Republica Moldova trebuie să-şi reconsidere strategia de marketing de ţară şi să se poziţioneze ca un producător de mărfuri şi servicii foarte calitative, a declarat Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, în cadrul prezentării variantei finale a Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii. Documentului respectiv i se acordă o atenţie deosebită, în special, pentru că va fi prezentat la summit-ul de la Vilnius.
„Foaia de parcurs reprezintă o strategie de conformitate la realităţile de după aderarea la Acordul de creare a Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană (DCFTA), acord care va determina transformări profunde ale societăţii moldoveneşti. În următorii 3-5 ani, va trebui să adoptăm peste 300 de directive şi acte europene. Pe termen mediu şi lung, aceste transformări vor aduce beneficii incontestabile, însă pe termen scurt, cea mai mare provocare rezidă în pregătirea instituţiilor şi a întreprinderilor pentru a face faţă noilor realităţi”, a menţionat Valeriu Lazăr.
Totodată, ministrul a subliniat că reformele structurale de această amploare trebuie susţinute prin fonduri structurale din partea Uniunii Europene şi a altor parteneri de dezvoltare, iar pe intern, în procesul de dezvoltare a competitivităţii trebuie implicată triada dintre întreprinderi, sectoare şi societate. “Trebuie să înţelegem că suntem pe cont propriu şi să ne preocupăm singuri de competitivitatea economiei. De exemplu, suntem parte la Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI, dar nu valorificăm pe deplin toate oportunităţile acestei apartenenţe. La fel şi cu DCFTA. Dacă vom adera la UE, vom fi parte la o piaţă enormă cu 500 de milioane de consumatori şi aceasta va necesita o reconsiderare a tuturor strategiilor de dezvoltare a ţării“, a declarat Valeriu Lazăr.
„Foaia de parcurs este un lucru excelent şi un instrument care lipsea guvernului care lucra mai mult ca un „pompier”. Documentul acumulează toate obiectivele şi le structurează foarte bine, are scopuri şi obiective foarte clare. Însă mesajele structurale nu se fac fără fonduri structurale, iar pentru a le accesa trebuie să ai o ofertă şi o metodologie nu post-sovietică, ci una înţeleasă de cei de care depind aceste decizii”, spune expertul independent, Tatiana Lariuşin.
Exerciţiul de redresare economică şi creştere a competitivităţii produselor moldoveneşti pe piaţa comunitară va fi supravegheat de experţi străini. Până atunci însă, autorităţile noastre trebuie să identifice un nou model de dezvoltare generator de valoare adăugată, care să ne îmbunătăţească şi poziţia în clasamentele internaţionale, precum Global Competitiveness Index sau Cost of Business Doing Business.
În prezent, clasamentele privind competitivitatea arată că eficienţa pieţei forţei de muncă din ţara noastră este la un nivel destul de înalt şi identic cu cel al pieţei europene, însă mai scăzut comparativ cu cel mondial. În schimb, suntem mult în urmă în ceea ce priveşte transferul şi aplicarea inovaţiilor, piaţa mică şi avem un nivel redus de dezvoltare a antreprenoriatului. Comparativ cu ţările din regiune, România şi Ucraina, suntem aproximativ în aceleaşi dimensiuni şi valori, iar competitivitatea ţării noastre coincide pe unele segmente, cum ar fi eficienţa pieţei bunurilor, dezvoltarea instituţională, educaţia şi sănătatea.
„Politicile economice promovate până acum nu au fost sistemice şi din această cauză mediul de afaceri autohton nici nu a simţit efectele pozitive ale acestora. Acum urmează să punem accent pe calitate şi să eliminăm barierele în calea indicelui global de competitivitate”, consideră Octavian Calmâc, viceministrul Economiei.
Potrivit Global Competitiveness Index, factorii problematici care ne trag în urmă competitivitatea sunt nivelul înalt de corupţie (17,9 puncte), instabilitatea politică (12,6 puncte), birocraţia instituţiilor guvernamentale (10,3 puncte) şi accesul la finanţare (9,1 puncte).
„Nu putem obţine un climat de afaceri prietenos fără un funcţionar public, cariera căruia este orientată spre indicatorii de îmbunătăţire a economiei naţionale. De aceea, reforma descentralizării puterii trebuie făcută în complex, astfel ca sistemul să stimuleze dezvoltarea carierei funcţionarilor publici în funcţie de performanţele obţinute”, afirmă Tatiana Lariuşin.
Accentul Foii de parcurs este pus pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, totodată abordând probleme de o importanţă majoră pentru ameliorarea competitivităţii, precum resursele umane, accesul la finanţe, infrastructura transportului şi energetică, infrastructura calităţii, societatea informaţională, facilitarea comerţului, politica şi administrarea fiscală, inovaţiile şi transferul tehnologic, concurenţa. Printre constrângerile şi problemele identificate în Foaia de parcurs se numără deficitul de investiţii generat de eficienţa joasă a instituţiilor şi costurile determinate de calitatea serviciilor publice acordate agenţilor economici, de cadrul legal şi de reglementare, disponibilitatea şi competenţele forţei de muncă etc. De asemenea, documentul pune accentul pe intervenţii de politici care pot îmbunătăţi situaţia pe termen scurt şi mediu, ţintind sectoare şi subsectoare concrete. Pentru a depăşi aceste constrângeri, Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii propune o serie de intervenţii de politici, grupate într-o matrice, şi o listă de acte legislative europene ce urmează a fi transpuse pentru implementarea Acordului de Asociere şi a ZLSAC. În vederea implementării acţiunilor propuse de Ministerul Economiei, urmează a fi creat un Consiliu al competitivităţii, care să reprezinte, pe baze paritare, autorităţile publice şi mediul de afaceri.
„E prima dată când se vorbeşte oficial că am ratat oportunitatea de a introduce instituţii lucrative, odată cu aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Aderarea la OMC şi la pieţele europene este un proces important, deoarece are susţinere financiară şi tehnologică. Totodată permite transferul unui management eficient, atât de necesar pentru o economie de piaţă funcţională”, susţine Tatiana Lariuşin. În opinia sa, pentru ca să valorificăm măcar de data aceasta oportunităţile, sunt necesare transformări importante, mai ales că noţiunea de „reformă” este demult discreditată. Expertul mai spune că dacă în sectorul privat putem vedea multe companii ce concurează cu succes pe pieţele externe, cum ar fi exportul de sucuri în Germania şi Polonia, atunci un segment foarte mare din economie administrat de stat este extrem de ineficient.
“Suntem la un nivel foarte jos de dezvoltare şi mă tem că va fi greu să putem concura cu companiile din Vest. Or, avem probleme mari la capitolul infrastructură, cadre, dar şi legislaţie. De exemplu, Codul Muncii a rămas acelaşi din epoca sovietică şi o astfel de legislaţie creează probleme mari companiilor“, menţionează Raisa Bejan, vicepreşedintele Uniunii Producătorilor de Zahăr. Potrivit Raisei Bejan, zahărul moldovenesc este exportat în UE de mai bine de 10 ani, cota sa fiind de 38 mii de tone anual, ceea ce înseamnă aproximativ 30% din volumul total de producere. Deşi este un produs calitativ, zahărul de producţie autohtonă este mai puţin competitiv pe pieţele externe din cauza costurilor mari la resursele energetice.
Lilia Platon
