul cod, ajustat la necesităţile şi interesele pe care le au. Totodată, Valeria Secaş menţionează că la respectivul Cod vor fi introduse unele amendamente, actualizându-l la bunele practici de guvernare corporativă. Astfel, un proiect comun dintre Camera de Comerţ şi Industrie (CCI), Corporaţia Internaţională de Finanţare (IFC) şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) prevede elaborarea unui nou document, menit să îmbunătăţească Codul existent.
Se poate spune că băncile comerciale sunt cei mai disciplinaţi aderenţi ai Codului de guvernare corporativă. În aprilie 2010, Banca Naţională a Moldovei (BNM) le-a impus elaborarea şi respectarea obligatorie a Codului, printr-un document special – Regulamentul cu privire la sistemul de control al băncilor. Din cele 14 bănci funcţionale, nu există nici una care să nu respecte principiile actului respectiv.
„La un moment dat, băncile din Moldova au simţit necesitatea unei gestionări mult mai eficiente pentru a fi active şi competitive pe piaţa locală. Codul de guvernare corporativă le permite să delimiteze clar responsabilităţile în cadrul băncilor, să-şi elaboreze strategii de dezvoltare şi politici interne de administrare a riscurilor”, concretizează Galina Berdezeanu, şef adjunct Departamentul reglementare şi supraveghere bancară, BNM.
În general, băncile autohtone se conduc şi după principiile de guvernare corporativă stabilite de Comitetul Basel pentru supraveghere bancară, acceptate ca repere în managementul bancar din multe ţări. Potrivit reprezentantului BNM, ghidarea de principiile respective nu presupune stabilirea unui nou cadru legislativ la nivel naţional, ci vine, mai curând, să sprijine băncile în consolidarea propriului cadru de guvernare corporativă. BNM promovează principiile de guvernare corporativă prin reglementări prudenţiale referitor la cotele substanţiale în capitalul băncilor, exigenţe faţă de administratorii acestora, tranzacţiile cu persoanele afiliate, expunerile mari, sistemele de control în bănci ş. a.
Recent, Ministerul Economie a identificat problemele existente la întreprinderile cu cota de stat în materie de gestionare eficientă şi a elaborat un set de recomandări-draft pentru acestea. “Cea mai gravă problemă cu care se confruntă majoritatea întreprinderilor de stat, este performanţa redusă. Din acest motiv întreprinderile înregistrează pierderi, au o rentabilitate redusă a capitalului propriu, o rată înaltă de îndatorare mare şi un randament foarte scăzut al activelor”, susţine Roman Laduş, expert, Ministerul Economiei.
Doar în anul 2011, potrivit datelor Ministerului Economiei, din cauza administrării ineficiente, întreprinderile cu cota de stat au adus un prejudiciu bugetului naţional de 375 mil. lei. Anul trecut, numărul total de întreprinderi cu cotă de stat supuse analizei economico-financiare era de 399 (131 SA şi 268 ÎS), din acestea 127 au înregistrat pierderi (30 SA şi 97 ÎS). Deci, ponderea întreprinderilor cu cotă de stat care au înregistrat pierderi este de circa 32%. Totodată, acestea au efectuat un şir de cheltuieli care au dus la majorarea preţului sau tarifului final la produsele şi serviciile prestate.
Potrivit experţilor, întreprinderile cu cota de stat au cel mai mult nevoie de o reformă în gestionarea şi administrarea instituţională. Cu alte cuvinte, adoptarea şi respectarea principiilor de guvernare corporativă ar putea redresa situaţia lor, care ar permite şi bugetului de stat să nu mai înregistreze pierderi la venituri din dividente, impozite sau privatizări.
Roman Laduş susţine că întreprinderile cu cota de stat trebuie supuse unui control riguros în ceea ce priveşte transparenţa în activitate. „Legislaţia în vigoare nu obligă nici întreprinderile de stat şi nici societăţile pe acţiuni în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni (cu excepţia celor ce cad sub incidenţa art. 2. din Legea privind SA) să publice pe site-uri sau în alte mijloace de comunicare informaţii privind rapoartele financiare, planurile strategice şi cele de afaceri, componenţa consiliului şi CV-urile acestora, numele directorului şi inclusiv denumirea fondatorului”, spune el.
Dintre cele 79 societăţi pe acţiuni în care statul deţine mai mult de 50% doar 16 entităţi (circa 24%) au site-uri, însă nu toate plasează informaţie actualizată. Nici o companie din cele 16 nu plasează deciziile luate de adunarea generală a acţionarilor, de către consiliu sau administrator, la fel nu prezintă planurile de afaceri sau cele strategice. Doar Banca de Economii are plasată pe site informaţia privind auditul şi unele regulamente. Raportul Ministerului Economiei mai arată că absolut nici o întreprindere de stat nu plasează rapoartele financiare pe site.
În plus, Curtea de Conturi (CC) semnalează o serie de încălcări a legislaţiei, cum ar fi Codul Fiscal, Codul Civil, Legea privind întreprinderile de stat, Legea contabilităţii, Legea cadastrului bunurilor imobile şi alte acte normative. Studiul ”Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi 2011”, elaborat de Expert-Grup, indică că aproximativ 54% din recomandările CC nu sunt executate. Pentru comparaţie, Oficiul Naţional de Audit din Suedia consideră ca acceptabilă o rată de neexecutare a recomandărilor de până la 30% din totalul recomandărilor formulate.
Ministerul Economiei intenţionează să introducă pentru întreprinderile cu cota de stat obligativitatea unor norme de guvernare corporativă asemănătoare cu cea a societăţilor pe acţiuni, ca ele să-şi reducă pagubele faţă de stat cu 50% până în 2016 şi cu 80% până în 2020. De asemenea, întreprinderile vor trebui să-şi elaboreze planuri de afaceri şi ai indicatorilor de performanţă pe un termen de trei ani, începând cu 2013. Tot din anul viitor, toate întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni cu o cotă de stat de peste 30% vor fi obligate să-şi efectueze auditul extern.
Lilia Platon
